Darius Hero

De când n-am mai vorbit noi, eeej, despre gojonele?

D

Cine mai trăiește, de când era ăsta subiect în vogă la noi, pe Internetul de faÈ›ă, să-și amintească. Cine nu, să facă greșeala să întrebe.

Eu am o… persoană umană de sex masculin în împrejurimile vieÈ›ii mele, dându-mi târcoale. Acest individ se numește Marius Iulian. El nu există undeva, ca să vi-l pot arăta cum arată. Are profiluri online cu poze și o identitate a sa, confecÈ›ionată, lumea îl strigă pe nume, însă asta nu înseamnă că el se află cu adevărat. Nu este semnificativ. Este un compozit de materie, cu diverse utilizări și funcÈ›ionalităÈ›i, fără să fie necesară definirea completă a lui în calitate de un ceva anume.

Apare și dispare. De fapt, când nu este lângă mine, el nu prea există, singur sau în relaÈ›ie cu altcineva.

L-oÈ›i fi văzut alăturea mie, câteodată și cam atât. Există unii care vor susÈ›ine că l-au văzut și separat sau chiar cu ei înșiși, dar este un fals sfruntat și ieftin.

Însă eu trag câteva foloase din interacÈ›iunea mea cu Marius Iulian uni-direcÈ›ionată dinspre el spre mine, beneficii care să ducă interacÈ›iunea un pic mai departe de un parazitism pur din partea lui, dar nici cât să se apropie de simbioză, astfel încât mi-este perfect dispensabil.

Unul dintre aceste beneficii care mi se cuvin pentru că-l accept în compania mea selectă este că Marius Iulian – în timpul său liber, din care nu știu cât îi mai poate rămâne, în afara relaÈ›iei cu mine, în care mă dădăcește necondiÈ›ionat – reușește eșecuri emoÈ›ionale care le umbresc pe mai toate ale mele vreodată, luate separat sau cumulate, făcându-le mici dramolete neglijabile. De pildă, vin turcii și îi fut femeile sau își găsește numa’ lesbiene de care să se îndrăgostească și și-alea dubioase, nu m-ar surprinde să îi cadă câte cineva cu tronc și să realizeze prea târziu că-i băiat și alte astfel de dezastre sentimentale. Da? Bine. Asta mă face să-mi iau problemele mele mai mult în glumă, ca un fel de simulări, pe lângă zbuciumele sale.

O altă parte avantajoasă din activitatea pe care o întreprindem împreună, eu cu Marius Iulian, este că practic eu nu mă mai fac de mândra minune dând-o-n bară cu câte vreo domnișoară de prin birturi, fiindcă, dacă-mi este aghiotantul prezent, odată ce accept că n-am nici o șansă, mă sucesc spontan zicând că-s homosexual și că Marius Iulian e iubitul meu, pe care pot evenual să-l și sărut demonstrativ, că-i docil și nu se opune, în oportunitatea în care eu decid că vreau să mă utilizez de orice resursă a meschinăriei ce o pot înjgheba.

Dacă, prin absurd, există câte una care mă vrea ea pe mine și eu n-o poftesc înapoi (deci prin absurd, zic), i-o pun lui Marius Iulian în braÈ›e, ca pe-un deșeu, fiindcă Marius Iulian are și el un aspect plăcut, cât să se mulÈ›umească rebutul lipsit de pretenÈ›ii și cu el, care altfel mimează și inteligenÈ›a, prin asociere cu mine, dacă îl ghidez cu mare atenÈ›ie prin conversaÈ›ie, să nu-și sclintească ceva.

Singurul lucru care-i lipsește lui Marius Iulian, în a mă întrebuinÈ›a eu de el, este o husă tricotată, ca să nu se zgârie, în care să îl È›in până când am nevoie de el.

***

ConvieÈ›uitul acesta cu Marius Iulian pe aceeași planetă poate totuși să ridice și dificultăÈ›i. Pentru că avem noi doi păreri nu mereu convergente, eu cu el. Eu, de exemplu, am opinii sincere pe care mi le exprim. Nu zic corecte, da’ oneste. El are păreri atente. Care să fie amabile, păreri de bun simÈ›. Pe care de cele mai multe ori  și le inhibă, că le consideră și pe alea deranjante.

Pe când eu cred că ceva sau pe dincolo, el crede, în general, de bine. Lui orice i se pare în regulă, ceea ce face ca lumea însăși așa cum trebuie ea asimilată să se împarte în două, între ce cred eu și ce-o fi crezând Marius. Aici se face diferenÈ›ierea. Cu cât e punctul de vedere a lui Marius mai politicos, deci al meu mai vehement, cu atât acel aspect asupra căruia reflectăm este mai periculos. Eu am învăÈ›at să mă uit după colÈ›uri și să iau poziÈ›ii de angajare ofensivă, umblând pe stradă, numai dacă-l văd zâmbind. Pe mine mă face să fiu extrem de vigilent, dacă el îi fericit…

Un alt aspect despre care Marius Iulian are greșita impresie că este posibil: el nu diferenÈ›iază, declarativ, între prietene. Că “el nu le vede așa”. Eu, în schimb, compar tot. Deci orice. La mine nu există fără să fie ceva mai bun sau mai prost. Nu pot să nu mă consolez că nu-știu-care e mai sexy decât nu-știu-cine sau că vreun careva îi mai jenant decât altul, preferabil mine, care sunt, știm, nici sexy, da’ și jenant. Sau cu fetele, la fel. Cum adică să nu compari? Cum adică să nu le vezi diferit. Marius Iulian zice că el nu vrea să le supere. Și în primul rând că nu le vede așa, ăsta-i motivul primordial, că nu-i capabil, de fapt. Și că și dacă îl întreabă cineva, el crede că se referă la personalitate, iar el le îndrăgește pe toate la fel și nu s-a gândit niciodată la altceva.

Eu pot face comparaÈ›ie exclusiv sexuală între maică-mea și bunică-mea, fiind pus în această situaÈ›ie, fără ezitare. Dacă ar trebui să aleg, da, aș avea o preferinÈ›ă. Nu vreau să creez zâzanie și râcă acuma neapărat, dar clar e maică-mea. Cu ea oricum am avut fantezii Oedipiene și m-am obișnuit, nu am de ce susÈ›ine că “nu le văd în felul ăla”. Ba le văd, mi-i scârbă, da’ le văd. Marius nu vede între două amice dintre ale lui, nu, el închide ochii, chiar și cei ai minÈ›ii, el nu poate, nu e în măsură sau putere.

Până când l-am întrebat de una specific, despre una, cu precădere, și-a sărit ca ars, nemaicontrolându-se: “Îu! Da’ Numele Ei îi nașpa!”. Adică el, în capul lui se gândește, în ordine: (1) nu o văd așa; (2) nu vreau s-o văd așa; (3) nu mă obliga s-o văd așa; (4) mai bine îi urâtă, decât s-o văd așa. Și, culmea, că nici nu e…

***

Și dacă tot vorbirăm de probleme erectile (înainte de Marius Iulian), iacătă ce mi-este dat pentru ca să descoper pe noua senzaÈ›ie online în timp ce o studiam în scop profesional și pe care tot a treia transmisie este câte-o pulă flască…

[și da, precum puteÈ›i lesne remarca, s-a terminat cu macul]

***

[aspectul mai riscant este că dacă te ceri pe Jeg, lași la voia întâmplării a-È›i găsi locul disponibil sub o pulă de pe Internet; însî avantajele sunt aceleași]

89 comentarii

  • tocmai mi-ai amintit ca am avut un vis porno IAR cu maica-mea. si nu era necesar. serios, nu era.

  • K. Sa-l vedem in furca putului pe Marius Iulian, na. Btw sogore, pune ma Opera, lasa-l in cacat pe Mozilla, ca mananca resurse aiurea. Voiu reveni.

  • Uie ce-i bese mintea cind toata lumea se uita la meci !
    Si o intrebare pentru mirmen: asta micu` si-a facut toate vaccinurile cind era mic ? S-a lovit la cap in joaca ? S-a dat la etnobotanice ?

  • Na, tzucu-va, care traduce asta (Artpi sa se abtina, iar voi sa nu catati pe goagle, na!) are un premiu de la mine!
    Én mostanában mindig rólad álmodom,
    Átélem újra azt a régi szép napot,
    Mikor egy borús szürke nyári délután,
    Beléptél hozzám, s megtelt fénnyel a szobám,
    Nem értem most sem mi történt akkor velem,
    Talán ez volt az első, igaz szerelem,
    Szemedbe néztem, s ennyit mondtam, csendesen
    Csak terád vártam eddig, légy a kedvesem.
    Szeretni úgy foglak én mint senki más,
    Bármerre járok mindig hozzád visz az álom,
    Száz mezei virágból koszorút kötök,
    S boldogabb nem lesz senki nálam, e világon
    Száz mezei virágból koszorút kötök,
    S boldogabb nem lesz senki nálam, e világon.
    És jöttek szenvedélyes, forró éjszakák
    Melyeket soha többé nem tudok feledni,
    Hullamló dús hajadnak, édes illata,
    Bármeddig élek én örökre fog követni.
    Mióta elhagytál oly szomorú vagyok,
    Miért lett ez így mindig csak arra gondolok,
    Az ablakomban hervadó petúniak,
    Azóta várnak egyre szomjasan terád.
    Feledni nem tudlak én, soha már,
    Utolsó pillantásod most is egyre látom,
    Mint sárga falevelet hideg őszi szél,
    Úgy vitt el téged valaki, azon a nyáron,
    Mint sárga falevelet hideg őszi szél,
    Úgy vitt el téged valaki, azon a nyáron.
    Feledni nem tudlak én, soha már,
    Lépteid kopogását most is egyre várom,
    Tudom, hogy újra lobban szívünkben, a láng
    S kinyílnak még a hervadó petúniák,
    Tudom, hogy újra lobban szívünkben, a láng
    S kinyílnak még a hervadó petúniák.

  • Lasă copilu’ să se joace, fă!

    (Asta nu înseamnă că nu tre’ să răspunzi politicos, Ügyvéd, ceea ce oricum îți va da șansa să te manifești.)

  • deh, Marian S, burghez de bloc,între două vârste, acolo şi tu, deloc nu faci faţă jegmetafizicii 😛

  • Politete scrie pe fruntea mea Darie. Punctulete …, nu-i nimic cu mine, si ma manifest cum si cand imi vine pe chelie. Versurile pe care le-am postat, abuzand intr-un mod infam si inacceptabil de bunavointa lui Darie, sunt ale unui cantec de dragoste, al clujanului Tamás Gábor. Ma rog, fostului clujan, ca acum ii in Stockholm. Am dorit a aduce o unda de romantism in acest ocean de pesimism. Na, hervadó petúniák inseamna petunii ofilite.

  • “Iaca-ta”, agramatule?! Hai, sterge repede, pina nu stiu despre ce vorbesc.

  • ba, ce zic eu e asa: daca fata e din cluj mi se pare de maxim prost gust ca tocmai ei sa-i inlocuiasca U-ul din nume cu un O total aiurea. ca vorba aia, cat s-o iubeasca pe ma-sa?

  • Măi jimerinule, că tot a venit vorba de agramați, tu ai auzit așa, din pură întâmplare, zic, de “Cartea Mironei”?
    Cine să iubească pe cine?

  • Am un banc. Trist dar destul de bun, zic eu. Nu l-am spus aici ca doar am si eu blog, pai nu ?
    (Cind vii in miticie treci pe la mine, tre` sa fac cinste pentru promovare).

  • Marian n-a mai rezistat și a recunoscut public că vine aici doar pentru trafic, invitându-ne explicit să-l vizităm totuși.

    Io nu mă blog merg, mă, că pă site-ul tău. Și acolo stau și mă hlizesc la poze, ori de câte ori îs deprimat. La tine, ]n chiloți sau la mare sau de sărbători, când ești tot în (aceeași) chiloți sau poze cu Zoso, oricare.

  • si eu, si eu. deci nu sunt singura nebuna. site-ul lui Marian S este de o dementa absoluta. inca nu am decis daca voluntara.

    uneori stau ore intregi pe el, ii citesc biografia, ma uit la pozele in chiloti, citesc cu sarguinta sus “un gand pios pentru cei care nu mai sunt”, dau click pe tzatze. e ca un ritual pentru zilele negre. si l-am initiat de curand si pe surf in acest univers fantastic.

    repet, inca nu am decis daca geniul lui este voluntar.

  • Dragilor, dragilor, calm ! Pai eu nu v-am invitat pe site-ul cu poze, cel cu autobiografia. V-am invitat pe paine-si-circ. Click pe nume, ce naiba !
    (am schimbat linku`, e la mintea cocosului)

  • gia
    nu numai musai a fost convins de tine. si eu l-am vazut pe marian in shlipi. spectacol. SPECTACOL!!!

  • Am eu o vorba cu voi, o sa va explic si ce-s alea gojonele, dar dupa Paste.
    Si ca tot a venit vorba: va urez multa sanatate si o sarbatoare fericita.
    Asemenea si mie, multumesc, cu placere !

  • toadiere, trebuia să zâc ”întreaga jegosferă” ca să te sâmțăști inclus 😀

  • mirOno, era cu fotbal, fa, nu te salta prea tare din chiloti. mareane, tu sezi, e vorba de alti chiloti. deci nu. adica nu am auzit. merita s-o gugalesc? ca tot veni vorba de agramati si eu nu stiu cand. sau unde.

  • Kellemes Húsvéti Ünnepeket kívánok mindekinek! Paste fericit ma ciovargailor, si mare atension la ce crapati in voi, tzucu-va dragilor! Aia cu burti gravitationale, na numa’ cantariti la ochiometriu bunataturile, si daca-s pré iesite din common sense, luati atitudine si faceti numa’ cum zice aia, americanca slabanoaga, get fit, get smart.

  • Na kedveseim, adica dragii mei, ca n-am stare amu’ si mi-i si gagica’n ceea cetate de pe Duna, cum te uiti pe stanga cum curge. Na, acu’ o zis unu’ Aurelius Augustinus ca tat ce lucra, tate cate le lucra el ca un maistor, zice ca nu le lucra pantru el, dragul, ci pantru cunoasterea de sine, adica cunoasterea de Isten, care duminica in biserica ortodoxa ii zice Dumnezeu. Na, ati cunoscut acestea, mancatori de drob si miel ce sunteti? Na, uite ce-o stiut zice dragul Augustinus: “Nu cu constiinta indoita, ci cu cea sigura te iubesc pe tine Doamne. Tu mi-ai lovit inima cu cuvintele tele, de atunci te iubesc. Ce este acel ce ma strabate cu lumina si imi patrunde in inima, insa fara sa mi-o raneasca? Intelepciunea insasi este cea care se revarsa stralucind inauntrul meu, despicand zidul de ceata, care ma cuprinde apoi cand acest abur ma inghite din nou, iar praful pedepselor mele ma acopera.” (Augustinus, Confessiones) Na, astea sa cititi ma.

  • cat de banal si neinspirat a ajuns blogul asta, un timp il rasfoiam dar s’a’nchis la imaginatie

  • Ca bine zice Maria de mai sus. Io cre` ca asta micu` se maturizeaza, altfel nu-mi explic. N-ar mai fi ca variante decit gripa porcina si flacara violeta, dar nu merg cu gandul atit de departe.

  • @Gia, te conjur sa ma lamuresti intr-o cestiune care vasazica cum ar zice, ii minora. Na tu pe blog zis-ai ceva de sudisti. Cine is acesti sudisti, te intreb eu cu multe plecaciuni? Is sudistii din sudul Frantei au is sudistii din sudul Romaniei? @ Marian S., ziceai ca dai o pálinka, tzucu-te. @maria, cum dracu’ reuseai sa rasfoiesti blogurile, ca mie nu-mi iese defel? Na tu, fata draga, incearca sa rasfoiesti oarecateva carti, asa, de kiki bambus. Tu Marie, nu te supara, da’ tare mi-i frica ca ti-au lipsit cartile din preocupari, na! Na Marie tu, da un exemplu de blog nebanal si inspirat. Paste Fericit tuturor!

  • ugyved,

    Sudul Frantei. Nu neaparat la locuitori, ci la toti obsedatii de Coasta de Azur, care merg acolo sa faca poze pe o plaja scumpa pe care sa le puna apoi pe haifaiv si feisbuc. Un fel de manelisti ai genului, ca sa zic asa, cu “ieuroi” si “yachte”.

    Mie imi place in Nord. In Sud imi place doar peisajul, nu si atmosfera.
    Da’ tu si asa erai parca ungur, deci nu aveai oricum de ce sa te nelinistesti…

  • @Gia iti foarte multumesc pentru raspuns. Eu is un ungur roman patriot, caruia ii place Normandia, Bretania, plajele de acolo, viata de acolo, na tu, simtamantul ala ca de acolo se duce in stanga Atlanticul. Imi place ceea ce scris-a Henri Queffélec in “Un feu s’allume sur la mer”. Na, sa stii tu drágám Gia, ca as dori sa-mi traiesc restul zilelor plimbandu-ma pe plajele Normandiei si Bretaniei, si numa’ ase, sa dau cu piciorul cutiilor de bere lasate acolo de frantuji, sa mananc un peste excelent intr-o carciumioara si sa ascult povestile pescarilor. Aia care se duc la Nisa si la Monaco, doar pentru a se trage in cele poze, cu yachturile in spate si cu sampania in fata, imi “repunga”. Kezét csókolom/Sarut mana Gia.

  • Bai, de ce mai venim noi pe aici ? Fiindca speram ca o sa-ti revii.
    Hai, lasa accesul asta de astenie de primavara si depresie si PUNE MANA SI SCRIE !
    TREBUIE sa fii optimist. Puna mana pe coiul ala natural si daca ai o erectie completa in acel moment inseamna ca nu e totul pierdut. Vezi partea buna a lucrurilor: unii au patru, altii (banali) au cite doua iar tu ai unul bionic !!!
    Stiu ca nimic nu merge bine in tara asta, poate nici tie nu iti merge.
    Si stii cine iti spune asta ? Unul care tocmai a primit o “felicitare“ de Paste:
    Stimate Marian S, avind in vedere situatia financiara precara a societatii X va instiintez ca postul dumneavoastra va fi desfiintat incepind cu 1 aprilie 2010.
    Si nu e gluma de 1 aprilie, in mod sigur. Iar tu, care ai in spate un capital de simpatie si cu mult mai putini ani decit mine stai si te vaicaresti ca nu ti se scoala. Pulica, stii care e problema ? Mai ai mult pina la culmea impotentei. Aia va fi cind ti se inmoaie degetul cu care impingi limba. Pina atunci sigur mai merge ceva, e clar ?

  • 1
  • 2
De Darius Groza

Sociale