Darius Hero

Ghidul clientului muist pentru servicii muiste

G

Customer service-ul este, prin definiție, o profesie a birocrației corcită cu comerțul. Așadar, dacă birocrația de la mă-sa de acasă are efectul trist dar oarecum neintenționat de lălăială cronică, odată futută bine-bine de comerț, naște puradeii care sunt serviciile pentru clienți, educați cu SCOPUL PRECIS de tărăgănare păguboasă.

Împerecherea asta mercantilă este în esență doar un joc al răbdării conceput ca voi să pierdeți. Totuși, dacă îl jucați, jucați-l bine. Jucați-l murdar.

De aia există customer service bun – pentru toate produsele proaste pe care le-ați cumpărat.

De aia sunt termenele și condițiile pe mai multe pagini, atât pe față, cât și pe verso, precum și-n dungă – ca să nu le citiți.

De aia sunteți ținuți pe hold la telefon – ca să-nchideți înjurând ș-atât.

De aia s-au făcut mai multe ghișee – ca să aibă unde vă trimite.

Și de aia timpul costă bani – ca să credeți că e mai ieftin să renunțați.

Nu renunțați. Ați plătit deja. O vorbă latinească indică înțelept că dacă v-a pticat dibolul în tină, trebuie să-l radeți cu gătegiul. Ceea ce-ncerc să ilustrez e că în lupta cu “aceste apeluri care s-ar putea să fie înregistrate din motive de securitate sau pentru training” o să fie nevoie – cu folos – să vă murdăriți.

Am acumulat o experiență vastă de recuperator civil privat. Mi-am luat multe mui și am învățat să fut și eu. V-am zis să ‘nu acceptați nici un căcat de la nici o firmă. Deloc.‘. V-am povestit cum îngrașă Orange porcul în Ajun cu cost suplimentar.

Cel mai recent circ o are ca vedetă pe răposata mea motocicletă. Ca să vă explic într-un paragraf, două, trei: eu am o asigurare europeană de asistență rutieră care zice pe scurt că oricunde mă stric pe bătrânul continent, vine cineva și mă repară și/sau îmi acoperă costurile de continuare a călătoriei, la pachet cu vehiculul în care vehiculam.

Mai pe larg, sunt de fapt vreo 3 parteneri implicați, unii se ocupă cu transport, alții cu reparații, pe alții îi găsești noaptea la telefon, ideea-i că nu se cunosc între ei și vorbesc limbi diferite și în esență tu ești singurul tău partener. Pe când am soluționat problema, mărul pe roți al discordiei era de mult furat într-un caz separat.

DAR am obținut toți băneii pe care mi-i garantaseră în termeni vagi și deci datorau până la ultima sutime, că știu eu intra-n detalii când e necesar.

Așadar ghid de client muist pentru servicii muiste

OPC-ul (sau echivalentul în altă țară/industrie) e prietenul vostru cel mai bun. Nu există companie europeană care să nu fie atent regulată pe ușa din dos de un organ mai mare. Violent. E undeva-n contract și ei știu asta. Îi caută până-n cur de orice, la cel mai mic miros de căcat. Faceți pe proștii și-ntrebați naivi cine-i tăticuțu’ lor. Când sunați, la primul refuz, chestionați la cine vă puteți adresa pentru soluționarea problemei ÎN AFARA companiei lor. Cine-i supervizează? Ei la cine răspund? Care-i “terțul arbitru”?

Criterii generale:

– majoritatea contractelor de achiziție în general și, în particular, a polițelor de asigurare/garanție își bazează vânzarea pe lipsa de sau proastă informare intenționată a “beneficiarului” la momentul cumpărării: promisiuni mari la preț mic
– majoritatea muilor se dau din cauza pasivității clientului: “mai bine nu-mi bat capu'”

De cele mai multe ori, paradoxal, vânzătorul are mai mult de pierdut. Voi în momentul unei plângeri nu mai aveți ce pierde, că ați supt-o deja.

Soluții:

– folosiți fix metodele lor
– în ultimă instanță, dacă nu-i distrugeți prin rugăciune, invocați însăși dezinformarea de la început și solicitați medierea făcută de instituția care-i supraveghează (n-am întâlnit încă agentul comercial dispus să i se deschidă capota pentru a i se verifica mersul bine uns al lucrurilor, riscând să i găsească registrul fiscal în neregulă sau te mai miri ce alte ouă clocite)

Îmi iau deci geaca de piele care-mi validează expertiza și vă prezint feluri de răstălmăcire a metodelor lor, pentru a le întoarce în favoarea voastră:

Rădbare

Nu luați o plângere pe care trebuie s-o faceți ca pe-o corvoadă. Distrați-vă-n fiecare zi sau o dată la câteva zile cu a face un pas înspre a obține ce ai pierdut sau meritați. Dați un telefon. Scrieți un mail. Întrebați care-i termenul de soluționare. Mai implicați degeaba un agent din call center în cazul dvs. Cereți VOI să fiți transferat. Pierdeți-le timpul. Închideți, sunați înapoi.

Mailuri lungi și stufoase și follow-up

Spre deosebire de voi, care vă repeziți la cumpărare, ei sunt obligați să citescă TOATE balivernele voastre. Descrieți-vă cazul în mailuri cât mai detaliate și reveniți plicticos cu un telefon pentru a confirma primirea mailului și a-l parcurge monoton cu ÎNCĂ un agent, ca să vă mai dea un termen. Verificați dacă nu au trecut termene precedente. Fiți confunzi. Întrebați de două ori. Cereți numere de solicitare, referințe, întrebați cu cine ați vorbit, menționați-i în mailuri și telefoane ulterioare.

Chitanțe scanate, fișiere mari

Trimiteți toate dovezile într-un mail comun și apoi pe fiecare în mailuri separate. Sunați să vedeți dacă au ajuns. Să fie late, să li se blocheze-n firewall, să cheme niște băieți să le dea jos, să dureze și la ei.

Zgomot de fundal

Sunați când vă taie capul. Când n-aveți semnal destul. Când e zgomot. Dacă voi ascultați Für Elise câte-un sfert de oră până se scârmă ei în diverse orificii, să asculte și ei cum sunteți voi ocupați la piață.

Reluați povestea

De câte ori intrați în contact cu un agent proaspăt, fraierul, să aveți un doc pregătit (eu știu pe de rost) cu întreaga garagață. Ziceți tot de la început.

Fiți obsedant de amabili

Nu vă enervați că nu vi se soluționează problema pe loc. Împrieteniți-vă cu toată lumea. Să vă cunoască tot departamentul. Într-o măsură, ei sunt tot niște oameni pe care-i obligă jobul să vă fută și, într-o altă măsură, sunt intruiți să vă consume cu bunăvoință.

Cartelă cu minute gratis

Nu mai e scump telefonul, dă-l în pizda mă-sii. Umpleți un SIM cu ura voastră și consumați-o picurat, secundă după lungă secundă.

Faceți-le munca grea, nu ușoară. Fiindcă munca lor e să nu vă dea banu’. Faceți din plată soluția mai la-ndemână.

De la ultimul circ menționat mai sus am primit înapoi în plus. S-au încurcat în chitanțe…

***

Vizitați Registrul Diverse!

10 comentarii

  • Inca un articol despre cat sunt de “malefice” firmele si cum noi, romanasii jmecheri, nu trebuie sa agream nici un sistem, noi suntem, unici, singulari, speciali, facem tot fiecare de unul singur, sistemul nu e important si e rau!!! Timpul nostru trebuie sa fie in principal alocat in a fute pe altii si timpul lor, sa stam cu ochii pe capra vecinului. Nicidecum de a te dezvolta tu, de a munci sau a tinti ceva mai mare. Un articol pur romanesc, pentru romanasi! Banii sunt ochiul dracului, bogatii la inchisoare, strainii ne fura tara!!! :)))) Sus Comunismul!

  • Bre, vorbesti cam in dodii (si eu, azi nu am dacritice).
    1. La firma aia de o iubesti tu merge sa suni gratuit de cateva ori intr-o luna, dupa aia te taxeaza de iti merg fulgii. Ca asa a vrut muschii lor iar OPC nu vede;
    2. Legea iti da voie sa inregistrezi si tu audio, dar numai daca anunti inainte. Ia incearca figura, dupa ce aculti polologhia aia, apoi sa ne spui si noua cati operatori au fost de acord si cati au inchis imediat. Ca legea ii da voie fiecaruia sa renunte, normal. Poti sa renunti si tu si ramai nevorbit. Pot sa renunte si ei si ai mai luat o muie.
    3. Poate me-nervez si iti arat eu firma la care scrie mare pe site, citam cu copy/paste:
    Obligatiile firmei: Firma cutare si furnizorii sai exclud orice sugestie sau garantie ca:
    1. serviciul va fi neintrerupt sau fara erori
    2. eventualele defecte vor fi corectate
    3. serviciul, sau serverul care il pune la dispozitia utilizatorilor este lipsit de virusi sau alte componente care ar putea dauna utilizatorilor si nu pot fi responsabili de vreo actiune pe care o intreprindeti pe baza respectivelor informatii sau a serviciului.

    Intelegi, man? Asta desi te obliga sa pui acolo tot: nume, adresa, numar contract, CNP, et caetera. Bine ca nu cer si lungimea pulii, sa ne facem de ras (unii).

    Deci, man, ia zi tu: cui te mai adresezi daca astia isi fac asemenea “termeni si conditii“ si nu poti sa accesezi serviciili decat dupa ce le accepti in intregime? Care OPC, ca aici nu vorbim despre carne in afara termenului de garantie? Oengeurile alea care o freaca la rece? Avocatul poporului? Ia zi, man, tu care le stii pe toate?

  • @ Darius celalalt, musafirul: Singurul tau drept e sa te asezi in genunchi si sa zici:
    – Da, iau muie exact asa cum scrie la voi acolo.

De Darius Groza

Sociale