Ducu de la serviciu (se pronunță Duțu, pe motiv că e ungur) e într-atât de ungur,
încât deja mă pufnește râsul când zice ceva corect.
Anterior:
Live-blogging de la cofetărie. Io-s ăla cu prăjitura în gură, iar Hudrea ăla care-o plătit.
Ulterior:
Rezolvând cubul Rubik în 1 secundă.
[cubul aparține hudrei]
Zilele astea am tot încercat să cuceresc domnișoare printr-o nouă metodă, de care sunt convins că sunteți curioși. Aceasta îmi aparține în totalitate de la idee, până la desfășurare și este dezvoltată anume pentru plaja nexploatată a fetelor despre care știu precis că nu mă vor. Pentru că mi se pare un sector neglijat. Este inabordabil în principal doar pentru că așa îl considerăm. Cândva, demult, la început, ne-am scos din cap că un specimen potrivnic poate fi cucerit și așa s-a împământenit. Totuși, propun eu, haidem să ni se aplece totuși atenția asupra lui…
Nu spun asta ca să le vizez anume pe unele, când vor citi (pentru că sunt atât de multe), ci fiindcă chiar am încercat să le cuceresc și fiindcă chiar este o metodă, lucru probat de însuși faptul că nu a funcționat. Și ce definește mai bine o cale decât eșecul? (Nimic.)
***
De asemenea, nu am ales o procedură meschină, mă cunoașteți doar. Știți deja că mă consolează să nu-mi iasă în condiții nedrepte, decât să funcționeze când aș merita. Până la urmă, ce s-ar alege de mine, dacă chiar mi-ar merge bine?
Procedeul e simplu: alegi fete nefericite. Nu în sensul că niște triste, cel eufemistic, pentru că altfel mi-ar fi rușine să zic. Ci niște fete care suferă, care sunt încercate de sentimentul supărare, zbuciumate, care nu decurg cum s-ar cuveni din punct de vedere emoțional.
Acestea sunt foarte ușor de recunoscut: zâmbesc și sunt zglobii. Ele-s! Alea. Dacă-s și cu băieții de față și se gudură extaziate pe lângă ei, în mod cert le puteți marca drept propice experimentului de care vă zic. Pentru că în nici o clipită o fată mulțumită n-o să se bucure de ce-a găsit sau, culmea, să lase acest fapt să transpire din comportamentul său, mai ales cu împricinatul de față. Ar fi inadmisibil să-i… câh… chiar arate?! Vă dați seama, să știe băiatul? ABSURD!
Astfel, o fată disperată va mima mereu piscul fericirii, pe când una mulțumită va strâmba din nas. Moment în care atacați ca niște cobre. Cu primele zic, că alealalte lua-le-ar fra’-su să le ieie de imbecile.
***
***
Deci ce ziceam? Ah, da! Distrusele. Am uitat să menționez că această procedură complexă la care vă îmbiu este una a artei, a cunoscătorilor, nu a rezultatelor imediate. Este pentru pasionați, nu hămesiți. Este de amor, nu plăceri carnale. Fiindcă de cele mai multe ori n-o să vă alegeți cu pizda în sine. Dar, credeți-mă, merită ritualul.
Așadar le alegeți pe sprânceană, preferabil dintre fostele voastre prietene și neapărat actualele prietene ale altcuiva. Puteți să le luați pe rând, eu așa am făcut.
***
***
Apoi le ziceți tot ce iubiți la ele, da’ n-ați recunoaște într-o altă circumstanță. Cu-ncredere, serios, ajută la caracter, vă ia frustrările cu mâna. Când altcândva să le copleșiți cu sentimente, dacă nu când nu se pot folosi de ele împotriva voastră? Știți momentele alea când nu știați cum să le scoateți ochii cu cele mai la îndemână sentimente? Mna, tura asta faceți exact la fel, da’ fix invers. N-or să se aștepte și o să puteți privi (preferabil de după un plexiglas sexurizat) cum li se prăbușește sistemul de valori. Dacă credeați că relația cu ele din care mai mult sau mai puțin tocmai ce-ați ieșit e un haos, încercați asta ce vă spui acum. O să fie haos în toate relațiile din jur. Degringoladă pânâ la grade foarte îndepărtate de amanți. Cel mai probabil rezolvați și câțiva din viitor. Gata, acum știți. Sunteți liberi. (Da’ mai poftiți…)
Dacă veți privi în sus veți observa nemulțumiți că citiți un articol despre fiascoul care este viața mea. Doresc totuși să vă aduc în vedere arhiva, cunoscută și drept motiv pentru care mă citiți și în același timp motivul fals pentru care vă face să vă simțiți mai bine.
Desigur, întreagă această tărășenie vine oarecum și în baza logicii elementare a faptului că, în oportunitatea în care chiar v-ar vrea fetele, nu ați avea nevoie de tutoriale ca să le obțineți. Dar nu-i, desigur, cazul vostru, pe care nu vă vor. Altfel eu n-aș fi aici scriind și, mai important, voi citind.
***
***
Deschid o categorie nouă, cu ediție inaugurală unică – O tradiție populară pe zi, tradusă, cu sfaturi.
Azi: Te mănâncă în palma stângă.
Traducere: Ai toxiinfecție alimentară sau alergie sau nimic.
Sfat: Te scarpini.
***
[mulțămim, Ciumă]
***
Panonia All Inclusive.
[köszönöm, Pișto]
***
V-a mai fost vreodată dat să vă confruntați cu o kitschoșenie de o asemenea enormitate?
Am înțeles că-i șefu’ de la Ziua de Cluj. S-o fi fi gândit că eu oi fi trecând pe strada mea chiar uitându-mă pe unde merg… Da’-n rest casă de piatre cu geamuri termopan, nu zic…
La hotelul respectiv s-au luat, desigur.
Adică să-mi scot coşurile pe calculator?… N-ar fi aia cea mai falsă auto-chestie?
Păi mânjeşti calculatorul în acest fel, puber dragă. Încearcă pe un şerveţel.
Aşa este, se mânjeşte… şi aşa am rezolvat misterul petelor de pe ecranul LCD. 🙂 Nu erau deci de la muşte, care va să zică.
Dragelor şi dragilor, m-am săturat, nu mai suport, mi-e scârbă, mi-a ajuns, s-a umplut paharul, am ajuns la capătul răbdărilor şi puterilor. Vă las, plec din ţară. Mâine, la prima oră. Rămâneţi cu bine.
@ Hudrea
Ai grija să te întorci repede… eu tot mai sper la mici aia.
@Hudrea: Adio! (nu cred că se mai întoarce prea curând)
Dar post nou avem? Am trecut suta a doua oară la postul ăsta…
Post Scriptum: Ştiu că s-ar putea să par insistent. Dar nu. Chiar sunt. Le-ai trimis? Premiile adică. Ştii tu… Ustensila. Dar şi lanterna. Să nu uiţi de lanternă. Că poză cu lanterna încă n-am văzut. Mai trăieşte?
da. si eu sunt scarbit. cosurile alea sunt scarboase. si premiile lui mariansky nu mai apar.
iar pleaca Hudrea. sper ca nu iar 777 comentarii sa-l aducem inapoi. buna dimineata.
De tura asta sperăm să nu se întoarcă, nu m-a dus la vargabeleş cum a promis.
ba…777 nu erau bateriile alea bune rau?
Nu cred, parca erau alea rau bune…sau dintre rele, cele mai bune. Cred am zis!
S-a mai discutat…
john nash asta mic si-n forma de garfield nu accepta decat idei absolut originale. mea culpa.
Sau dintre rele cele mai chinezeşti… nu le fac reclamă, dar eu încă mai am baterii (inutil să spun că nu sunt baterii din moment ce au 1,5V) din acestea pe la ceasuri, pe la telefoane…
Cred ca poti sa-ncepi a le colectiona. Nu se stie niciodata…la ce valoare au sa ajunga?!
Da’ ma scuzati, daca s-a mai discutat, eu nu am ajuns la respectiva bucata de arhiva, nu vreau sa repet subiecte.
Numa’ bine!
🙁 speram să sară cineva să mă contrazică cu bateriile. Dar nu ai să vezi. 🙁
eu te voi contrazice imediat ce voi intelege ceva. conteaza pe mine!
Ouzo orange. M-a luat atit d rau, k-s capabela sa rezolv cubu lu hudrea intr-o secunda. Sau rubik, ca nu mai stiu.
Sint pe plaja si voi nu. D-aia va pup. Hudrea se intoarce, nici o grija; inainte s-ajungeti voi la 777 d comentarii. Si eu la fel 🙂
ma, io nu inteleg. monica s-a maritat cu hudrea? sau invers?
@ toader
Nimeni nu s-a măritat cu nimeni. Şi invers, nimeni cu nimeni. Aici este vorba de o osmoză emoţională fără a exista o comuniune spirituală propriu-zisă. Eu mă întreb însă cine este membrana prin care se face osmoza.
hhh … hiiii …. hhiiimee… cum dracu’ ii zice la osmozeala aia?
iaca blogu membrana… ma bibli, pai ce citesti tu acolo cat stai in biblioteca?
Frica de căsătorie manifestată de unii bărbaţi ar putea fi genetică Frica de căsătorie manifestată de unii bărbaţi ar putea fi genetică (Imagine: Mediafax Foto)
LONDRA / 16:46, 2.09.2008
Reticenţa anumitor bărbaţi faţă de căsătorie ar putea fi un “defect” genetic, susţin cercetării suedezi de la Karolinska Institute, într-un studiu publicat în revista de specialitate Proceedings of the National Academy of Science şi preluat de bbc.co.uk.
Potrivit cercetătorilor, bărbaţii care moştenesc o variaţie genetică ce afectează un anume tip de hormon (vasopresin) sunt predispuşi la conflicte în cadrul cuplului şi prezintă mai multe probabilităţi să se căsătorească.
Studii efectuate pe animale au demonstrat că acelaşi hormon afectează capacitatea acestora de a rămâne monogame.
Cercetătorii au examinat ADN-ul a 552 de perechi de gemeni, toţi implicaţi în relaţii de lungă durată şi cu copii. Unii dintre aceştia locuiau împreună cu partenera, alţii erau căsătoriţi.
Femeile şi bărbaţii care locuiau în cuplu au fost rugaţi să răspundă unor serii de întrebări despre relaţia lor. Răspunsurile acestora au fost apoi comparate cu cele oferite de către fraţii lor gemeni.
Bărbaţii purtători ai versiunii 334 a genei AVPR1A au obţinut punctaje mai mici faţă de soţia sau iubita lor, în ceea ce priveşte stabilitatea în cadrul relaţiei. Potrivit cercetătorilor, aceşti bărbaţi prezintă şanse mai mici de a se căsători, iar dacă sunt deja – prezintă mai multe şanse de a se confrunta cu probleme în căsnicie.
Se presupune că această genă, care este purtată de 40% dintre bărbaţi, ar putea afecta felul în care creierul foloseşte hormonul vasopresin.
Aceeaşi genă a fost asociată şi cu autismul – o boală caracterizată, printre altele, de incapacitatea de a interacţiona şi comunica cu ceilalţi oameni.
“Acesta a fost prima dată când o anumită variaţie a unei gene a fost asociată cu modul în care bărbaţii se implică într-o relaţie”, a declarat Hasse Walum, şeful echipei de cercetători.
“Femeile căsătorite cu bărbaţi ce poartă acestă genă sunt, în medie, mai puţin satisfăcute de relaţia lor conjugală decât celelalte femei”, a mai spus el.
Cu toate acestea, Walum a subliniat faptul că respectiva genă reprezintă doar o mică parte dintr-un întreg proces, ingredientele necesare pentru o căsătorie fericită fiind cu mult mai multe.
iata dovada ca lui darius asa ii e datul si nu ii de vina cu nimic. se stie doar ca fratele dupa sora de unchi de strabunica verisoarei bunicii al lui darius a fost necasatorit. clar. genetic.
Aaaaaaand that’s a 9 on the well known Boredom Scale. Good job, toader. Good job.
de acord. trebuie un post nou.
@ Zappy
Cum să fie blogul membrana? Blogul joacă rol de catalizator nu de filtru… el potenţează dar nu are condiţionări de substanţă. Membrana este ceva precum sita de refuz. Atunci când se sortează agregatul (pietrişul) pentru beton, există mai multe ciururi suprapuse. Dacă piatra este mai mare decât dimensiunea primului ciur, se dă pe de o parte, dacă este mai mic, trece prin ciur şi ajunge în alt ciur se sortează şi aici, ajunge în alt ciur… Acum există pietriş prea mare pentru a intra în beton, acesta va fi pus deoparte sau va fi concasat (refuz), există pietriş cuprins între două ciururi, acesta este sortul şi va intra într-o anumită proporţie în beton (combinaţia de sorturi obţine marca betonului) şi, în sfârşit, dincolo de ultimul ciur este praful, care poate să intre în beton sau nu, funcţie de tipul betonului. Cam aşa funcţionează şi membrana, mai întâi are o zonă de refuz, apoi are o zonă care este semnificativă şi atunci există sensuri separate, apoi mai este o zonă nesemnificativă, un fel de reziduu.
Deci… ce anume este membrana.
Probabil de aceea am rămas eu burlac. Când eram mic am căzut cu bicicleta şi am avut un accident genetic, mi-am fracturat o genă. De atunci gena aia nu prea mai funcţionează bine.
Bibliotecarule, lipeste gena aia fracturata cu rimel! recomand unul transparent!
Cred ca membrana in cauza se numeste membrana matrimoniala. Pe masura ce inaintezi in casnicie tot treci prin site si ciururi ca doar na, dracu’ te-o pus sa iti iei filtre!
Mai mai mai
Eu încercam să învăţ cu metafore meşteşugite, tineri specialişti. 😀 Să-mi fie ruşine. 🙂
hhh… hiii… hihihimen
Foarte fain . Am vazut ceva asemanator aici ..
Numa’ că altfel…
Eşti răutăcios, seamănă atât de mult că parcă-s identice. Doar culoarea bate un pic înspre… Încep să cred că nu voi mai mânca mici. 🙁
Ce tehnica! Dar sunt sigura ca mototolul aterizeaza mult mai corect si mai fain din punct de vedere…tehnic, ca…da, cred ca da
Din moment ce ghemotocul (că mototolul poate însemna şi bleg nu numai cocoloş) este în aer, atunci se justifică particula “aero”. Din moment ce se mişcă, se justifică particula “dinamic”. Ghemotocul este deci aero-dinamic. Deci din punct de vedere tehnic, da.
Dacă spunem însă aero-purtat situaţia nu mai este chiar atât de limpede.
Aici trebuie să aplicăm relaţia lui Bernoulli pentru curgerea turbionară pentru profilul Jukovski al aripii aeronavei. Ghemotocul nu are profil . Aici este diferenţa.
Ecuaţia lui Bernoulli:
http books.google.com/books?id=0nTIkltgnDcC&pg=PA16&lpg=PA16&dq=bernoulli+equation&source=web&ots=7ZB6kFLvnP&sig=43PJtybua-bvd2G8XuDMsT1UGiM&hl=en&sa=X&oi=book_result&resnum=1&ct=result
Profilul Jukovski:
http ro.wikipedia.org/wiki/Profil_aerodinamic
Atenţie, este vorba despre curgerea turbionară nu laminară.
Atunci devine clar ca ghemotocul (sau mototolul, in situatia de fata nu ne referim la “cineva” anume deci nu jignim utilizand termenul) isi pierde dinamismul. Ma gandesc, presiunea si densitatea aerului, nu ar putea aduce prejudicii si celuilalt element (avionul origami) si daca nu cumva, la o presiune mai mare, avionul sa piarda in fata elasticitatii mototo…ghemotocului. Nu?
Nu este vorba despre presiune atmosferică aici ci de diferenţa de presiune creată de mişcare, respectiv presiunea de sub aripă creează o forţă mai mare decât presiunea de deasupra aripii, iar diferenţa dintre cele două forţe susţine avionul.
Perfect, acum am inteles, multumesc!
🙂
Că acum îi dau un email lui Berceanu să intre aici să ne explice clar. 😀
Da’ chiar te rog…poate ma mai lumineste…asta, incalzeste cu informatii!:)
Vrei să mă alerge Darius prin Cluj când eu stau în Bucureşti? Să nu exagerăm. 🙂
Că altfel sunt convins că Berceanu ar intra imediat să explice cum e cu aero modelul. :))))))))))))))))
Nu vreau sa te alerge, DoamneJeg fereste! Ca e posibil sa faca un alt post, de pe urma exerciciului si eu inca nu am terminat arhiva.:)
este momentul sa iti asumi o identitate, ca gata, te-ai invechit.
altminteri nu te grabi. ce atata repezeala cu noul post? oricum va fi mai prost decat precedentul. noi ne intrebam cand se va opri declinul.
Declinul se va opri atunci când domnul Groza Darius va reveni la rolul social al domniei sale, adică atunci când va reieşi în stradă pentru a face una din nebuniile domniei sale, nebunie care după reanalizare face lumea mai bună sau măcar diferită, sau când domnia sa Don Groza va realiza unul dintre acele filmuleţe de scurt metraj cu mici chintesenţe de realitate. Pentru a nu se interpreta eronat, chintesenţa este folosită aici (de către mine, evident) cu sensul primar de a cincea esenţă, substanţă eterică considerată de alchimişti ca al cincilea element în afară de pământ, apă, aer şi foc (chint-esenţă, a cincea esenţă) şi nu cu sensul de ceea ce este esenţial, de bază într-un lucru, într-o concepţie. Cine a văzut cel de al cincilea element, probabil că înţelege că mă refer la esenţa spiritului uman. Cine nu a văzut filmul, tocmai i-am explicat la ce fac referire. Dar dacă cineva nu a văzut filmul, măcar să vadă ce a fost mai bun în film.
http www youtube.com/watch?v=EuDOlPaLnVw
boicotesc.