Darius Hero

Sunt blogger, Doamnă, netu’ mă știe pe de rost…

S

Pentru început, dați-mi voie să mă dezic public de FOSTUL meu iubit, Victor Ciutacu (punct ro), dar și de sor-sa lui geamănă prin alianță, Dan Andronic (punct blogspot punct com, că-i pârlea, săracu’), de care, în apărarea mea, nici măcar nu m-am zis vreodată, ca să mă pot dezice acum.

Aceștia doi, stârpiturile, au intrat în dizgrația Freedom House România – și pe bună dreptate – fiindcă sunt noii inchizitori machiavelici ai dreptății și bunului simț. Spre deosebire de… hmmm, nu știu… Băsescu, să zicem, ca exemplu neutru și obiectiv.

ComunicatFreedomHouseAm primit și eu un mail de la ONG-ul de m-a desemnat tânărul jurnalist al anului, în care mi se aduceau la cunoștință mie, blogărul, îngrijorătoarele piedici puse de numiții, democrației și adevărului, și care aruncă cu căcat virtual în fereastra transparentă și deschisă, deci direct în casa instituției civile, ce mă sfătuiește prietenos, cu ocazia asta, să-i și ignor pe micii fitiliști ticăloși, că mă-nvață numa’ pă rele. Am căzut adânc pe gânduri. Când m-am trezit, deja terminasem de citit. Organizația este acuzată – repetat și de aproape o lună, încât plânge de sare cămașa libertății pe ea – c-ar fi găzduit, cu pop-corn și toate necesare, o previzionare a filmului mitei din agricultură, învitând în secret audiență de vază, din mai multe redacții.

Asta înaintea transmiterii lui la televiziunea publică.

Se zice – de către dușmanii publici numărul 1 și 2, care-ncearcă să destabilizeze țara – că un cârd de beta-testeri au fost racolați și îndesați în Ferdinandului/125, ca să vadă micul test de aptitudini în procesare videotehnologică asistați de computer, al cameramanilor DNA, pentru ca apoi să decidă, bătându-se-ntre ei, care are pipota mai densă, cât să-l și dea pe post.

FALS! Eu am fost la sediul Freedom House, când am semnat pentru premiul de tânăr jurnalist ce mă aflu. Iar acolo, vă asigur, nu erau condițiile pentru premiera cu tot cu director’s cut a unei producții de asemenea anvergură. Nici măcar din punctul de vedere al numărului necesar de scaune și nu cred că i-or fi ținut pe bieții oameni în picioare. Ba chiar țin netulburat de negura vremii minte că pe atunci era stabilit ca imnul Jeg să fie cântat la sosirea mea, cu proiecția videoclipului aferent pe un perete, iar acest scenariu a căzut și s-a trecut direct la sărutarea bebelușilor și ședința foto, cu fotomodelele pe trotinetă. Deci, vedeți voi, pare ireal ca Freedom House să se facă părtașă la așa ceva.

Totuși, Andronic și Ciutacu susțin că la CinemaPlex Freedom House s-au învârtit lucruri și, se pare că, în final, Rodica Culcer a fost fericita olimpică, aleasă voluntar de către Președinție, care n-a avut nici un moment vreun rol, nuuu, în toată treaba asta onestă și limpede precum apa pârâului din care bea căprioara cu ochi umezi. Și oferă 1000 de euro celor care pot aduce dovezi de necontestat ale acestui fapt (trimiteți-le la mine, că mă ocup eu, intermediez, așa cum m-a-nvățat neica Mureșan).

Mie nu-mi vine să cred nimic, de la nimeni, în năzuința mea continuă după a mă durea-n cur, deoarece nu-mi trebuiesc dovezi separate ca să-mi dau seama că “toți ne fură, dom’le, că de nu ne-ar fura, ne-ar merge lu’ toți mai bine, ce s-o mai întoarcem; uită-te și tu la ei cum ne fură și-și face cataloage cu care e mai bogat; dă-i în fra-s’, că oamenii simpli nici cataloagele lor nu și le permite“.

Povestire în ramă, luați aminte: Eu, când eram mic și jucam fotbal la grădiniță, stăteam pe mijlocul terenului. Iar când o echipă conducea, țop!, un pas în jumătatea respectivă. Când luam bătaie, hop!, reziliam contractu’ și mă transferam dincolo înapoi. Precum remarcați, politica modernă se inspiră din mine: un învingător, de mic copil.

Aleg, astfel, să nu-i cred încă pe Ciutacu și Andronic, fiindcă încă nu dau recompensă mai mare decât premiul de la Freedom House, în care am cu 20 de milioane de lei vechi mai multă încredere, adică cu 100 de giga de hard și 512 de ram în plus pe calculatoru’ meu cel nou, luat pe banii de la organizație. Da’ precum s-a cam lichidat și sponsorizarea de la dânsa pentru că sunt un om corect și nu vreau să fac parte din această cloacă, până nu văd de unde sare banu’ mai cu spor, iaca mă dezic io și de Freedom House.

Vând libertatea din casă și mă duc s-o beau în birtu’ deznădejdei…

VandLibertateaDinCasa

În sfârșit, oricum ar fi socoteala, să mă leșe pe mine și Andronic cu liberalii lu’ pimp, că știm noi ce hram poartă. Că lua Remeș cu tri mâini, numa’ de avea de unde, dacă nu se țepuiau între dumnealor. Iar Alexandra, de la Freedom House, când o mustră conștiința, știe unde să mă sune ca să organizăm o preluare a recompensei pentru nu-spui-ce informații. Iar premiul meu mi l-a dat oricum Vodafone, după ce mi l-au desemnat Gheorghe și cu Avădani și celălalt nene, așa că mă simt plin de freedom să dau cu lețu’ pă voi. “HOȚII, HOȚII!” (Ah, și vreau să-i mulțumesc lui Andrei Crivăț fiindcă exist și pentru tot ce mi se-ntâmplă, că de n-ar fi el, Simeria oportunităților și succeselor mele, n-aș fi eu să mă aveți.)

***

Dacă am început cu începutul, să continuăm cu continuarea. Mă informează Fana, funcționară aeroportuară, că a venit Beyonce (să-mi ziceți dacă se scrie altfel, ca să nu-mi pese) în 2 (două!) avioane, la Cluj. Mă-ntreb cum. Juma’ într-unu’ și juma’ în altu’? Pariez că se cazează iar la mine pe stradă. Io nu mă mai duc să-i fac poze. Să vină încoace, să ia o Monă mică de la Irimie Cafe în drum și să-mi dea bipuri când îi în fața blocului.

Și să încheiem la final.

34 comentarii

  • Eu, eu, eu! Eu m-as duce sa-i fac poze in locul tau. Eu as veni acolo, as lua o Mona mica de la Irimie Cafe in drum si ti-as da bipuri cand sunt in fata blocului! Dar stiu, tu nu mai accepti demn, nici macar chimic.

  • …fost-ai mă la abc-u’ ştiut de lîngă ‘otelu’ cu pricina să mai apuci conserve că pînă marţi a fii full de denzeli waşintoni,wili şmiţi,mogăni frimani,unchi tom,başca managerii aka’- tătie neamurile afro-americane ale doamnei…apropo:v-o rechziţionat municipalitatea aştenuturile albe or n-o fo totuş necesar…
    …vera relax…

  • Da’ cat e pretu’ la vesta cu aspect de zeghe moderna?
    In alta ordine de idei, putem sa ne desolidarizam in grup? Unul de celalalt, daca n-o fi cu banat:)

  • Una sută cinşpe mii lei vechi, mulţămim.

    Da’ putem să ne desolidarizăm în grup TOT de tine, adică şi tu, de însuţi, să operăm procedural, meheh.

  • Cand e dã bine , “ai lav iu fãh”. Cand e dã rãu sau dã scandal, “hai sa-i muitzim, da-i dreacu, cã doar de aia avem oarece materie cenushie”.
    Neh ?
    Mi-au datara un premiu. Adica, tie, Dariuse; ca sa nu avem vorbe dupa orgazme. Ereau si ei – hausãrii – pe acolo asa ca am sheicãnit manurile .C’asa-i romanul, politicos.
    Urmarea, absolut invevitabila si implacabila, ne duce cu gandul la “vreme trece, vreme vine”….
    Si-uite cum, reveniti in prezent, lupulainãnii si fridommnistii devin mai bad ca ala cu MoonWalk-ul.
    Si-uite cum se impiedica Jeg-ul de ganduri si isi loveste aducerea aminte de bordura ca sa ne precizeze cum ca, de fapt si de drept, banishorii fix – da’ fics, nu asa – de la Vodafone veneau.
    De aia vin si zic , nush cum dracu faci da’ esti din ce in ce mai aproape de deontologicul ideal 🙂

  • Dom’ne, io m-am dezis, io n-am acuzat pe nime’, urmând să iau partea cui are dreptate, monetar vorbind. 😀

    Sau tu sugereji că ar tre’i să ţin cu ăia ce mi-or dat premiu CE-L MERITAM (hehe)?

    Da’ ce, creji că Vodafon o ieşit în pierdere c-o dat banii acolo? Dezlimitează-te, taică. Oricum, tot pă Orange am rămas, deci nu de la mine o câştigat, oricum. Da’ o câştigat, stai liniştit.

    Da’, linia de jos: Ce zici tu e că dacă io te premiez, tu tre’ să fii de acord cu mine. Eronat, musiu.

  • Sari dejaba cu sapa la avioane 🙂 Nu-s chiar asa machiavelic
    Era suficient sa intelegi ca iesea mai mujto poza daca citeam despre hausãri “atunci” ceea ce am citit azi. Nu stiu, call me stupid da’ ,parol, ar fi sunat chiar nepartizan.
    Da’, ca de obicei, nu e musai sa fiu in posesia adevarului absolut. Era doar umbra unghiului piezish din care prefer sa privesc, uneori.

  • Păi, p-atunci nu ştiam, cum nu ştia nici Ciutano la vremea lui, când îl făcură ce mă făcură pe mine acuma. L-au ocărât şi pe el cu premiul respectiv, demult, când nu exista Internet şi telefonie mobilă. 😀

    Da’, de exemplu, poţi privi restrospectiv în urmă, prin uitat în spate, ca să vezi cum atunci am scris mi se pare căci fix un rând pe Jeg, despre premiul cu pricina. Deci nu prea fluturam bannere cu Freedom House.

  • P.S. Ca sa fiu si mai exact, atat eu, cat si Darius am castigat niste concursuri publice. Printre organizatori, figura si Freedom House. Asa ca nu ne-a dat nimeni nimic. Ne-am meritat si laurii, si banii.

  • Uite-i, domnule, cum sar 😛
    Bre, da’ zic io ca nu trebuia sa castigati sau ca de ce meritati ori de le-ati si luat banii ?
    Acu e totul clar. Mi-a lamurit Darius ce mi se parea usor cetos.
    Odata cu acel “p-atunci” totul redevine nais end smuuth. Al vostru prea plecat si umil va multumeste ca ii permiteti sa se bronzeze la maretele umbre 😀

  • Cât de tolomac poti sa mai devii, Grozo, de-ti vinzi Mecbucu, bai ?
    Au ti s-o facut dor de virusi (altii decât zgaibele pe care le ai deja si altii decât hoveru tau dezis Chutaka) ? ! ?
    Si un sut cinstit in fundu tau ala uskit si pentru ca te tot iei de Rodica Culcer !!! Si inca unu, asa…bonus.

  • Eu zic ca n-ai chiar întotdeauna dreptate. Spre exemplu, acum. Încrederea pe care o evaluezi în giga de hard şi ram în plus te-ar fi ţinut zgribulit, de nu trăgeam marginile plăpumii peste toate ungherele lumii, ca să nu-ţi îngheţe (mai ales) degeţelele…(Mulţumim, Andrei!) Tu ce părere ai? 😀

  • …şi-o picat şi strada lu’ dari în dizgraţie…i s-o dus vestea micului bad paparaţ :P…le sparie ‘otelierilor clienţii iluştrii :P…

  • E simplu, fratioare. Iti faci un ONG, incepi sa faci tambalau pentru fonduri, masori ceva, faci niste grafice, seara freci pula la restaurant, vin straini din strainatate pe la tine, iar freci pula la restaurant, faci niste Power Pointuri (apropo, io as interzice scula asta), bagi betzie, freci pula la serviciu ca esti mahmur, te duci in teambuilding, rinse and repeat.
    Va suna cunoscut?

  • Hehehe, bun rezumatu’. Nu e toate aşa şi FH au făcut şi eu unele trebi bune, da’ tre’ apţiguiţi, vorba lu’ profa de desen, când e cazu’.

  • era cat pe-aci sa ajunga la opera plaza si sa isi petreaca noaptea in apropierea micului ( marelui pardon) blogger…insa nu a fost de-acord cu conditiile oferite de ‘provincie’ 🙁

De Darius Groza

Sociale