[Azi, adicătelea 11 iunie, voi grăi divin, de la 19:00 la 20:00, pe frecvenţele simpatice ale Radio Cluj. Mă vom asculta muţi de admiraţe, online ia de aci (nu văd şanse să fie ocupată banda) sau pe aparatul tradiţional la 95,6 FM. În cadrul transmisiunii live fără precedent, îmi voi exprima opiniile corecte cu privire la nu-ştiu-ce, că n-am înţeles precis ce-mi turuia Adrian Dohotaru, de la Doho Campus. Înregistrarea este disponibilă - chiar aici pe Internet; uau!]
De ce, mă rog, se dau flori la ocazii, carevasăzică? Nu reuşesc pentru ca să pricep. Să mi se zică. Nu ştiu care-i motivu’, da’ eu parcă tot nu simt nevoia să mi se aducă ofrandă reprezentanţi ai unui regn, pentru a se scurge de viaţă şi a se descompune lângă mine. E echivalentul vegetal la a primi hamsteri pe moarte. Când încep să pută, îi arunci. Aia de ce nu facem?
De asemenea, tot din domeniul complex al biogeneticii, ştie cineva să-mi spună de ce există atât şuruburi în cruce, cât şi în linie? N-am fost capabil niciodată să-mi explic. Răspunsul nu-i că ălea în linie se strică mai uşor, fapt pentru care au fost proiectate cele în cruce. Căci-deoarece atunci nu s-ar mai justifica prezenţa celor în linie. Premiu pentru motivul competent: un set de şurubelniţe în stea.
Ca o curiozitate anexă, legată de unelte: douăzeci şi două. Ce?
Douăzeci şi două de şuruburi au rămas afară din laptopu’ lu’ maică-mea, după ce l-am demontat ca să-l curăţ, iar apoi l-am asamblat la loc. 22 (douăzeci şi două). Nu pot spune cu siguranţă că în acest moment există mai multe şuruburi în interior decât în exterior. Şi încă două piese neidentificate, una din plastic, alta din metal.
Apropo de maică-mea (care poate să alcătuiască un veşnic apropo, indiferent de subiectul de discuţie apropozat)… Week-end-ul trecut am participat cu voioşie tinerească la festivităţile-fiasco ale celor două facultăţi ale căror cursuri se aşteaptă deşart din partea mea să le termin.
După care a urmat, firesc, tradiţionala mergeală la masă cu familia, unde maică-mea a insistat să i se dea o vază să-mi pună florile pe care le primisem şi care nu mi le trebuie în absolut nici un context la care m-aş putea gândi. Vază care-n alte restaurante ea susţine că se dă, vază care nu i s-a dat, deci vază pe care a improvizat-o maică-mea însăşi, dintr-o – ce? da! – galeată.
“De unde găleată, fă, lângă maică-ta, în restaurant?“, vă veţi întreba curioşi. De la budă, normal. Faceţi singuri filmul în cap.
La o festivitaclă a fost chiar şi Băşel, pesemne ca să-şi ceară spăşit scuze. Se poate observa în figura alăturată câtă relevanţă a avut umilinţa lui resemnată, pentru mine. Nu mai ştiu dacă-mi făceam curat între mesaje sau terminam un nivel la Snake…
[vorba cântecului: click pentru a mări]
În schimb, am noroc că… “termin” (sigur, mami) două specializări, fiindcă am reuşit să-nvăţ din prima încercare să nu mai dau degeaba banii pe al doilea banchet. Am fost cu Jurnalismu’, fiindcă ăia de la Comunicare îl ţin mai încolo. Iar când zic ăia îl ţin, mă refer la ei, care acolo, departe, se duc inutil şi lipsiţi de mine să plătească bani adevăraţi degeaba şi să petreacă timp cu oamenii pe care nu mai vor să-i vadă. N-aş da nici anti-bani să mai merg o tură. De fapt, referitor la prima dată, n-am mai cheltuit atâţia bani pe atâta degeaba de la majoratul Iuliei Rişcou din liceu, unde cheful s-a transformat într-un fel de sesiune de repetiţii eşuate pentru o emisiune pentru schimbul 3, care n-a reuşit să intre în grila de programe a Taraf TV.
***
Poze, în imagini…
***
***
Şi apropo de clipe festive (şi maică-mea, din oficiu)… desigur că orice moment ferice din viaţa unui om trebuie să fie marcat de nişte certuri în familie, nu? Ba da, evident. Sau măcar cu o oarecare continuare a unora de la sărbători precedente, care nu se întind pe o perioadă destul de mare cât să le cuprindă.
Am prieteni care-mi spun că ai lor se ceartă din orice, să nu-mi fac griji. (Nu că-mi fac.) Ei bine, Mirmen şi Carcea sunt la cu totul alt nivel. Pe lângă că sunt ai mei, ei duc o viaţă dublă, fiind tata şi mama gâlcevelor fără de sfârşit. Sau început, din punctul ăsta de vedere. Fiindcă ai mei nu se ceartă, ca toţi divorţaţii de mâna a doua, “din orice”. Ai mei se ceartă din acelaşi lucru. Mereu. Mă-nţelegeţi? Ai mei încă nu au terminat să se certe din primul motiv pe care şi l-au găsit. Nici măcar nu întrezărim o soluţionare judecătorească. Ai mei nu pot să îşi desfiinţeze căsnicia. S-ar certa pe cum să se-mbrace la tribunal. Unde ar întârzia. Fiindcă s-ar certa în ce taxi se să urce.
Rezumând 25 30 de ani de căsătorie, exprimaţi în discordie; deci exprimaţi:
Carcea: Nu-i lua flori, dacă nu vrea. Noi avem bani?!
Mirmen: Bine că ţi-ai încălzit tu csolentu’ direct în cratiţă, da’ dup-aia ai trântit-o în chiuvetă şi acolo ai uitat-o…
161 comentarii
zi si tu cevalink permanent
Tăt respectu’ pentru poziţia adoptată în preajma Zeus-ului cu pantofi crem de manelist..apropo de apropozat..
te-o recunoscut ca fiind puiuţul de comunist de anul trecut? 
Şi bine c-ai scăpat de şcoală. Şi io am scăpat de ea. Azi am avut ultimu’ examen. Iar la cursul festiv de’acu o lună, deci dinaintea sesiunii, am primit nişte flori pe care le-am lăsat ca plată în natură taximetristului care m-o adus acasă..
link permanent
Eu cre’că m-o recunoscut, că-l cam treceau grimasele când se-ntorcea în timpul măreţului discurs şi se uita între noi şi ni se intersectau ochii. Asta o fost impresia mea personală, n-am schimbat nici o formă de mesaj direct. Oricum, cre’că îi mare greşeală a staffului, dacă a venit fără să se ştie dacă/ce puiuţi de comunişti sunt prin zonă. Tatăl puiuţului de comunist, recte Carcea, era frumos postat hăpt în spatele lu’ şăfu’ scump, putea să-i cărpească una peste ceafă cu uşurinţă.
link permanent
I se intersectau uochii vrei a spune. Că din cîte văz tu stai bine cu ochii.
Io aş fi făcut un episod doi: Puiuţul de Comunist şi Popeiu Crem Reloaded.
link permanent
dragu de tu :X
link permanent
Florile la ocazii se dau că sunt frumoase. Ele. Florile.
link permanent
Şi ce, hamsterii or fi hidoşi?… Ui’ cum stau acolo, molcom, pe fundu’ vazei. Parcă dorm.
link permanent
ur mama iz cul
bring to za prajitura
link permanent
Şuruburile în linie se mai fac pentru ca ăia care şi-au cumpărat şurubelniţă în linie să nu înjure sau să facă o şurubelniadă
link permanent
misto poze. si zi asa, aia de la comunicatie nu te-au invitat deci.
voua va dau flori la absolvire?
link permanent
Comunicare, vrei tu să zici. Unde să mă invite? La banchetu’ la care vor să le plătesc? Vroiam să nu mă cheme.
N-a fost să fie. Da, ne dau.
link permanent
si de ce nu te-au chemat? pasamite nu mai aveau flori. trebuia sa le zici ca vii tu cu ele. cu florile. cu cele din galeata. la comunicatii aia zic.
link permanent
Dragă, uşurel: festivitatea e una (la mine două), iar banchetu’ altele, ca să zic aşa. Nu ne cheamă la nici una, dacă nu-i de dat bani. Deci am fost chemat la toate’ş’patrule.
link permanent
aha. si cu florile ce faci?
link permanent
sa ma tii la curent. pa!
link permanent
Le-am uitat acolo, cu diplomele, la revedere.
link permanent
ce laptop o mai fi si ala al lui mirmen de merge si cu si fara? De fapt: tu il reparai? Ca daca merge mai bine dupa decat inainte inseamna ca aia de au pus prea multe la inceput nu erau de nici o treaba. Si ar mai fi o intrebare: Suruburile ramase pe dinafara sunt in linie sau in cruce? Poate erau douazecisidoua in linie intre patruzecisiopt in cruce, de unde ar putea fi si problema initiala cu laptopul.
link permanent
De felurile măsuri şi tipologii, fiecare cu personalitatea proprie… Calculatoriul este el.
link permanent
30 de ani tati, 25 daci şi 23 tu, iaca bilanţu’ patimilor veşnicului apropo
…mucio!!
link permanent
Doamnă, vă rog să vă stăpâniţi, că sunt copii care citesc aici să se educe, nu vrem să-i ducem în patima vulgarului şi a ignoranţei prin intervenţiile dvs. fără conţinut sau formă.
link permanent
salutare darius si felicitari! auzi eu i-am intrebat pe baietii de pe palier care zice ca cica suruburile cu cruce si respectiv surubelnitele in cruce au aparut ca un upgrade la alea in linie ca ai mai multa forta cu primele…acuma io nu ma pricep da i-am crezut pe cuvant si am bagat un comment…in afara concursului:))) ca am surubelnite…
spor la team drinking-u’ de la banchet
link permanent
Da’ n-am zis că răspunsul ăla nu e logic? Că s-ar fi renunţat la alea liniare. Deci nu.
link permanent
Hamsterii nu miros frumos şi nici măcar nu sunt viu coloraţi. Şi hamsterii mişcă!
link permanent
Dacă-s pe moarte, nu mai mişcă mult. Şi-i colorezi şi parfumezi cum pofteşti (dacă vrei, cu arome de flori), spre deosebire de flori, care-ţi vin, aşa, de căcat cum le cumpără, care-s mai ieftine.
link permanent
uite, ca sa le dai gata cu farmecele tale :
http://www.youtube.com/watch?v=YwNVE37BGVE&feature=related
link permanent
de ce tot timpul domnisoarele care vorbesc la microfon sunt in general bune? r: pentru ca oricum nu-i da nimeni atentie la ce zice,asa are publicul la ce se uita! bine. Felicitari ! Ai terminat facultatea,cu burta !
link permanent
Sper că nu te aşteptai să nu primeşti măcar un răspuns la şuruburile în “cruce” şi în “linie”.
Trebuie spus că sunt mult mai multe capete de şurub, dar preponderente sunt acestea pe care le-ai descris atât de grafic.
Şurubul a devenit un produs asemănător cu ceea ce ştim noi acum cam pe la sfârşitul secolului XVIII. Cele cu cap crestat, sau slotted pe englezeşte, sau linie, cum le spui tu, sunt cele mai banale. Cele în cruce sunt de două feluri, cele Phillips care au adâncitura conica şi altele care au adâncitura mai dreaptă numite Pozidriv. Avantajul şurubului în cruce este multiplu. În principiu, momentul de strângere sau de desfacere se dezvoltă după patru laturi şi nu după două. Dacă mai îţi mai aduci aminte de lecţiile de fizică şi despre cuplul de forţe, (forţa distribuită tip triunghi) îţi aduci aminte că distribuţia forţei pe suprafaţă ar fi la şurubul crestat maxim pe zona exterioară şi zero exact la mijloc. Din acest motiv şurubul se distrugea în zona exterioară. La cel “în cruce” forţa se împarte nu la doi ci la patru, zona din centrul capului şurubului rămâne gaură (oricum nu se strânge nimic acolo). Şi acum este partea interesantă. Dacă avem un şurub de forţă, atunci se foloseşte un cap Pozidriv, dacă este ceva mai de fineţe, cum ar fi în electronică, la carcase de plastic… se foloseşte capul Phillips pentru că dacă forţezi el nu se va strânge suplimentar ci şurubelniţa va aluneca. E drept, dacă alunecă foarte mult se duce şurubul. Alunecarea este o funcţie foarte utilă la strângerea cu şurubelniţe electrice. Mai există un mare avantaj. La capul de şurub crestat, trebuie să potriveşti şurubelniţa ca să poţi roti şurubul, la şurubul cu cap Phillips şurubelniţa se autocentrează. De remarcat o caracteristică suplimentară la Pozidriv anume că acel şurub care rămâne pe şurubelniţă, adică îl pui cu mâna pe vârful şurubelniţei şi rămâne acolo datorită forţei de frecare apărute în canalul capului de şurub.
De la aceste două modele de şurub cu cap în cruce s-a trecut şi la alte variante pe care le găseşti pe telefoane mobile sau alte aparte electrice. Cele mai răspândite sunt Torx (un fel de cruce dar cu trei diametre) şi Hex, pentru care îţi trebuie un imbus.
Mai sunt multe alte tipuri de şuruburi, personal cred că sunt “mai speciale” ca să-ţi trebuiască chei potrivite şi, deci să nu poţi să umbli înăuntru.
link permanent
Parcă Nichita Stănescu spunea: Dacă florile şi-ar dărui oameni la fel cum oamenii îşi oferă flori, de unde ar fi tăiaţi oamenii?
Acum se oferă flori tăiată din prostie, pe vremuri nu se tăiau decât când se punea ca accesoriu de îmbrăcăminte (vezi dama cu camelii) sau dacă se toaleta planta. Dacă mergeai în vizită şi vroiai să faci un cadou, ofereai flori pentru grădina, adică în ghiveci, doamnei sau domnişoarei. Se ofereau şi seminţe. Un loc aparte l-au constituit bulbii de lalele, care ajunseseră să coste mai mult decât greutatea lor în aur. Şi astăzi, bulbi sunt printre cele mai scumpe chestii de semănat.
Eu unul sunt contra florilor tăiate. Dacă vrei să dai cadou cuiva flori, te duci cu un ghiveci. Costă tot pe acolo, durează mult mai mult floarea şi o ai şi la anul şi peste doi ani… asta dacă îţi plac florile, desigur.
link permanent
Şi de ce mai sunt, atunci, şuruburi în linie, mă rog? A-HAAA!
link permanent
In primul rand: La multi ani minunatilor tai parinti! Sa-ti traiasca si sa auzim de ei pe blog si peste 50 de ani
Apoi, Basel te-a recunoscut?
link permanent
S-a mai discutat.
link permanent
despre suruburile lui basescu?
link permanent
Alea lipsă, 22? Ne-ncurcăm. Nu, despre dacă ne-am pupat pe obraji.
link permanent
Basel are lipsa cam 322 de suruburi. Da si astea 322 îs tăti cu capuri boante..d’alea de nu le mai scoţi odată montate..
link permanent
Credeam că am fost foarte clar… Şuruburile crestate, linie cum spui tu, sunt de forţă. De exemplu, dacă prinzi metal pe metal, sau lemn gros, acolo unde forţa manuală de strângere nu poate sparge piesele asamblate sau, în cazul holtşuruburilor, să se dea peste cap şi să strice canalul obţinut în lemn prin autofiletare. Dacă observi, de obicei acele şuruburi sunt cele mari şi groase. Celelalte au o protecţie la strângere, dacă încerci să le strângi prea mult, şurubelniţa va aluneca, şi sunt sigur că ai observat că alunecă, protejând astfel spargerea părţilor de asamblat. Pe de altă parte, sunt şi greu de deschis, asta este altă poveste.
Relativ la produsele româneşti, chinezeşti şi ruseşti mai vechi, explicaţia mai poate fi faptul că toate celelalte capete de şurub erau cu licenţă la fabricare şi se fabricau crestate şi organele de asamblare mai fine.
link permanent
Bun, atunci de ce există acelaşi tip de şurub (material, destinaţie, mărime etc.), atât în cruce cât şi în linie? Ha-haaa!
link permanent
În privinţa celor 22 de şuruburi… te asigur că occidentalii sunt atât de calici că nu pun nici un şurub în plus, nici un milimetru de cablu care este în exces, nici o picătură de fludor. Probabil că acel microcalculator în poală suferă pe undeva, zăngăne, nu mai merg tastele… Am încercat şi eu să desfac odată un laptop, era un jaf de 80286. deci nu riscam nimic, şi am ajuns la concluzia că băieţii au pus nişte dispozitive speciale de desfăcut şi de montat, fără de care trebuie să forţezi. De atunci mi-am spus că nu voi mai desface niciodată un laptop. Odată mi-a rămas un şurub în plus de la o tastatură. Mi se făcuse lene să mai desfac iar toate celelalte şuruburi ca să-l vâr pe cel în plus înăuntru. După ceva timp am fost nevoit să redesfac tastatura pentru că trei taste nu mai vroiau să meargă. şi un şurub face diferenţa dacă lipseşte dintr-un loc esenţial.
link permanent
@ Darius Groza
Păi eu ce vorbesc de o mie de ani… nu au aceiaşi destinaţie, deşi seamănă. Chiar şi materialul şurubului diferă, chiar dacă par la fel.
link permanent
link permanent
well done you!
link permanent
Ce căcat e fludoru’?
În cazul meu, am ales să uit afară doar şuruburi balast, 22, toate. Iulian Air. Relativ la tipuri: există şuruburi electrice, ambele aceeaşi compoziţie chimie, mărime, destinaţie, atât în cruce cât şi în linie. Ştiu io, că toate le-am amestecat şi toate se potriveau.
Danny – mulţămim, mulţămim.
Bibliotecare – cre’că deja te bagă Jegu’ singur la spam, săracu’.
link permanent
Nici o problema cu spamul, si eu abuzez de JEG, nu-i aşa?
Fludorul este un aliaj de staniu cu plumb folosit la lipirea componentelor electronice, tras in fir, de multe ori cu decapant in interior… numit popular cositor. Ca să nu mă întrebi suplimentar, prin plumb se schimbă maleabilitatea şi punctul de topire şi decapantul (eu folosesc aspirină ca decapant) foloseşte la îndepărtarea oxizilor de pe elementele de lipit (cu oxizi nu se lipeşte).
link permanent
Ah, că tu ai fost ceasornicar, înainte să se construiască biblioteca-n comună. Corect.
link permanent
si
link permanent
cred ca e o lupta pierduta disputa linie vs cruce la suruburi. poate era mai indicat o comparatie 2 vs 4 gauri la nasturi, sau chiar la canale.
@bibliotecaru: la biblioteca scriem “bibliotecarul”
poate acelasi gen de caterinca il practica si darius cand face pe niznaiul la catalogarea suruburilor.
link permanent
Uai mă, da numa’ bunătate de colege ai avut parte.
Nu ții nu știu cum să rupi cu trecutu?
link permanent
Ce zice gura ta?
link permanent
@ koma
Nu ştiu dacă ai observat că este scris cu literă mare, adică este un nume-nick şi nicidecum o meserie. Motivul pentru care este fără litera l poate părea pueril, pe IRC-ul pe care l-am primit drept nick, nick-ul era limitat la 12 litere. Pentru că aşa s-a impus acolo, l-am lăsat incorect gramatical şi prin alte părţi. Până la urmă o mişcare genială, pentru că, deocamdată, nu ştiu decât încă o persoană cu acelaşi nick în tot spaţiul WEB, s-a dovedit deci o personalizare bine venită.
Interesantă ideea cu nasturii. Aş merge şi mai departe întrebând de ce nasturi perforaţi şi nu cu gaică, cum au fost la mama lor, în China.
link permanent
Mai, mai, ce subiect ! Pentru mine e clar acum: cite un surub pentru fiecare an al vietii tale !!! In anii in care ai fost pi lat cite un surub pi lat; in ceilalti pi doua laturi, est-west si nord-sud. Decit sa sufli in 22 de luminari nu mai bine pui tu 22 de suruburi pe masa, ai ? Sufla in ele daca iti da mina, dar fara surubelnita. Aia iti trebuie ca sa demontezi diacriticele incorecte de pe alt blog dar vad ca te faci ca ploua.
Lasa ca ne-a explicat Bibliotecaru de am inteles complet acum: nu e bibliotecar, nu e psiholog, nu e popa, e şurubar. Si electronist pe deasupra.
Trei lucruri nu pricipez eu deloc:
1. Cine dracu` i-a furat cravata lu şefu` ?
2. Cine e aia cu craci lungi din dreapta lui ? Nevasta-sa stie ?
3. Tu erai tot in adidaşii ăia cu care ai fost prin iuropa ? (de-aia se ofera flori, mey, preferabil cu miros).
link permanent
A, inca ceva, intrebare de mitic: ce e aia “csolent“ mey ?
link permanent
Csolent este o mâncare maghiară, pe bază de fasole şi ciolan, care uneori se găteşte cu o pită de mălai într-ânsa, un fel de amestecătură cu mămăligă, de fapt, numită chigălă. Adidaşii sunt procuraţi ulterior, nu necesită flori. Aia e tanti/colegă prezentatoare, care, vezi Doamne (şi Domni), nu m-a lăsat cu trotineta pe scenă, că suntem la – ăvai! – o festivitate. Băse n-are cravată, probabil nu i-a ieşit cu trăitu’ bine.
link permanent
si cum se pronuntacsolent ? adidasii deci nu au legatura cu florile. si de ce erau taiate? de la hamsteri vine csolent?
link permanent
Bro… da sunt niste bunaciuni acolo in poza aia cu baselu…
Aia de langa el… cu picioare lungi… banuiesc ca-i profa (nu-i rea…totusi)…
Da mai sunt si altele… din cate am putut observa…
Si pe tine te durea la goarna…frecai telefonu ala…
Off Off Off…
link permanent
Aaa… acu vad…
Tanti aia cu craci lungi e prezentatoarea… Not bad… Not bad at all..
link permanent
cea din pieta?
link permanent
ma cand eram io la paris shtii cum se zicea la suruburi… vise….cred ca asha se zice in franceza alta explicatie nam…. shi erau cu tot felul de capete… pentagonal, hexagonal, vai de capul tau!
link permanent
bucura-te si tu mai omule…si de flori si de galeata – ai o mama intreprinzatoare…
link permanent
Capu’ meu de şurub. Csolent se pronunţă “ciolent”.
link permanent
Sunt sigura ca ai deschis concursul cu suruburi pentru ca ai ramas cu alea din laptop.
Raspunsul meu: Exista mai multe feluri de suruburi ca sa te oftici atunci cand ramai cu ele in mana (dupa ce in prealabil ai dezasamblat si reasamblat ceva), tocmai pentru ca nimeni nu stie de ce s-au inventat suruburi de mai multe soiuri si deci nu are nicio logica cum le pui la loc de unde le-ai scos.
link permanent
Ţi-am spus că eu le-am înfundat pe toate care pe unde, nu conta tipul, factura, familia. Şi tot au rămas cât de două echipe de fotbal. Cât despre concurs, e pe şurubelniţe, nu pe şuruburi.
link permanent
precum concursul cu lanterna.
link permanent
O să revie toate înapoilea, mă jur pe… ce am eu, că n-am nimica.
link permanent
pentru diversitate ba. negrilor le vezi alta utilitate? ca piramidele le-au terminat…
link permanent
felicitari de patalama! ori capeti doua? eu cred ca-s suruburile tele, si vrei numa’ sa ne distragi atentia cu inventii, discutii si premii de’a m…oaca. cind o sa vie timpul, o sa stii unde sa le pui la loc.
daca nu, nici un bai, ca ne-am obisnuit cu tine s’asa. “cat e surubu?…” flori se dau c-asa e simtitor sa-ti esprimi admiratia fata de cel absolvit. ca florile ele sint gingase. ca gindul fata de tine amu….ca nu mai cheltui banii parintilor si ai diploma de fala neamului. da’ mirmen n-o absolvit si dansa? ai mei sint divortati de 30 de ani si tot acest timp au trait si s-au certat impreuna in continuare. deci, nici o solutie de nici un fel. da’ tu sa te bucuri. cica-i mai rau cind nu-i ai. imi place tandretea de la voi de la firma? ceva post liber???
link permanent
Mnu, sunt ocupate de către mine cu toatele.
link permanent
pacat! si mie-mi place sa tin colegii in brate!
link permanent
Eu, după cum lesne se observă, sunt ţinut de către dânşii.
link permanent
ua, copchile ca n-ai inteles’ mnica. VAD ca tu esti al tinut. pfii. nu poate omul nici sa glumeasca nici sa se’mbie.
link permanent
ce e cu alex stare.ro acolo sus? ai început să bagi reclame?
link permanent
Nu chiar. A murit.
link permanent
nu e tandrete la ei in firma. pozele sunt dupa caz :
1. inscenari ordinare
2. colaje ordinare
3. desene ordinare
link permanent
@ toader. bine.
link permanent
Apropos, ce-ţi plac mai mult: şobolanii sau margaretele?
link permanent
Jaba-ncerci cu spihologia asta inverxă. Mie-mi plac mai mult margaretele decât şobolanii. Dar, spre exemplu, îmi plac mai mult căţeii decât margaretele. Ce susţin eu e că nu tre’ să-i dăm pe moarte pe nici unul cadou.
link permanent
@ Marian S
De ce trebuie să fiu ceva? Nu pot să fiu Om şi atât? Societatea asta este atât de avidă de meserii încât nu poate accepta pe cineva care profesează “gândirea nimănui folositoare”?
Este trist dacă gândiţi aşa, pentru că ţipaţi că “omul este o fiinţă muncitoare!”. Speram să fi depăşit stadiul de “munca la creat pe om” şi să ne fi reîntors la mai vechiul “cuget, deci exist”.
link permanent
Pieta voastra-i mai faina !
link permanent
—-
http://www.stari.ro/muzica-mea > My Recently Played Tracks > 12:26pm Tue 8 days ago > Dire Straits – Ticket To Heaven
—-
http://www.stari.ro/datii-apa.html > 21 Mai 2008 10:55p >
“si intr`un tragic final… iese. Vrum vrum, stanga-dreapta, pac pac… locatie, stop.
Aerisit, stat la aer, relaxat, racit. Pronit. Trosc, bronc, buf… mortua est.
Si atunci ingerasul a zis:”
—-
link permanent
Tu ai fi vrut să primeşti bani în loc de flori, ca la aniversările alea unde primeşti plicu´, bănuiesc io.
link permanent
Ui’, începi şi tu să-ţi depăşeşti situaţia. Vezi? Bani. Da.
link permanent
oricum, mirmen ii cel mai tare personaj. Hai Mirmen! Jos Carcea!
link permanent
Deci bani. Şi o floricică presată-n plic.
link permanent
Prima poza e geniala! Imi vine sa o pun pe desktop. Acum chiar ca esti celebru! Cata nesimtire coane… Esti cel mai mare fan al meu!!!
PS: Ca tot veni vorba de Snake, am gasit alaltaieri un Nokia1600 pe strada. Fiind DOAR un telefon -adica nu aparat de fotografiat, mp3 player, camera digitala, sistem de boxe hi-fi, laptop sau orice mai baga oamenii astia prin telefoane pentru a le oferii trepanatilor, manelarilor,parvenitilor si pitipoancelor ocazii de a se mandrii prin terase si cluburi de fitze (scuze pentru “tz” am fost pe un site de gospodari mai devreme)- am facut singurul lucru normal care mi-a venit in minte: am inceput sa joc Snake! Doar ca bulangiul care l-a pierdut facuse scorul de 2225. Asa ca de doua zile, joc numai Snake incercand sa il inving. Nu mai mananc, nu mai beau si azi abia am ajuns la servici. Pe aceasta cale vreau sa-l anunt pe cel ce si-a pierdut bunul pe strada, ca daca il prind ii voi rupe capul! Sa luati toti aminte: NU MAI FITI CASCATI SI TINETI-VA TELEFOANELE IN BUZUNARE!!! Sunt oameni care au lucruri mai bune de facut decat sa va bata voua scorurile… Hai ca mai incerc o data!
link permanent
O floricică în formă de bancnotă de 500 de lei, da.
Krakilla a scris unul dintre cele mai faine comentarii ce mi-au fost dat să le citesc în ultima perioadă, dacă nu din istoria Jeg. Am râs la el în firmă, cum râdeţi voi p-ascuns când citiţi Jeg. Da’ eu am râs tare şi-am deranjat pe toată lumea.
link permanent
@ krakilla
Tu ai înţeles greşit. Telefonul este o momeală, scorul este trecut din soft şi nu real. Se lasă pe stradă special să înnebunească găsitorii.
Ia sună pe cineva din agendă să spui ca ai găsit acel telefon şi vrei să-l dai înapoi posesorului. Dacă nu-i lăsat la mişto pe stradă şi e cu adevărat pierdut, probabil că este vorba de un amărăştean care plânge după el ca după cea mai mare posesie, îi faci un bine.
Personal cred că telefonul a fost furat şi, dovedindu-se că nu avea camere video, mp3 “ca şi celelalte tipuri”, vile şi alte nimicuri, întreprinzătorul de mărfuri subtilizate nu s-a mai complicat cu el, l-a şters de amprente şi l-a lăsat jos. Ceea ce înseamnă că are amprentele tale pe el.
Nasol… parcă aud muzica de calitate manelistică a lui Verdikt… “vine poliţia iu io iu şi-mi ia toată marfaaa”… restul este desuet, acum se merge pe euro.
Hai măi că încerc şi eu o glumă. Eu nu am jucat niciodată nici un joc pe telefonul mobil, dar am cunoaştere despre faptul “că e unii peste 6000″.
link permanent
Apropos, floricica Jeg îţi pare vie?
link permanent
Da, dragă, nu numa’ că vie acuma, dar nemuritoare, dăinuind peste veacuri, în general.
link permanent
pentru nervii nesatisfacuti ai lui darius ii dedicam un copypaste. ca sa aiba ce sterge.
Un tanar cumpara o cutie de viagra. Ajunge acasa si, din greseala, papagalul mananca toate pastilele. Tanarul nestiind cum sa-l scoata din calduri, il baga in congelator. Dupa cateva ore isi aminteste de papagal, pe care il uitase in congelator. Deschide usa si vede papagalul transpirat tot. Tanarul mirat, il intreaba:
- Ce-ai facut, ma? Cum de esti asa transpirat?
Papagalul, stergandu-se de sudoare pe cioc:
-Tinere, nici nu ai idee cat de greu este sa cracanezi puii astia congelati!
link permanent
Observi că te sfidez şi nu şterg.
link permanent
bine. atunci am sa imping limitele :
La Vitrina se prezinta doi imigranti canibali pentru angajare (Darius si Arpi). La
inceput, nimeni nu vrea sa ii angajeze, dar in final fiind lipsa de
personal ii angajeaza cu o conditie: sa se comporte bine, sa respecte
procedurile si sa nu consume oameni.
La inceput, totul merge bine, dar dupa cateva luni se observa ca a
disparut o persoana din DTP.
Se fac cercetari si ii iau la intrebari pe canibali. Acestia nu vor sa
recunoasca, dar dupa un timp unul dintre ei(Arpi) recunoaste ca a mancat o
grafista de la DTP. Normal, este dat afara si dat pe
mana politiei. Al doilea canibal(Darius) il conduce pana la poarta si ii zice:
- Ce te-a apucat sa mananci pe cineva din DTP? Eu de saptamani
halesc branch manageri, manageri de relatii cu clientii si nimeni nu le-a simtit lipsa.
link permanent
Heh. Stai să-l rulez prin firmă.
link permanent
Nu ştiu eu care e treaba cu papagalul în călduri dar, pe cât se vede, nu numai că vorbea raţional, dar şi era raţional. Ceea ce m-a împins să cred că de fapt el a dorit să-şi criogenizeze viitorii urmaşi. Dacă ar fi vrut să-i facă pe loc, nu s-ar fi înghesuit la puicuţe minore congelate ci ar fi atacat sectorul de ouă. Făcea papagalul o clonare de ziceai “ce-i aia?”. Cât priveşte fraierăşteanu cu pastilele lipsă, a fost un mare idiot că s-a plâns de această stare a papagalului. Cu o investiţie minimă a făcut din frigiderul Fram de la mă-sa mare, unul modern cu dezgheţare automată.
link permanent
Miha e grafista la DTP?
bibli, unde-i logica jos palaria. da.
link permanent
Cel cu canibalii îl ştiam, parcă era un pic mai lung şi fără termeni teribili ca DTP. Sincer, nici nu am ştiut ce să aleg între Desktop Publishing sau Diphtheria, Tetanus and Pertussis sau Drug Testing Program. Cred că la treaba asta cu programul testări de droguri m-am oprit până la urmă, şi canibalul a fost prins pentru că avea pupile mici şi roşii (într-un mod vicios, ca în filmele cu vampiri).
link permanent
Hai măi, că eu mă suspectez de schizofrenie înainte de a ştii să vorbesc, nu te lua după logica mea disociativ. Eu încercam să fiu absurd.
PS
Când mă gândesc că înainte de a intra aici eram un om aproximativ normal (cel puţin la cap).
Dr. Frankenstein Darius, ai creat un monstru… strigă : TRĂIEŞTE!!!
Sper că aici ştie toată lumea că Frankenstein era doctorul şi nu monstrul. M-au disperat cultivaţii care fac sistematic această confuzie, în frunte cu cultivatul şef Vadim.
link permanent
L-am prins, Bibliotecaru nu ştie pe dinafară, el caută pe Google, cum a căutat DTP pe AcronymFinder. Şi noi te suspectăm de schizofrenie, compui o grămadă de personalităţi idioate, care insistă să comenteze pe Jeg în comentarii diferite, fără să-şi schimbe numele. Care-ar da impresia că am mai mulţi cititori.
Chiar, ar tre’i să fac un blog nişat pe schizofrenici.
Toady – Miha e artă, cu valenţe dedepistice.
link permanent
voi aveti departament de tetanos? acolo sunt insailate pozele care plagiaza jalnic opere de arta celebre?
link permanent
@ Darius
Păi crezi că bibliotecarii ştiu pe dinafară toate cărţile din bibliotecă? Dar ştiu unde să caute. Unele lucruri le ştiu, altele le caut. Asta înseamnă intelectual. Cei care învaţă totul sunt papagali şi înghit viagra cu nemiluita. Eu unul nu încap în frigider.
link permanent
bibli, ai incercat?
link permanent
Nouăzeci şi nouă.
link permanent
O suta
link permanent
@ toader
Este vizibil imposibil. Nu are rost să încerc.
link permanent
pentru mine e invers. adica imposibil vizibil.
link permanent
şi eu sunt tot una din personalităţile bibliotecarului. Muhahahaha…
link permanent
O.O ce? cum? pai tu erai amanta mea oficiala! ia uite dom’le cu cin’ m-am incurcat! ptiu drace sa nu te mai vaz in fata ochilor. inchide-ti-ar blogu’ sa ti-l inchiza.
link permanent
@ toader
Pai cum, tocmai domnia ta care vede lucruri imposibile
link permanent
@ rox
La început am fost sceptic că am putea fi două faţete ale aceleiaşi personalităţi… după ce am ascultat selecţia de melodii de la începutul blogului tău… nu mai sunt aşa de sceptic.
link permanent
Da’ ştii că poţi răspunde la mai mulţi, în acelaşi comentariu, pe acelaşi principiu.
link permanent
nu ti-a zis ma ca are personalitati mai multe? cum vrei tu sa scrie atatea personalitati intr-un singur comentariu? ihh, copil pufos si neghiob.
link permanent
Teoria sine praxis, sicut rota sine axis… acesta este principiul de bază.
link permanent
Bibleotecare, deci dacă te mai prind înjurând pe latină, s-a terminat şmecheria…
link permanent
Cred că era altă personalitate a mea… eu habar nu am ce este chestiunea in discuţie.
link permanent
de fapt bibli te-o cerut in casatorie. cred.
link permanent
@ Bibliotecaru: hai mai nene, tu nu mai stii de gluma ?
@ Toader: carevasazica deci papagalul se stergea pe cioc… ahaaaaa… aia era Viagra speciala de oral ?
@ Darius: asadar si prin urmare o femeie care tine microfonul in mina e prezentatoare. Dar cind cinta la el ?
@ Darius: acum m-am uitat mai bine la poza, am marit-o ca sa vad mai bine ceva: carevasazica prezentatoarea a pus microfonul intr-o pozitie strategica si nu l-a mai lasat pe sefu` sa vorbeasca ? D-aia a ascuns fitzuica cu prezentarea sub pantofii aia smekeri ?
link permanent
dupa parerea mea care ti`am ascultat stupizeniile metaforice pe un oarecare post de radio la ora cind nu aveam ce face si strabateam clujul doborat de toropeala de afara intr`o masina doar decapotabila si far de aer conditzionat,,impins de curiozitatea morbida de`a afla dc cineva fie el si o eminentza cenusie s`ar autointitula JEG copiind grosolan pamfletari cu aere de scriitori de romane politziste( de aia am si uitat cum il cheama) deschid blogul care chipurile e cel mai mare din transilvania noastra mareatza(de unde statistica asta?)chiar aflu cu stupoare k esti un JEG cu aere de vedeta, punct.
link permanent
Mişto faza cu AARES.
Cum era chestia CASSA LOCO
‘Alo? Bai mestere. Fii atent, sunt cu niste oameni aicea…
si vrem sa-ti spunem ca ne bucuram c-ai luat teapa!
Stai ca mai e cineva aiciea, ti-l dau la telefon.’
‘Salut. Sunt Bogdan. Uite, te-am sunat sa-ti spun ca-mi
pare bine si mie c-ai luat teapa! Uite, iti mai dau pe cineva
sa vorbeasca cu tine, OK? Pa.’
‘Alo? Sunt mama lui Bogdan. Sa stii ca ma bucur c-ai dat faliment.’
‘Sarut-mana. Sunt un copil de pe strada si sunt fericit ca ai necazuri.’
Ideea e ca toata lumea e fericita c-ai luat teapa. Si, bineinteles, eu
sunt cel mai fericit c-aï lua teapa!
Acum eu ştiu că AARES este o chestie de promoţie comercială cu sertăraşe (multe dar nu câte la o o mesagerie PTTR) menită să ne facă să ascultăm ceea ce ai spus acolo de erau şoferii să intre în narcolepsie. Alt termen care ştiu că trebuie să-l folosesc dar nu ştiu ce e.
link permanent
hai frate odat cu inreg aia k ma doare mana de la refreshuit!
link permanent
Nu mai aştept nici eu, noapte buna
!
link permanent
vai vai vai cit am ris……
link permanent
Daaariusssss s s s…:)
link permanent
felicitari!aseara a zis ciutacu de tine la antena 2.
Dom`le, da absorbit mai erai de prezenta lu` Bashel…=))))))))))))
link permanent
UNDE ESTE LINK-UUUUUUUL!
link permanent
O să fie, n-am avut vreme să scot muzicile dintre vorbele divine, să editez să ies eu bine etc.
M-am ocupat de viaţa mea personală, pe care o am eu în paralel cu Jegu’, cu care doar arareori se contopeşte (tot timpul).
link permanent
Linku-le, link-ule
Stai deschis
Noi te iubiiiiim
E frig afară,
Besna mă-înconjoară,
Iar mă-ntorc acasă
De la servici…
Sunt doar un simplu miner
Cu braţ vânjos şi cu voinţă de fier.
Nici nu realizez:
Sunt în mină sau visez?
Dar… primvara va veni
În concendiu vom porni…
Link-ul meu!
Linku-le, link-ule
Stai deschis
Noi te iubiiiiim
(adaptare după vocea lui Adrian Artanu Pleşca)
link permanent
Baaaah…. Da nu stiam faza cu puiutz de comunist…
Acu am aflat-o…
Taaare de tot…. si fraieru n-a stiut ca esti si tu in poza… Ce mistoooo
link permanent
A ştiut, fi pe pace
“Serviciili” lucrează.
link permanent
sper sa nu o dam pe politica. ar fi pacat sa ma pierdeti de client.:)
link permanent
@ toader
De bine de rău, acestea funcţionează până la transpiraţie.
Onorabile domn, în România politică se poate discuta doar în cazul în care subiectul vizează ţările străine. La noi nu există politică, doctrină, ideologie… la noi decât bârfe şi bătăi între găşti de susţinători.
Discuţia era relativă la serviciile secrete.
link permanent
@Bibliotecaru să înţeleg că ne place cam aceeaşi muzică? Adică muzica bună?
Mai bine cu un deştept decât cu o femeie, nu?:)
@toader – după ce îţi făcui şi portretu’ vectorial (care nu prea seamănă cu tine, dar n-are contează că ierea din imaginaţie) afli că de fapt eşti ghei şi că ai ca amantă un bibliotecar
link permanent
ce mişto de Ares ăla că intră şi el o dată pe un blog şi dă în cap cu verdictu’. Pfff ce silă mi-e de astfel de oameni. Cred doar că e invidios pe alţii care au personalitate
link permanent
@ Rox
Tot ce ai pus pe playlistul acela a fost “de bine” pentru mine. E drept că unele piese le-am ascultat atât de mult încât s-a ajuns la exacerbare.
Desigur, mai am foarte multe stiluri în arhiva de plăceri fono-mentale… dar m-a izbit potrivirea “că nu s-a nimerit nici măcar o melodie pe care nu o suport”, şi sunt foarte multe.
link permanent
@Bibliotecaru poate am ratat o carieră de dijei de radio, cine ştie?
Oricum, mi se umple inima când văd câte unu’ care nu ascultă manele, ba chiar ascultă muzică “de-a mea”.
link permanent
@ Rox
Dacă vrei să asculţi muzica mea
http://www.imeem.com/groups/oLGCRmk0/publiccontent/?p=3
Îţi recomand cele 4 părţi din Psihotic
şi cele 4 părţi din Concertul de pian ADRIAN LEVERKUHN
link permanent
Îmi cer scuze că s-au amestecat, la început erau în ordine
link permanent
wow.. ce mişto.. eu ţi-o arăt pe a mea şi tu mi-o arăţi pe a ta:) sper să nu se prinză toader:D
link permanent
daca voi doi sunteti aceeasi persoana cu doua personalitati atunci asta se numeste mas…bare.:) scuze ptr porcism.:)
link permanent
Tipurile de salarii dela Vitrina : Salariul Ceapa: il vezi, il iei in mana si iti dau lacrimile. Salariul Nenorocit: nu te ajuta la nimic, doar te face sa suferi, insa nu poti trai fara el. Salariul Dietetic: te face sa mananci din ce in ce mai putin. Salariul Ateu: te indoiesti de existenta lui. Salariul Magic: face cateva miscari si dispare. Salariul Furtuna: nu stii cand o sa apara si nici cat o sa tina. Salariul Umor Negru: razi ca sa nu plangi. Salariul Prezervativ: iti taie pofta. Salariul Impotent: atunci cand ai mai multa nevoie te dezamageste. Salariul Menstruatie: vine o data pe luna si tine 4 zile
link permanent
interesante creatiile digeiului florescu.
link permanent
[după mast..bare] e fumată asta cu salariile, toader.
link permanent
da, dar nu erau la vitrina. or eu cand am vazut un banc cu salarii fix la darius m-am gandit.
link permanent
păi al lui darius nu prea e fix.. depinde unde îl duce autostopu’ sau ce mai zdrăngăne la mini chitara aia pe stradă:) Plus că astea sunt neimpozitabile.
link permanent
Mă, voi nu plângeţi după penalty, dar îl susţineţi pe Mutu în acelaşi timp? Nu aşteptaţi cu interes următoarea partidă şi aveţi încredere-n tricolori? Ce naiba tot boscorodiţi aici, totul exte-n ţară roşu, galben şi ceru’ albastru, păsărelele ciripesc, la Cluj precipitaţii în averse.
link permanent
diferenta de fus orar darius. noi am vazut deja meciul.
)
link permanent
Da, ai dreptate Toadere, la Bucuresti s-a dat direct in reluare. Ca sa apuce lumea bere ca se inchidea la non-stop.
link permanent
Dacă voi vă pricepeţi la dat cu piciorul în beşică, să-mi explice şi mie cineva de ce la ei în jumătate era unul albastru la unul galben şi la noi un grup de albastru un grup de galbeni. Şi apoi de ce de la noi la ei mergea mingea cale de 5 minute şi de la ei la noi doar 5 secunde…
Unuia de la Realitatea TV i-a dat în cap să aducă o horoscopistă care să facă previziuni astrale la partida cu Italia. Şi aia a spus că la portarul lor stă forţa, că Mutu va rata şi că echipele sunt sensibil egale, o secundă mai deştepţi noi, dar nesemnificativ. Şi tot aia a spus că de la Portugalia ne-o lom cu forţă, că de noi suntem în descreştere şi aia tot în creştere, aşa că să-şi dea ăştia viaţa să bată cu Italia.
Eu unul i-au partea bună a lucrurilor, dacă nu se califică România, nu mai sunt atâtea meciuri care “răcoresc” definitiv programele tuturor televiziunilor. Adică mai vizionăm şi noi un film, ăştia care nu au trăiri evlavioase în industria football-ului.
Apopo, au trecut 28 de ore de la promisiunea link-ului, mai vine luna asta, că trebuie sa mai răcesc calculatorul din când în când.
link permanent
…adica Olanda! Stim da’ nu vrem sa recunoastem! Nu cred pana nu vad (si de vazut nu am cum ca nu ma uit la meci… de frica)! Decat sa te uiti la filme, mai bine citeste si tu o carte, ca tarisoara are nevoie de oameni culti! Oricum, am auzit ca s-a terminat “Inima de tigan”… da’ nu stiu ce-i aia.
link permanent
HEI, OAMENI BUNI, INTREBARE DE BARAJ: LUNI STAM SAU NU ACASA ?????
link permanent
Darius, io zic să-ţi tragi o secţiune de chat aci, ca să nu mai aştepte lumea posturi noi ca să poată povesti prin comentarii.
link permanent
Mda, de parcă-i vezi că ar avea dificultăţi.
Lasă-i, drăgălaşii, de ei, ui’ ce bine se simpţesc. O să le amenajez piscină de aia cu bile, topogan.
link permanent
Poza cu basescu zici ca este un final de piesa de teatru de proasca calitate.
link permanent
Este.
Bibliotecare – vine, vine, aştept să găt şi articolu’ nou, cu ocazia asta.
link permanent
Hai la vot!- Flashmob initiat de Fundatia Arcub in colaborare cu Dan Voiculescu! formular de incriere pe blog!
link permanent
Luni nu e liber. Proiectu’ a fost aprobat de Senat, dar inca nepromulgat de B.
link permanent
ba!!! cum adica nu-mi dai pozele din diesel!?!?! in care apar si eu?! misto pozele. cam atat, nu are rost sa facem demagogie pe tema “de ce se dau flori” pentru ca…. hmmm… nu are rost. in rest… toate buna si frumoase. esti bine sanatos, nu?!
link permanent
Da, totul este precum se cade şi cuvine.
link permanent
Eu cred c-ai o înregistrare de pus şi noi te reţinem, Dariuse!
link permanent
Măi… măi ăsta! Eu ţi-am explicat odată, măi copile! Găt şi articolu’ curând, nu te tăt arunca.
link permanent
Tot 10 iunie?! Mai zi-ne si tu ceva!
link permanent
you can’t rush genius. desigur noul articol va fi superlativ. sau nu.
link permanent
Tu nu crezi c-ai strâns cam multe comentarii la postul ăsta ?
link permanent
Am strâns, dragă, stăi că mai avem un pic din următoriul. Că sunteţi ca o mare soţie, tăţi.
link permanent
buna ziua, domnu’ scrantitu’.
se vede treaba ca nu treceti des pe aici. scopul acestui blog este de fapt ca bibli cu personalitatile lui multiple (recte roxp) sa induca in eroare persoane de buna credinta (recte moi) astfel incat intr-un mod pervers si injustificabil sa declar drept amanta oficiala pe numita roxp .
pentru asigurarea continuitatii (sau continentei) discutiei cu numita roxp este necesar ca fiecare articol sa aiba peste suta de comentarii scrise de catre mine (om de buna credinta care nu putea imagina ca numita roxp e de fapt o personalitate cu barba a susnumitului digei bibli) si respectiva roxp (reiteram, personalitate a digeiului bibli).
cum eu scriu circa 3.8 comentarii pe zi per articol trebuie ca fiecare dintre acestea ultimele mentionate sa salasluiasca in frontpage pentru o perioada corespunzatoare de timp pentru a se ajunge la cateva sute de comentarii.
de aici si viteza fulminanta cu care numitul darius groza scrie articol dupa articol astfel incat ajungi sa ai febra musculara la ochi de cat de repede afiseaza un nou articol.
cu stima,
toader
link permanent
Cu suruburile in cruce si in linie, precum si cu suruburile ramase din laptop sunt semne clare de gandire neorientata catre pragmatic… fara scop, navigare in neant, din apropo in apropo, zi dupa zi… ca si cum al douazecilea an ar fi un apropo la cei 19 anteriori… poate ar fi util de studiat la jurnalism si cele conexe biografii de oameni care in viata FAC ceva ( http://megalit.ro/libria/2008/05/25/justin-capra/ ) … foarte ciudat verbul asta A FACE… cum s-a trivializat…
un trackback
[...] drept că i-au rămas 22 de mici șurubele ce categoric păreau în plus, dar mere… [...]