Hoarde de fani! La Motoare se află închis. Sâmbătă, ora 13:00 se mută mai la stânga. Geretus a închiriat o întreagă terasă (scrie Heinekein pe ea – nu ca reclamă, doar scrie – Cafeneala Actorilor), la călcâiu’ lu’ Intercontinental.
Am ajuns să facem live-blogging, suntem ultima speță…
Avem prăjituri cât de-o nuntăăă! Veniiiți!
DESFĂȘURĂTOR
Vineri
11:00-17:00 Program muncitoresc
17:00 Întâlnit Consiliul Director al Relațiilor și Intimităților la Tavernă (membru fondator Ciutacu Mariana Augustina, președinte onorific Ciutacu Victor Gabriel, jurat Coman Petrișor Maria), aglutinat hrană, prezentat consoartă emoțională Sia; evaluări
20:00 Ieșire mondenă, Arpad Rezi, Olar Sebastian, Botărel Mihai, Lungu Sia Augustina & Co., a se stabili locație
Sâmbătă
12:00 Trezire
13:00 Întâlnire fani, cetitori, blogări colegi, sesiune autogafe (greșeli făcute sinelui), organizator Geretus, cu prezență liberă prin anunțare la comentarii, locație Motoare. Solicitați personal: Ciubotaru Adrian, Foltea Canalia/Times Ionuț, Arnăaut Antidarius/Yacana Octavian(pentru urgențe 0741028758 sau sunați la sonerie) Hoarde de fani! La Motoare se află închis. Sâmbătă, ora 13:00 se mută mai la stânga. Geretus a închiriat o întreagă terasă (scrie Heinekein pe ea – nu ca reclamă, doar scrie – Cafeneala Actorilor), la călcâiu’ lu’ Intercontinental.
16:00 Întâlnire alți oficiali (Lascu Andrei)
S-a terminat. Cu Sia, mă refer, că despre ce mama și tata dracului tot vorbim noi aici de atâta amar de vreme? Să acceptăm de comun acord că eu sunt de vină și îmi asum totul. Indiferent cum o întoarcem, statisticile dar și bunul simț ne spun că eu sunt răspunzător.
Desigur, am putea să stăm să analizăm cine de la cine a plecat în toiul nopții, care în care a dat cu fermoarul de la hanorac, la 2 dimineața, în centrul urbei, lovindu-l în buza de sus cu partea de metal cu care se închide, ca să nu menționăm că cine pe cine “se fute”, mai concret – pe mine și pe toată lumea, de altfel (și pe Oana, da’ pe ea n-o știți). Nu are importanță, căci n-ar fi nici pe departe atât de palpitant cât să merit eu întregul oprobriu.
Plus că, sinceramente, nu pun din prima mare preț pe această despărțire de mondenitate, a tabloidelor gratuite din capetele noastre. Am pariat deja mai tot ce aveam pe relație. O să ziceți că-s tragic, da’ mai evaluați o dată ce poate însemna “tot”, respectiv “ce am”, în valorile mele sărăcăcioase. Dar măcar atât. Am plusat pe asta. Bine, nici plusat nu are aici același sens cu care-l are în matematică, da’ vă faceți voi o imagine generală…
Cert este că cred cu tot atâta tărie că ce s-a-nfiripat între mine și Sia-Augustina se va relua neîntârziat cu cât voi fi de surprins când nu se va întâmpla.
Surprinzător este că, în tumultul despărțirii, a apucat totuși să-și ia cu meticulozitate absolut totul de pe balcon, de la uscat, până când eu de abia pricepusem jumătate din ce se întâmplă… Și se pare că n-a mai încăput păturica de fleece, pe care i-am luat-o cadou. Dar, având în vedere că nu risc un nerăspuns la telefon, o anunț pe această cale să vină să și-o recupereze, dimpreună cu mine.
Cam astea ar fi ultimele știri ale despărțirii, paradoxal și primele, căci sunt convins că voi reveni cu amănunte…
***
[mulțam, Carcea]
***
Duminică a fost o zi mai liberă. Sia a lucrat (ne vom referi încă activ la ea, că n-o scoatem din sistem așa, una-două, cum i se năzărește), iar eu m-am trezit târziu. Nu că m-aș trezi vreodată devreme. Deci, mai bine ar șede că m-am trezit mai târziu.
Orișicum, destul de târziu; și mai ales prea târziu ca să mai prind începutul Liturghiei, așa că am decis să-mi downloadez niște filme porno.
Dat fiind că zilele trecute un comentator a fost îndeajuns de amabil să se semneze la formular cu un site de xxx-streaming și precum eu sunt o fire deschisă la nou, i-am dat o șansă. Cinci ore și șase categorii mai târziu, mi-am dat seama că, deși pe un astfel de site nu tre’ să aștepți nopți de zile ca să se scurgă întregul film, doar pentru ca într-un final să descoperi că-i cu gay, parcă mi-e totuși dor de-o intrigă.
Că pe site-urile ăstea cu mostrar erotic, unde ai câte 20 de secunde, după care trebuie să schimbi tab-ul, acțiunea e deja la jumate, pe când dai play. Câteodată, până când apucă să buffereze de-a binelea, apuci numa’ echipa cum strânge lucrurile de prin decor, adună ăia cablurile, doamna deja se șterge cu hârtie igienică. Deci mai nimica.
Da, măi! Mi-e dor de primele trei sferturi de film porno, când ăia se tot pregătesc, într-o desfășurare alambicată, să se fută, pentru ca, într-un final, oricum să se producă actul dintr-un bine calculat neprevăzut, cu ceva personaj care nici nu făcea parte din povestire. Că io așa fac, chiar dacă filmu’-i cu gay: mă pot uita exact până-ncep ăia să se fută – nu? – dacă tot l-am downloadat. Că până încep ăia puțăleala, practic e doar un film mai prost, da’ normal și mie-mi place să mă preocup cu ceva cât mănânc, nu să mă uit în gol.
***
[dublu-mulțam, Carcea]
***
Da’ după toate încercările astea eșuate, ba cu Sia, ba cu filmele porno cu gay, așadar toate din clasa asta a decepțiilor ce mă îngenunchează, ca să folosesc o metaforă bivalentă, m-am hotărât: de acum o să caut tristețe.
Fericire caută fiecare. Vă dați seama, atunci, câtă tristețe zace degeaba peste tot, nefolosită? Nu se gândește nimeni să umble după ea, ocupați fiind toți cu a căuta fericire; găsesc tristețe, se uită nemulțumiți la ea, o aruncă și merg mai departe.
Chiar dacă afli ceva fericire, să zicem, prin absurd, în vreun colț sau sub un prezervativ nefolosit (o să vină ca un șoc, da’ prezervativele folosite nu sunt motive de bucurie), oricum îți va aduce până la urmă numai tristețe. Și fix când nu-ți mai trebuie nimic, c-ai găsit ce căutai.
Deci nu mai caut fericire, caut tristețe. Fiindcă mai mult ca sigur n-o să mă tragă pe sfoară, n-o să-mi aducă altceva; decât, eventual, mai multă tristețe.
În cel mai rău caz, o să-mi cadă în cap o grămadă de fericire, când eu încercam să scot tristețea de dedesubt, fără să dărâm ceva. O să mă cace o pasăre a fericirii pe creștet, în timp ce eu scormonesc după tristețe.
***
[mulțam, M.J.]
***
[mulțam, Mirona Pascu]
***
Editare ulterioară… Așa m-am dus la Sia…
“Iamă în apoi“
***
Asta a fost, în mare, reacția…
Cică negocierile ar continua, sunt informat. Hudrea vă pupă pe toți pe gura mea.
Dragilor noştri (cu un de “i”) jurnalişti li se rup pantofii-n cur de grija culturii. N-au ei nici o (io nu-mi schimb scrisul după cum bate vântul în trestiile de la academie, clar?) treabă cu asta. Nu pricep ei cum e cu libertatea de exprimare (ironic isn’t it?) sau ce-i şi cu arta asta. Dar au intuit că e loc de scandal. Că unde-i scandal se lasă cu salturi de audienţe şi are şi gura lor hămestită ce să mănâncă (Sic!) în vremuri din astea estivale.
Alde Badea, Ciutacu, Gâdea şi restul găştii de isterici n-au alt gând decât cum să le-o tragă (rating-istic vorbind) alora de la Realitatea (care şi ei sunt jenanţi, jurnalistic vorbind, nu ma înţelegeţi greşit) şi cum să ni se laude nouă apoi că ce tari sunt ei. De parcă pe mine mă doare altundeva decât fix în, treacă de la mine, cot de audienţele lor. Mă uit la ei şi văd că mai nou fac topuri cu filmuleţe de pe youtube (Sunt vechi de 2-3 ani, bă! Aia cu baba fu’ pe jeg de hăhăhăăă. Sau targetul vostru e mamaie şi tataie care n-are (na!) internet?) comentate evident de specialiştii vieţii (că la toate se pricep, de la politică, la artă, balet şi sport). Dacă Andreea Marin făcea audienţă era pentru că plângeau ăia pe rupte sau dacă Vacanţa Mare făcea audienţă era pentru că aveau glume de autobază. Dar dacă au ei audienţă e pentru că sunt inteligenţi, frumoşi, culţi, nemaipomeniţi şi emisiunea e excelentă. Sublim. Nu ştiu cum încăpeţi atâţia geniali într-un singur studio. Voi aţi văzut vreodată să se contrazică ăştia? Oare cum se nimeresc ei aşa să-şi dea toţi dreptate? Dezbatere zero. Cor de vânători mai degrabă.
Nu, nici mie nu-mi plac operele alea de la ICRNY. Dar discuţia nu e asta. Dacă expunea Salvador Dali (de exemplu) cum era? Urlau Ciutacu, Badea şi alţii cât îi ţineau rărunchii că ce tablouri sunt alea cu femeie despicate, cu maţele-n mână sau cu copii cu şobolani în gură?
@ toader
Am citit şi tot nu am găsit răspuns la o întrebare, ce rol are Patapievici în eşecul (hai să-i spunem aşa) unei expoziţii la NY? Avea dreptul Patapievici să oprească această exprimare artistică? Orice implică Institutul Cultural Român trebuie trecut prin judecata lui Patapievici?
Apoi mai este ceva. Oare faptul că Patapievici este vicepreşedintele Instituţiilor Culturale la nivel european (EUNIC), numit tocmai pentru că ICR a renăscut, tocmai pentru că se ocupă cu promovarea culturii româneşti, este întâmplător? Oare faptul că Franţa a găsit potrivit să-i acorde Ordinul Artelor şi Literelor în Grad de Ofiţer prin persoana ambasadorului Franţei la Bucureşti, tocmai datorită activităţii lui la ICR, o fi o întâmplare?
A scris o un tabloid american despre căluţul roz şi toată lumea să băşicat… Asta e tot. Nimeni nu mă va convinge că dacă ar fi venit americanii şi ar fi lăudat peste măsură expoziţia, exponenţii deontologiei culturale, care altfel nu ar fi scris două rânduri despre crimele ce se întâmplă împotriva culturii româneşti, nu ar fi ridicat în slăvi acea expoziţie. În fapt aici sunt interese. Nu este adevărat că se doreşte lovirea în Traian Băsescu, nu sunt ăştia atât de inteligenţi încât să lovească aşa departe, dar către Patapievici este logic că se doreşte o lovitură, altfel nu văd cum ar fi trecut atât de rapid de la contestarea unei expoziţii la punerea în discuţie a şefului ICR în parlament.
România cunoaşte astăzi tot felul de astfel de campanii şi eu cred că sunt regizate de aceiaşi mână pentru diferiţi clienţi sau care slujeşte un scop ascuns, pentru că au foarte multe elemente comune. Prima dată am observat acest tip de manipulare (poate fi mai veche, dar să nu-mi fi dat eu seama), când cu Mona Muscă care trebuia detronată pentru că se apropiase prea mult de Traian Băsescu. Au urmat multe lovituri mai mici sau mai mari… Cu puţin înainte de afacerea ICR NY a fost un atac masiv către Elena Udrea prin scandalul de la Constanţa şi nu numai. Aparent aceste atacuri par să fie împotriva PD-L şi Traian Băsescu, real se pare că nu lovesc spre Traian Băsescu ci doar spre individualităţi. De aceea mă gândesc că aceste atacuri sunt coordonate chiar din zona administraţie prezidenţiale sau de cineva apropiat preşedintelui (caz în care ar putea ca Traian Băsescu să nu fie implicat sau să fie implicat). Desigur, este o simplă bănuială, dar logica prinde tot mai mult contur şi asta mă duce la concluzia că cineva în mijlocul PD-L este agent de influenţă infiltrat.
Ori poate că totul este un joc al hazardului şi lucrurile se potrivesc întâmplător.
sa nu exageram. atata vreme cat dezbat viata politicienilor e foarte bine. ma deranjeaza cand se intra in alte campuri. sau macar sa incerce sa inteleaga mai intai. in rest mie mi se pare foarte corect cum isi fac meseria de comentatori ai personajelor politice.
chiar nu ma deranjeaza sa ii traga in cap lui liiceanu sau patapievici de cate ori vor ei – pentru asocierea lor cu basescu. daca i-a trebuit politica lui patapievici sa traga si ponoasele, nu doar foloasele.
deranjul apare cand roncea si echivalentii sai sar la gatul lui liiceanu cu tupeul de a-si dea cu parerea despre hegel, sau acum in capul lui patapievici pe niste chestii (poate discutabile intre oamenii de arta) dar care nu sunt chiar la indemana oricui.
ce ar fi sa sar eu acum si sa ma dau mare si sa judec cum cade lumina intr-un studio de televiziune. sau sa ii dictez lui darius despre ce sa scrie … aaa.. nu, asta e prost exemplu, chiar ar trebui sa indrum neghiobul. da’ ma rog, ai prins ideea.
postul de mai sus era adresat lui hudrea.
in ceea ce priveste postul lui bibli pot sa fac doar speculatii. de ce sunt sigur la ora asta e ca sia l-a acceptat pe darius din nou iarasi.
toader, nu aia mă deranja, că-i spurcă pe politicieni, cât setea lor de scandal. Degeaba o ţin sus şi tare că ei vor să ne informeze, să scoată adevărul la iveală, că nu mai pot ei de binele nostru, ca cetăţeani, că vor să ne apere de instituţiile rele şi abjecte. Aiurea. Vor audienţă şi fac cam orice pentru asta. De-aia l-au adus pe Stan. Şi mă enervează lipsa dezbaterii din emisiune. De ce nu invită şi oameni care au alte păreri decât ale lor? Altfel, îşi tot cântă-n strună unul altuia.
Eu cred că Sia a plecat iar. Fie chiar şi numai pentru a fi chemată înapoi.
@toader: cam tarzior… grasu’ a mentionat mai devreme reinfiriparea legaturii romantice!
Nici eu nu cred ca Patapievici ar trebui pus la colt pentru esecul expozitiei sau din cauza altor lucruri care nu il privesc direct! Ar trebui pus la zid pentru ca se cearta ca o femeie si poarta papioanele alea urate! Chiar demis… Sa i se spuna: “Inveti sa te certi ca un barbat si sa te imbraci normal! Daca nu, afara!!!”
Am vazut de curand un trepanat care a legat un caine de o bara, intr-o expozitie de arta si i-a scris acestuia cu mancare caineasca pe un perete: “esti ceea ce mananci”, dupa care a lasat Griveiul sa moara de foame cu mancarea la bot! Iar lumea buna, adica iubitorii de frumos, faceau poze si comentau fascinati de geniul dobitocului (nu ma refer la caine)! Daca eram acolo, plecam a doua zi cu un buchet de oua si unul de sfarcuri si cu potaia in lesa! Intreb si eu: unde se opreste arta si incepe snobismul si cine este in masura sa judece?
@Hudrea: subscriu, exact asa mi se pare si mie ca stau lucrurile cand este vorba de mass-media!
auziţi, da’ …. voi despre ce vorbiţi exact ?
bibli, comentariul cu link-urile convingătoare sau nu n-a apărut dar, una cu alta, mîţul dus cu sia poate fi mulţumit, dus îi spiritul kumbaya 😛
krakilla, ăla cu câinele era un dobitoc; de fapt un măcelar. Eu l-aş fi legat pe el în locul câinelui. Iar ăia ce se uitau ca la Monalisa la câinele care murea nu sunt deloc mai breji. Nişte jigodii. Ce vină avea câinele?
despre nu mare lucru discutam. si mai si schimbam subectu’. prea ne serioshiram. da-i dreaq. oricum, de luni nu mai am logoree. hai, dati-i tare si face-ti-i nelicentiatului o bucurie si duceti-va’n 300. de comentarii.
eu mai screm iată unul. din solidaritate.
Când am cEtit “duceti-va’n 300” pentru o secundă m-am gândit cum ar fi să-l aştepte 300 de oameni pe Darius la Motoare… imaginaţia (a se citi “oboseala”) bate-o vina. Să vezi atunci bucurie! 😀 Ah, deci de comentarii era vorba! No, să fie.
Din colţul ochiului îmi curge spre colţul gurii o lacrimă. Să nu mă întrebe nimeni de ce? Probabil că… lacrimile mele au suflet de artist.
@ mirmen
Găsiţi linkurile înşirate ca mărgelele pe aţă, printr-o cadenţă de AICI… la următorul link de comentarii.
https://www.blogger.com/comment.g?blogID=585491415059872265&postID=6355610410336702209&page=1&pli=1
Sper măcar că acesta intră.
264.
Sau venim de la 300 în jos?
Dar de ce te-ai gândit să închizi Jegul? Sau de fapt, (şi) de ce te-ai răzgândit?! 😛
Am gasit, Bibloace, acest mesaj la moderate, daca la el te refereai (il reproduc, ca deja e prea sus in lista, ca sa-si aminteasca cineva:
Bibliotecaru zice că:
August 8th, 2008 la 10:11 am edit
Cu tot respectul mirmen. Eu unul am urmărit fenomenul ICR. Înainte de Patapeivici nu se auzise de el, de ICR. Lumea foloseşte apelativul nazist… luna iulie a avut o tonă de evenimente, din care unele aveau legătură cu icoane ortodoxe, altele cu fiinţa culturală semită… Eu nu ştiu ce i se poate reproşa lui Patapievici. Iată evenimentele semnalate chiar de mine (ştiu că nu vor intra deoarece sunt prea multe link-uri, dar poate va primi aprobare)
AICIAICIAICIAICIAICIAICIAICIAICIAICIAICIAICIAICIAICIAICI
Altu’ cu lince, nu-i… Nicari.
Pecurere – de aceea (in ambele cazuri); prajituri in format “aduse”, maine.
Terminati mai cu prostiile, a inceput OLIMPIADA ! Si ce lectie ne-au dat chinezii…
Darius, dacă nu-l luai cu copy/paste… lista aia lungă de AICI erau link-uri (câte unul pentru fiecare AICI). 🙂
Oricum nu mai e de actualitate, discuţia a dispărut.
aoleu daca ma uitam la timp si vedeam ca sunt doar jurat nu mai veneam. las’ ca vezi tu evaluare
pai locul de consoarta emotionala era deja luat …
da’ si ce, eu nu puteam sa fiu presedinte? sau macar vice?
nu. cine face vacante in paca nu are dreptul.
ce paca? cum paca? nicio paca, zau asa. si oricum ce legatura are
Ar fii o realizare sa ajungem la 300 de comentarii dar, sa nu uitam, ca acestea trebuie sa fie de calitate. Nu este nici o bravura sa strangi 300 de comentarii din ineptii (cu trei i). Trebuie ca subiectele sa fie alese pe spranceana si fara camentarii in care se scrie un numar! Va multumesc!
A, da! Buna dimineata!
277…
Nu mai fiti lenesi ma lenesi! TREZIREA! Iar sunt singurul roman la servici(u)?
camentarii… cati bani aruncati pe scoli si degeaba… daca invat sa ma cert ca o femeie si port papion oare scriu si eu un comentariu cap-coada corect???
Conştiinţa mea fiind dubitabilă, stau şi mă întreb, care este rostul ţintei 300?
IN (1) s.m., (2) inuri, s.n. 1. S.m. Plantă erbacee textilă şi oleaginoasă, cu tulpina subţire, ramificată în partea superioară, fibroasă, cu frunze mici, înguste şi cu flori albastre sau albe, care are numeroase utilizări (Linum usitatissimum); p. restr. sămânţa acestei plante. ♢ In galben = plantă erbacee cu flori galbene (Linum flavum). 2. S.n. Fir obţinut prin prelucrarea inului2 (1); p. ext. pânză făcută din aceste fire.
DUBÍT, -Ă, dubiţi, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre piei) Argăsit, tăbăcit. 2. (Despre in, cânepă etc.) Muiat, topit, destrămat.
ABÍL, -Ă, abili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care este îndemânatic, iscusit, priceput, dibaci. ♦ Şmecher, descurcăreţ.
indubitabil=in topit cu iscusinţă
si eu… o ambitie prostesca presupun… 281.
Nu de asta, dar acumularea de comentariu în sine nu este deloc un beneficiu, nu aduce foloase (cuvenite sau nu). Singurul folos ar fi numărul de posturi care exprimă puncte de vedere inovative.
ACU- Element prim de compunere savantă care introduce în termeni referirea la „auz“
MULÁRE, mulări, s.f. Acţiunea de a (se) mula şi rezultatul ei.
acumulare= modelarea materiei pe potriva auzului, de exemplu: “aud materia plângând”
Bună dimineaţa Domnule “krakilla”! Nu, nu sunteţi singurul român la serviciu. 🙁
P.S.: La 300 ne oprim?
282
Bă ce mi-a luat-o asta înainte! 284
*ăsta
Măcar învăţaţi numerele cardinale, deşi nu văd nimic fundamental în asta. Două sute optzeci şi ceva… 🙂
punem pariu ca la 300 vor aparea 4-5 comentarii cu 300 trimise in acelasi timp?
eu sigur ma opresc la 300… trebuie sa ajung acasa!
Vad ca n-ati inteles ca a inceput Olimpiada.
Mai e mult pina la 300 ?
Olimpiada ca olimpiada, da’ de război nu ziceţi nimic? Vă e frică de ruşi, las’ că ştiu eu!
Olimpiada înseamnă să participi acolo, în arenă, să te uiţi la televizor mi se pare o activitate anti-olimpiadă. Păi aduci un omagiu olimpiadei, sportului în general, prin sedentarism?
Tare… Asta inseamna ca trebuie sa ma uit la stirile de la ora 5, pentru a-mi manifesta dezgustul…
si eu tot la serviciu ma gasesc, citind bloguri. aste trei sute de comentarii (cu doi de i) vor fi (nu cu doi de i) in cinstea olimpiadei, da? new olympic event, blog commenting?
doua sute nouazeci si ceva.
Eu cred că ţinta este de fapt 600 de comentarii… (cu cinci puncte pe doi i)
is that a threat or a promise, senor bibliotecaru (fara i)?
sorry bibliotecaru cu doi de i si fara l.
Părinţii mei nu au avut bani să mă dea la şcoală, aşa că nu ştiu englezo-spaniola în care vă exprimaţi. Mă scuzaţi deci că nu vă ofer un răspuns.
mea culpa, asta sigur o intelegi, stimabile bibliotecaru, esti unul dintre cele mai erudite personaje care bintuie pe acest blog, si ii da un luciu aparte.
ha, da de unde ai stiut ca e englezo-spaniola? poate era portughezo-germana? a trebuit sa rumeg putin, da’ mi-a picat pina la urma fisa.
spune ma unu 300 ca ma enervez…
THIS IS SPARTAAA! Ha! Lejănd ofză stri han drid.