La semnalul precedent, a fost data…

Eu încep să fiu din ce în ce mai dizgrațios, apropiindu-mă flagrant de fizionomia nefericită a tatălui meu. În mod paradoxal, “fetele mă vrea” în continuare cu obstinație și chiar exponențial, aș spune.

Și atunci, mă-ntreb eu, uitându-mă pe drum, așa, la oameni… există oare momentul acela în viața fiecăruia când te oprești în fața oglinzii și ai curajul să-ți zici cu cea mai mare siguranță: “Eu nu o să mai fiu niciodată cu nimeni.“? Mai avem în noi sinceritatea aceea nealterată care să ne facă să realizăm: “Sunt gata. S-a sfârșit.“?

Așa, și cum stăteam eu cu noua mea iubită (!) și discutam despre măsuri, am început să ne chestionăm lăuntric cu privire la de ce se verifică (de către băieți) falusurile în amplitudine, recte lugimea distanței dintre pozițiile extreme ale unui corp care oscilează, când falusurile sunt un fel de puli, cum s-ar zice. Și fetele de ce nu.
Și-deci, citind eu pe nereăsuflate ultimele ediții ale rubricilor “Love&Sex”, din Bravo Girl, ca să-mi hrănesc monstrul culturii ce zace-n mine fără viață amoroasă… am realizat că la un moment dat, după colectarea destulor informații despre tineret și problemele lor, se va putea construi un singur răspuns generic pentru toți.

Luăm următoarele exemple ipotetice:

Ghiță, 16, Nușfalău. Am o problemă. N-am zis-o până acum nimănui, dar se apropie vârsta când deja toți prietenii mei au făcut-o deja. Dar mie mi se scoală invers.

Sabina, 17, Borumblaca. Mie îmi place de el, dar el nu mă iubește. Am fost împreună într-o tabără timp de două săptămâni, dar eu nu i-am vorbit, fiindcă el e mai mic decât mine, dar asta nu mă deranjează și cred că e mai atras de prietena mea cea mai bună, cu care nu m-am certat.

Și așa mai departe, independent de persoană. Așadar, răspuns (la orice):

Dr. Love. Nu intra în panică! Nu ai de ce să-ți faci griji. Dai dovadă de mult curaj că ai apelat la sfaturile noastre, fiindcă majoritatea tinerilor de vârsta ta se confruntă cu exact aceeași problemă. Asta denotă că te maturizezi. Nu face niciodată primul pas! Dormi în papuci în continuare. Dacă ține la tine cu adevărat, ți-o va arăta. Ba mai mult, avem în mail vreo două duzini de amețiți și amețite care se mulează numai bine pe profilul tău de bovină în călduri. News-flash: O să mori virgină. De fapt, nu, nici măcar n-o să mori. O să trăiești veșnic, virgină. Mai rău decât atât, o să-ți meargă la fel de prost în toate aspectele vieții, fiindcă ești prea complexată să-ți mai faci altceva decât griji. Din nefericire, nu, dușul nu se pune ca o primă experiență sexuală, în ciuda convingerii lui Hajni, din numărul trecut. Ești într-atât de ghinionistă și inutilă, încât e nevoie de o nouă zodie, doar pentru tine, care nu se poate să fie atribuită altei luni decât alei tale, evident a 13-a în an. Caută-te luna viitoare la Horoscop, pe coperta interioară. Exemplarul va veni cu un poster dublu-față, cu băieți pe care nu-i vei avea și mostră de parfum pe care nu ți-l vei permite niciodată din micul ajutor social ce-o să-l primești toată existența ta de la stat, fiindcă nu ești în stare de altceva.

Eu zic că-i destul de cuprinzător, și-ar mai lua și Dr. Love un concediu, iar tinerii n-ar mai fi stimulați să se multiplice totuși.

***

În buna tradiție Jeg, care promovează și încurajează armonioasa împletire a vulgarului cu preapodobnicul…

Care sărbători? Oricare.

[foto: Adrian Macea Augustin]

***

Știți ce e mai bine decât o argumentație sănătoasă care să vină în susținerea a ceva ce ați emis și mai ales cu care ați dat-o flagrant în bară? A ști cum s-o întorci. Spre exemplu, eu știu să o întorc mai bine decât știu să argumentez.

De fapt, eu nici măcar nu mă ostenesc să îmi construiesc un raționament inițial, care să stea ulterior în spatele a ce spun. Știu de la-nceput c-o s-o sucesc, în caz că nu iese cum trebuie.

Dublu-de-fapt – sunt de apreciat, deoarișce e mult mai dificil să întorci, decât să demonstrezi. Fiindcă nu doar tre’ să-i arăți persoanei că se înșeală. Trebuie să s-o faci pe deasupra să aibă senzația că ea se înșela în locul tău.

DAR… Dincolo de această calitate a mea, am următoarele teorii, care-mi sunt combătute vehement de către Moafle și Tudor. Deși eu sunt convins că sunt precum zic, ceea ce înseamnă că am dreptate, iar ei se-nșeală. Am renunțat să le mai dezbat cu cei doi, fiindcă îs ambii varză atât la întors, cât și la argumentat, atât împreună, cât și independent, atât simultan, cât și succesiv.

Aș dori, deci, să le arunc pe ipotezele de care vă zic în mijlocul vostru, care-i destul de evident cât sunteți de capabili să vă dați seama de orice s-ar petrece în jurul vostru pe lume, având în vedere că dintre toate locurile din ea, sunteți încă aici.

Teoria cu numărul 2 (la prima nici nu vă băgați, lăsați așa):

Precum există o ramură a semioticii care se ocupă cu asocierea de semne și simboluri în comunicarea armonică (mai concret – muzică) și precum acest număr de adnotări aduse sunetelor (pentru ca ele să fie clasificate) este unul fix, este adevărat că la un moment dat, posibilitatea de formare a liniilor melodice prin combinări, permutări și aranjamente este una limitată?

Adică… nu-i drept că într-o anume vreme… nu se vor mai putea compune cântece? Fiindcă, matematic vorbim și în normele acceptării unei alinieri de sunete ca o melodie definită, există un număr finit de aranjări de aceleași sunete. Nu-i așa că într-adevăr? Nu-ncerc să vă influențez. Vă las pe voi să decideți că da. Nu contează că eu așa cred.

***

Pentru că presimt în lichidul meu uric că vă veți buluci la comentarii să aflați mai dezvoltat despre sintagma “noua mea iubită”, vă voi potoli setea de cunoaștere, pentru ca Bibliotecaru și Toader să se poată certa pe altceva, mai concret. Deci tipa este o fată de curte și o selectă, adică nu de la țară, ci roială. Veți afla mai multe când facem sex, ne certăm sau ne despărțim și alte momente din astea magice, tipice Jegului. Este o ieșită din comun, deși are doar doi sâni, pe care eu i-am numărat cu palmele mele, care știu sigur că-s tot două, așa că mi-e imposibil să mă-ncurc. Totuși, n-o să v-o dau să mi-o defectați. O puteți vedea pe o parte și pe alta, dar numai de la mine din mână.

Între alte aspecte relevante despre ea ar fi că-i o căministă, ea locuind în cămin, cu căministele ei și portarul. Deci asta-mi va mai alimenta ocazional Jegul, fiindcă odată ce te-ai încurcat c-o căministă, te-ai încurcat implicit cu colegele sale, care sunt – cum este și de așteptat prin standardul impus de Administrație – o penticostală, o grăsunică și celălalte două, dintre care una-i plecată din oraș mereu, iar celeilalte-i place să stoarcă coșuri și să smulgă fire de păr sau se despartă-n permanență de prietenu-so, după caz. Dar de mâncare o să am, fiindcă prietenul nou din cameră este mereu cel adulat și în sfatul lui de taină se produc toate tranzacțiile sentimentale de încălțăminte, odată ce mă irită și se fac necesare.

***

Și, desigur că din nou va tre’i să-i dau lu’ Ciutacu toate bonurile mele de masă, că mai scapă câte-un URL la televizor. [DOWNLOAD AVI 30 MB]

Ne plecăm Monitoring Media, pentru captura de înaltă precizie tehnologică

Emisiunea radio de-o așteptați cu atât patos este bună de ascultat cu urechile aici.