Există angajați ale căror salarii sunt definite prin “câștigă peste” și cei ale călor salarii sunt definite prin “câștigă sub”. Pragul în sine nu este tot timpul relevant, cât de care parte a lui ești.
V-am tot povestit despre buda unde mă duc eu pentru ca să fac caca atunci când îmi vine, undeva în afara firmei, conform unor norme nescrise de protecția muncii.
Mna, de când e vacanță, patronul învățămăntului superior, cunoscut în lumea interlopă drept portarul, a închis buda, că doar buda respectivă este la facultate. Or dacă lunile astea nu merge lumea la facultate, s-a convenit că nici eu nu mai diger și excret. O prostie! De adevărat, însă, lucrurile stau exact pe dos: eu mai diger și mai excret! Chiar pe dos!
Dar să vedeți! Tot fiindcă ar fi vacanță, mai marii universitari au ordonat a se construi încă un etaj la clădire, în vârful clădirei, fiindcă altundeva nu puteau să-l puie. Zis și făcut. Etajul erect în plus s-a și construit pe dată, zing!, apărând în văzduh, din neant. Și, știm cu toții, un nou etaj are implicații, nu așa… Un nou etaj înseamnă noi angajați. Noi angajați înseamnă noi intestine groase, iar intestinele groase aduc mereu după curul lor – ce? – noi veceuri.
Aici este când vara a început să lucreze în direcția mea: noi angajații nu muncesc în ea, vară, fiind concediu, deci folosesc buzile din domiciliile lor. (da, “aici este când”, pentru că timpul este măsurat în spațiu, v-am mai explicat)
Cum se traduce acest lucru în interesul meu? Un etaj numai și numai pentru fecalele mele. Și nu prin colțuri: am fost într-o expediție recent, fiindcă nu se mai putea tolera să defechez din picioare ca să nu ating colacul, jos, la colegii de la atelier, în timp ce ei aruncă cu apă pe geam, ca să mai ne-mprietenim.
Și ce credeți că am descoperit în acea oază luminoasă și neprihănită de picior studențesc sau didactic, printre birouri virgine, cu parchet nou și uși cu folie încă pe clanță? O livadă de buzi!!! Un catraliard de megametri cubi, cât vezi cu ochii, plutești în relaxare rectală, cu colace de veceu în jurul brâului. M-aș putea căca în fiecare o singură dată și șterge de pereți întreaga viață, că tot nu le-aș termina pe toate.
Până azi…
… când și restul lumii a găsit etajul. Totul, vă spui, TOTUL s-a schimbat și nu va mai fi la fel. Oamenii intră și ies după cum poftesc, ziua în amiaza mare, de parcă ar fi la ei în acasă. Calcă apăsat peste tot, cu labele lor cotropitoare, infecte, fără să respecte câtuși de puțin inocența copilăroasă a locului.
Îți pun degetele mitocice pe oglinzi și sug săpunul cu trompele exagerate și hămesite, făcând bulbuci sub rât. Sunt câh cu toții! Colcăie pe lângă mine, ferecat după ușă, pe closet, strângând între degetele încleștate groaznic ziarul, într-o constipare indusă. Sunt extrem de nemulțumit, să știți că nu-mi place deloc chestiunea aceast, dar deloc.
Sincer, mi-e dor de vechiul veceu, de la parter, cel închis. Mi-e dor de mirosul care mi-l lăsa în haine. De finețea hârtiei igienii de pe chiuvetă, al cărui capăt era umezit de ultima dată când am rupt-o, să mă șterg pe mâini de apa de izvor care curgea prin robinetul cel puțin oxidat, pentru că femeia de serviciu nu îl curăță, știind că nu-mi place să-mi rearanjeze lucrurile pe acolo.
***
[instantaneu surprins de Carcea]
***
La fel ca orice film de calitate, Batman este și el. Da, așa este formulată propoziția, ați citit bine. Lansat sub titlul Denevér Ember: A sötét lovag în Ungaria (Batman: The Dark Knight, în restul lumii), filmul este totuși o producție cinematografică de excepție, aducând un plus față de o peliculă comună prin faptul că în el toată lumea moare la sfârșit. Absolut toată. De două ori. Unii dintre lume atât în film, cât și în viața reală. Un final pe puțin nesimțit, pentru o serie cinematografică ce-și propune continuări.
Fiindcă, să nu pierdem din vedere, s-au prăpădit cu toții într-un fel destul de criptic cât să lase de-nțeles că vor mai juca totuși și în câteva sequel-uri, cât timp acesta este el însuși un prequel, dar lansat după cele de dinaintea lui, care îi urmează, de fapt cronologic, da’ noi n-am plătit încă destul bilete cât să pricepem.
Între alte socoteli complexe (că filmul e compus din patru filme în total, judecând după intrigă, următoarele ar putea fi doar generice) Batman are un telefon – desigur, refuzat de armată – care face hărți, da’ pe care nu-l lasă la poartă în China. Totuși, Batman i-l dă la negru ăla de-o făcut accident cu o fufă în mașină, care merge și se plimbă cu el, telefonul, prin China, deoarece acolo nu era voie, făcând hartă cu tot în jur. Mai este un telefon, pe care totuși îl lasă la poartă, fiindcă nu poate să facă hărți, ca primul, deși acesta poate să taie în schimb să taie curentul în toată clădirea. Mai puțin în lanterne, costumul lui Batman și celălalt telefon al lui Batman, care face hărți. Precum și telefonul cu care Batman trimite sms-uri la polițistul ăla bun, care moare pe la mijlocul filmului, dar nu mai moare pe la sfârșit. Deci trei telefoane, în total, fiindcă Batman probabil e banat în toate rețelele că nu și-a plătit abonamentul, deci își ia cartele. O posibilă explicație și pentru farul ăla de pe cer. Fiindcă Batman nu răspunde la telefon (ca să nu-l găsești prin triangulație), dar nici nu te sună înapoi dacă doar dai bip.
Între timp, apare Face. Despre Joker nu vorbim, că am o presimțire că nu mai joacă. Deci apare Face. Ăla care dă cu banu’ să vadă dacă trăiești sau mori. Și Face, ca personaj, durează cinci minute. Că moare. Deduceți, deci, că apare la sfârșitul filmului. Face apare direct internat în spital cu arsuri de gradul III pe 50% din corp, că așa-i Face, trăiește periculos și moare repede. Ei bine, de la externarea lui timpurie și până moare, deci în cele 5 minute finale, mai puțin minutul în care copilul urlă după Batman, Face a dat cu banul de vreo 25 de ori, ca să vadă dacă șansa le salvează sau nu viața celor care-i ies în cale. Din cele 25 de ori, dintre care o tură a dat de două, că pica altfel, a reușit să omoare un șofer. Care nici n-apare-n film, că-l împușcă afară din cadru.
Cât timp Face dă cu banu’, “două din trei”, ca să-i iasă, Batman ia telefonul pe de la negru pe de ascuns și, până să se dumirească, îl leagă la câteva sute de monitorașe mici și interceptează toate apelurile din Gotham City, care am căutat pe Google Earth și nu există! Deci încep să am dubii că și Batman ar exista.
După care se duce cu Lamborgini-ul și bușește, se duce cu Batmobilul și-l bușește și din Batmobil smulge-o Batmotocicletă pe care… o bușește. De un TIR. După care-l împușcă. Pe Batman. Și moare. Și nu moare și cade două etaje. Și moare. Și nu moare. Că a mai căzut el și un zgârie nori. Nu era împușcat, ce-i drept, da’ era un zgârie nori. Era, clar, că doar al lui era.
Eu totuși am niște frământări lăuntrice de care nu reușesc să scap, în urma vizionării:
1. Cine umflă roțile la Batmobil și i-l spală pe interior?
2. În sintagma “maybe you should’ve checked the manual”, referitoare la noile inovații la nivel de costum, cine a făcut munca de DTP pentru manual?
3. De ce croitoreasa care i-a făcut masca lui Batman nu-i lărgește gulerul ca să nu vorbească răgușit când strigă la răufăcători?
4. Unde există Bruce Wayne? Nu putem zice Batman este Bruce Wayne în viața reală, căci noi suntem în viața reală, Bruce Wayne fiind un personaj fictiv. Și atunci, ce fel de personaj este Batman sau unde suntem noi, de fapt?
Referitor la concursul din articolul trecut. Ați ghicit: culoarea este într-adevăr roșu.
***
[fotografie realizată de Flavie]
Biblio: Eu iti dau: multi inainte! Si nu-ti mai face atatea griji, ca asta e tanar! Oricum, acum este prea periculos succesul pentru el, ne ajunge deja o Britney Spears.Vrei sa-l vezi cracit pe la televizor si cu faina pe nas? Deja a inceput sa cace pe santiere, pana la piete si autostrazi mai este un pas. Si daca eu il pot ajuta cu ceva, il ajut asa ca nu-ti face griji nici in privinta mea.
PS: si pune poze cu basmaua pe cap pe noul site, sa am si eu ce citi!
202: unde eşti monico, îti mai plac simetriile?
crachi: mîinile la spate !! cum ţi-ar şedea pe coji de nucă, în colţu’ bibliotecii 😛
mirmen, iarta-l pe crachi, sunt sigura ca se referea la suc de morcovi tedy.
…sexi?
Zappy are dreptate… da’ unde ma refeream si ce este ala?
crachi, tu ai accese de intelepciune.
@ krakilla
La vârsta lui până şi Sergiu Nicolaescu se apucase de munca de cineast. Să nu exagerăm. Am pus poză pe blogu-mi, ca să ai ce citi. 🙂
209. Am pierdut simetria, M@riansky… Eh, trece, lasa. Intre timp, vad ca am fost concediata, Darius a patit-o in mod similar si am inteles ca trebuie sa fim relocati. Sa ne zica si noua Hudrea da’ ce-am facut…?, ca sa stim de unde o apucam.
Zappy, m-am intors. Da’ cred ca mi-ai zis vestile.
Basty lipseste iar.
Darius? Cred ca era pe-aici.
Toader? Este, ca a vrut sa-l bata pe Kraki. Virtual, of course
Bibli? Este si el.
Mirmen? A trecut si ea pe-aici – sarumiinile! -, am vazut
Hudrea? S-a-ntors, desigur. Dom’ profesor, cum era cu redactia jeguri si concursuri? Aveti de jurizat chestii si – hehehe! – de negociat premii.
Si m-am intors si eu.
adica cum ca cum ca ai fost concediata?
Pai adica asa am vazut mai sus. 🙂
moni,dragă, nuş ce-i aşa savant accesul la comentat în blogspotu’ tău că doar la alte fete cumsecade am mai nimerit, la tine nu găsesc portiţa 🙂
Da, am de jurizat, n-am uitat. Premiile mele se dau, nu ca ale ştim noi cui. Doar că îmi stă ceva pe creier şi n-am avut timp azi. Cred că mă retrag 2-3 zile în munţi, să-mi revin.
Doamna mirmeeen, nu-nteleeeeg. Au mai incercat si altii… Kraki, de exemplu. Si-a zis ca nu merge. Stati, c-o sa-i mai gidil setarile, sa vedem ce e. Da’ ce mesaj va da?
Are cineva blogspot? Poate sa ma ajute? N-am banat decit comentariile anonime. Dar se pare ca nu pot posta toti, nici daca nu au Open ID (vezi Zappy, de exemplu)
Deci, help?
Nu ma mai ajutati, c-am dat drumu’ eu la toate. Sper sa mearga acum.
Aoleu, da’ ce-a patit Hudrea? Abia vine si iar ne paraseste? Io cred ca e pentru o cauza minora. Nimic nu se poate compara cu maretia jegului. Deci, Hudrea, nu dezerta iar. Te rugam.
@ monica
Eu am blogspot, care e problema (nu că m-aş pricepe prea tare 🙂 )
asta era, ti-a trebuit tie moderat. de aia nu sepoate. adica nu poate lumea comenta decat daca are cont pe ici sau pe colo. dar daca ai dat drumu la toate, iokei.
@ monica
dashboard
settings
şi la comments
la Who Can Comment?
Anyone – includes Anonymous Users
asta dacă am înţeles eu problema…
Aha, asta a vrut sa spuna Toader… Si eu care credeam ca ma apreciaza! Baga si anonimii, dar trebuia sa-ti apara -name/URL oricum, poate ai banat si asta!
Din păcate sunt greu de cap şi am înţeles când s-a rezolvat.
Si eu! Da’ tot n-am inteles ce spune Biblio…
avem 8 fregate in marea neagra.
Gata-gata, multumesc, merge! Mirmen poate sa confirme.
Va multumesc pentru promptitudine, amabilitate si, desigur, ajutor.
Medvedev a semnat decretul de recunoaştere a Abhaziei şi Osetiei de Sud
… 😆 ne-a linistit toader pe toti.
fratele lui barack obama se zbate in saracie.
Văleeeu!
Ah, mi s-a părut doar.
ceea ce am scris are legatura cu articolul.
care ar fi legatura toadere? ca daca incerc o ghiceala iar zici ca sunt infantil si traiesc intr-un mediu mizerabil. vezi ce m-am suparat? vezi cum m-ai inrait? 😀
Toata lumea se cearta cu toata lumea. Ce-i aici?!?!
nu.
vorba poetului.
toader, behave! las’ ca stii tu despre ce vorbesc…
Specialiştii de la Harvard, care au analizat timp de câţiva ani creierul femeilor şi al bărbaţilor, au constatat că structurile diferă la cele două sexe. De exemplu, anumite părţi din lobul frontal sunt mai mari la femei decât la bărbaţi. Aceste regiuni sunt responsabile de luarea deciziilor şi găsirea soluţiilor la diferite probleme. Mai mare este şi o parte a cortexului responsabilă de emoţii, fapt care ar explica de ce femeile sunt mai sensibile decât bărbaţii. Aceştia au mai dezvoltate acele părţi ale creierului care procesează semnalele transmise de diferite organe şi cele care influenţează comportamentul social şi sexual. În plus, diferenţele structurale ale creierului se observă şi în interpretarea unor situaţii date.
Cercetătorii au constatat că bărbaţii sunt atenţi la aspectele generale, pe când femeile se concetrează pe detalii. Aceasta se explică prin faptul că femeile şi bărbaţii procesează diferit informaţiile, folosind mecanisme cerebrale diferite. Tot mecanismele sunt vinovate de percepţia diferită pe care o au cele două sexe în ceea ce priveşte durerea cronică. De-a lungul vieţii, femeile suferă de mai multe ori de durere decât bărbaţii, însă ele o şi resimt mai puternic decât aceştia. O echipă de cercetători greci a constatat că există un circuit diferit la cele două sexe, prin care se suprimă durerea. Se pare că la femei există o anumită dereglare pe acest traseu, consecinţă a blocării unui neuroreceptor. Astfel se explică şi de ce unele analgezice funcţionează mai bine la bărbaţi decât la femei.
ooops cre’ că bibli a decis să-şi diversifice afacerea; toadere tu eşti, cumva, autobuzul cu informaţii, ştii, ăla de mere pă sate 😛
esti o fire tare poetica bah;iti dezvolti relatii afective cu veceele,te dai superior ha?!;ne faci invidiosi pe noi studentii caministi care avem un veceu la 12 oameni pe care il facem posta;suntem mutilati afeciv!,plang in pumni acuma citind eseul tau;de ciuda te blestem sa te caci pe tine,iar!
ba, firul ca firul, da’ sa despici cacatu’ in 238….
“Buuuuuuun. Deci, ce e canioningul asta? O chestie extrem de simpla; o fac si copiii de 10 ani. Am avut echipe d-astea, de copii…. Zau? Paiiii…. si de ce ne trebuie costumele de izopren? Pentru ca o sa va udati putin, stiti, coborim prin cascade. Interesant. Cu CE? Cu rapel. Minunat! Nu exista restrictii de …greutate la rapel? (eu avind frumoasa virsta de 83 de kile, pe-atunci) Nuuuuu…! Bine. Prima restrictie am avut-o la marimea costumului, dar au gasit unul si pentru mine. A doua restrictie am avut-o la timpul de incepere, deoarece a trebuit sa mergem cu masina vreo 50 de kilometri prin serpentine. A treia restrictie am avut-o la panta ingrozitoare pe care trebuia s-o urcam ca sa ajungem la punctul de start al canioningului propriu-zis. Alta ora si 100 de gifiieli mai tirziu, stateam asamblati, echipati si pregatiti sa-i dam drumul. Gata obositi, as putea sa adaug.” sursa : blog pe internet
@ mirmen
Aş fi fericit cu o singură afacere. Nu ştiu unde văd alţii diversificare… 🙂
Sten! Te rog să te stăpâneşti! Mă constip de râs în jos la tine şi colegii tăi.
Darius, zii ma unde sa-ti trimit 2 poze smechere din Gara de Nord (Bucuresti) 🙂
Dacă până acum românii erau prinşi apelând la mila publică în străinătate, lucrurile se pare că s-au schimbat, iar unii europeni săraci au aflat că în vestul României se trăieşte bine.
Cinci bulgari, dintre care o minoră cu handicap de vedere şi un tânăr tot cu handicap major, cu vârste cuprinse între şapte şi 57 de ani, din Vidin şi Sofia, au fost surprinşi de poliţiştii comunitari,astăzi, la cerşit în centrul Timişoarei.
@bibli
cum?! nu la tine la combinatu’ cărturăresc îi proaspăt angajat toader??
nu po’ să cred!! îi pă cont propriu? te concurează?? 😛
Ciumo, tu eşti debil mintal?! Ţi s-a zis de 3 ori.
DARIUS[DOT]GROZA[AT]GMAIL[DOT]COM
deci io azi sunt revoltat.
in primu rand educatoarea de la cresa care se ocupa de fetita mea si-a dat demisia si noi dea abia ieri seara am aflat.
la munca au schimbat astia prioritatea proiectelor intr-un mod incomprehensibil pentru mintea mea.
mi-a murit bateria la masina asta dimineata.
ploua.
si, de parca nu ar fi fost de ajuns, rusii recunosc independenta abhaziei.
deci io azi imi bag localitatea croata si nu mai pun mana pe lucru. sa crape toate fluxurile si sa se duca dracului ca io m-am saturat. vorba nemuritorului dardanele : “ce faci? pai ma pis cod”
@toader
da’ interesant faci la revoltă 😛
incomprehensibil? nu-nteleg.
darius, cred ca am poza care te’ar interesa numa’ nu stiu cum sa ti’o trimit 😛