Darius Hero

Jos cenzura!

J

Îți dai seama că viața are o anume recursivitate, când pe Marius Iulian îl mușcă de picior câinele din față de la urgențe, hrănit de către personalul de la urgențe și tre’ să intre la urgențe ca să îi facă 7 injecții de antitetanos antirabic oamenii care au asigurat prezența câinelui, pe care de altfel nu l-au vaccinat, cum îi vaccinează pe trecătorii pe care acesta îi mușcă.

Tura trecută am redactat o compunere de strașnic meșteșug, cum de mult n-am mai reușit și de care sunt foarte mândru și care a strâns până la primele ore ale dimineții publicării sale reacții adverse din partea fiecărei persoane în parte menționată în el, cu o virulență de care rar îmi mai este dat să mă încânt. Aceasta și este, până la urmă, ceea ce numesc eu un real succes: să stârnesc zâzanie și mizerie, scăldate-n ură.

Ca majoritatea lucrurilor ce mă îmbucură, articolul precedent mi-a fost interzis prin somație pe propriul meu Internet, de către persoane care aveau autoritatea atât emoțională, cât și tehnologică de a mă opri în elanul meu creativ, de a mă reduce la fetusul fără de demnitate în care vor să mă limiteze și de a mă priva de libertatea ce mă deosebește de ele, animalele ce latră și behăie la mine ca niște turbate apucate, pentru fieșce cuvințel îl scot, scris sau vorbit.

Dintr-un noroc nemeritat de toți cei implicați în afară de mine în scrierea cu pricina ucisă în fașă, una dintre persoanele despre care vă vorbesc este vipera veninoasă cu statut actual de gagică, care, printr-o politică consecventă a tăcerii și șantaj sentimental, m-a determinat – eu zic voit și nu incidental – să recurg la gestul prăpăstios și fără precedent de a șterge editorialul fatidic în care îmi împărtășeam trăirile, clipită în care timpul a început să se scurgă cu încetinitorul și practic am murit pe dinăuntru.

A doua persoană este șacalul de Radu Ceucă, stăpânul parolelor și a tot ce e cod pe Jeg și prin împrejurimi, care clocea fierbând imediat ce-a citit mârșăvia ce-o semnasem, chitit să-mi facă rău mie și lui blog.

Desigur că am aflat ulterior că puteam să renunț doar la anumite detalii, cum ar fi două nume (ale noii Doamne Jeg, respectiv a fostei doamne Ceucă), dar deja făcusem actul pripit de a stârpi întreaga lucrare. Ceea ce înseamnă că sufletul mi-a fost pe nedrept îmbrâncit, trântit pe jos și călcat în copite. Iar acum sunt dezgolit și firav.

De aceea, de acum am decis că eu voi scrie toate măgăriile ce mi se năzăresc, despre toți, iar voi să-mi spuneți care vă deranjează sau – mai eficient – să nu-mi spuneți, să-mi dau seama singur, după care eu am să le șterg, bine? Și să se ducă totul pe sfânta pulă, așa vreți? SCÂRBILOR!

Așa mi-este dat mie să pățesc, doar deoarece sunt un spirit mare pentru cei din jur. Și fiindcă accept sfidarea și mă fac cârpa voastră de șters la râturi, după ce înfulecați din inima mea de aur. Dar bine. Fie.

Când problemele voastre sunt că vă “caută lumea pe Google”. Că astea-s argumentele ce mi-au fost aduse. Radu Ceucă nu vroia să apară fostă-sa cu numele pe la mine prin ogradă, că o caută lumea pe Google și, ferească, să afle cineva că s-au despărțit pe Facebook, ca țăranii. Pe aialantă – cum-o-cheamă – nu o deranjează că mă pupă pe gura spartă cu care scriu tăte spurcăciunile, da’ o irită maxim c-o caută doamna mă-sa pe Google și află cu ce indivizi de caracter indoielnic “stă”, de parcă nu mă găsise deja femeia încă de dinainte să știe biata fiică-sa că-i în fază de proiect relația noastră și să apuce să-și definească sentimentele. Cred că nici eu nu cunoscusem domnișoara, înainte să afle mama dânsei pe unde mă preumblu și probabil doar de aia m-am preumblat pe unde m-am preumblat de-am dat de ea, fiindcă fusesem validat în prealabil. (Ca predestinat, i-a scăpat ochiului circumspect hăpt articolul compromițător ce mi-a fost ulterior jefuit din brațe.)

Pe când a ajuns mititica să declare familiei noua idilă, părinții ei știau cum mă cheamă, probabil se abonaseră la RSS și îmi vizualizaseră toate filmele de pe Trilulilu și de pe YouTube, deși sunt aceleași, aveau dosar. Precum, dacă e să fim sinceri, a căutat-o și maică-mea la rândul ei pe ea, aia mai măruntă. Nu mai bine se adăugau ele două, cucoanele, în liste?

Doamnă… că nu vă pot zice altfel: mie, cum le-am zis și celorlalte mămi, îmi plac odraslele lor și pastele cu sos alb. Deci alegeți singură de care vă puteți lipsi mai mult, fiindcă sunt convins că putem cădea la o înțelegere.

***

***

Iar acum s-o scăldăm un pic. Probabil toate problemele mi se trag de la faptul că nu înțeleg foarte bine percepția generală despre cum trebuie să fie lucrurile. De pildă, am fost într-un birt și vroiam să mă așez, dar ca să ajung la șezut, trebuia să trec printre curul obstructiv al unei chelnerițe și colțul unei mese.

Așa că i-am expus binevoitor o situație: “Aș dori să nu trebuiască să te violez anal, încercând să intru la locul meu.”

Pauză: în primul rând, eu consider că am fost amabil, fiindcă, de-adevăratelea aș fi vrut să o violez anal ca să intru la locul meu; asta una și a doua e că aici percepția generală de care ziceam și care mi-a fost explicată în nenumărate circumstanțe era să îi spun că o rog să se dea la o parte, ca să trec; însă, în cazul de față, în percepția mea, decizia era fie să mă strecor și să risc (a) să fiu eu violat anal de masă sau (b) să o violez pe ea inevitabil, cu constanta mea erecție socială; fie să o tăvălesc prin crunta realitate.

La fel și cum, când piranda aia din Zalău, cu poale, ușor retardată, care tot mergea pe Crasnei și se pișa din picioare, mi-a arătat minju’ pe stradă deja a treia oară, am început să cred că mă vizează direct: adică era imperios necesar ca eu să înțeleg pe deplin conjunctura, ca și chelnerița.

***

***

106 comentarii

  • Cre’că se-ncadra doar la “blog de infotainment” sau aşa ceva, din vreo 15 categorii nişate. Da’ eu nu m-am nominalizat singur, ca ţăranu’, aia ştiu. Nu ştiu dacă nu l-o fi pus altcineva.

  • monico, nici nu ma gandeam la mirmen. de fapt, nu ma gandeam la mama nicicui. “vroia” jimerica sa faca iar pa dashteptu’:D

  • Martie 10, 2010 la 15:20
    clona lu’ Bibliotecaru zice ca: şi zice, nu glumă !!!
    Bă, ai noroc că am apucat să fac copy/paste la mostra asta de cultură. Că dacă ştergeai iar articolul veneam pînă la Cluj după tine şi te băgam eu cu curu` în masă.
    (Am băgat şi diacritice ca să nu vă mai confuzaţi).

  • domne, din interneţu-ntreg, decât monica se mai gândeşte din când în când la mine 😛

  • pai ati ramas singura persoana cu care e cat de cat inca in relatii bune. cand are sa va tradeze si pe dumneavoastra o sa vedeti ce rea e. pe mine, care eram adicatelea amantu’ ei prim si oficial, care am trecut alte persoane gingase si mai ales fidele, din categoria de “dulceti” in categoria “alte amante” m-a tradat in plin forum. cica ma iubeste “precum iubeste comunitatea jeg”. adica m-a tradat cu toti deodata, inclusiv bibli, jime si chiar cu marian s. nu mai vorbesc de culmea culmilor, cu darius! adica m-a tradat in amor pana si cu darius. nimeni nu iti pune coarne uzandu-l pe darius! in-cre-di-bil. as zice chiar senzational. cu ocazia asta. gata, eu o dau deoparte si avansez pe gia. e ea magarita da’ macar stii ca nu da in celelalte gingase fapturi de sex feminin care tanjesc dupa mine pe forumul jeg.

  • Specialistule în new media sau director artistic de comunicare ce ești, data viitoare exportă gif când ai gamă săracă de culori în imagine. Sau dacă nu te scremi la dimensiuni, png.

    Da, mă refer la mâț și la gluma proastă cu cartierul.

  • Bre toadere, monica si cu mine ??? Fugi d`aici, n-ai vazut bine ! E ca in bancul acela: ea a inceput singura dar eu n-am mai venit.

    In alta ordine de idei: da, Alexandra are oarecum dreptate. Pe 9 martie 2004 a inceput nebunia. La multi ani, jegule !

  • Basteo, mi-e câh .gif. Un .png e adevărat căci mergea, este acolo clar export for web ca la proşti (cum eşti, de pildă, tu), însă am server dă duşman şi îmi place să epatez.

  • Puteai să pui măcar un amărît de jî pî gî, măi jî e gî, că ai hosting în state şi rup banda bietului meu provider. Si gif-ul puteai să-l faci animat, să vedem şi noi cum îţi ţucă ăla mîţul.

  • Ca să-l puteţi citi, fireşte, şşşt! Amu’, ce vroiai, să ţi-l scoţ de pe compiuter, din măruntaie, de unde ţi le salvezi tu în Word…

  • De atunci se bagă mai mulţi bani în blogging.

    Totuşi, la noi în ţară încă nu cred că se trăieşte din asta. Un exemplu ar fi că bloggerii de top care câştigă ŞI din asta sunt angajaţi, cum chiar de la ei de pe bloguri se deduce.

    Nu se investeşte încă în blogging cât să fie o sursă bunicică de venit, singulară.

    Şi cre’că în afară de Zoso (care şi el mai lucrează pe lângă) şi care e singurul care ştie să aibă un profit rezonabil din blog exclusiv, nu cred că este un blogger român, care nu are background în afara blogosferei, în care merită să se investească financiar cât să-i renteze lui, “să se aranjeze”, fără să fie inclus într-un program mai larg, de masă, cu alţi bloggeri.

    Deocamdată rentează doar advertiserilor şi clienţilor lor, financiar vorbind. Cum e şi normal, bloggerii nu sunt încă atât de vizibili, dacă ne raportăm la publicul celor care vor să se promoveze prin online. Blogosfera-i un mediu efervescent, dar mititel şi şi ăla segmentat.

    A, să nu uit: la vremea respectivă, oricum se smiorcăiau că zic prostii toţi cei implicaţi, iar vremea aceea, să ne reamintim, era când se excitau după tricouri de la Trilulilu. Sărmanii. Iar articolul spus de tine (din dorinţa de informare o să-l las, deşi ăştia l-aş şterge, că ferească să vorbim pe subiect vreodată), e un PR foarte bun pentru ei, cum de altfel se practică. Dintre toţi, m-a distrat Visurât. Chestia-i că sumele ălea, cum ziceam, tre’ să renteze celui care îi foloseşte ca media. Ei le pot tot declara. Dacă aş face publicitate pe blog, aş declara aceleaşi sume, poate mai sus un pic. Sunt convins că n-ar funcţiona.

  • “Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, la Zalău, că proiectul de lege privind lista substanţelor halucinogene interzise este aproape gata şi că va fi prezentat în şedinţa de Guvern de miercuri.”

    Vezi ba ca-i si Zalau’ fruncea la ceva ?

  • A, si la subiect : Articolul respectiv e o prapadeala de barter, cum de altfel se si practica. Nici astia n-au bani sa plateasca publicitate, nici EvZ n-are advertiseri care sa-i cumpere spatiul, asa ca s-a gasit Tanda cu Manda. Sigur, nu-i marcat ca atare, ca sa te duca pe tine de nas, concetatene. Ma rog, prima oara, ca pe urma iti vezi naivitatea calcata in picioare si luat in ras si-ti trece. Si totodata iti trece si credibilitatea media, ceea ce banui ca-i scopul lui Orlando de la bun inceput.

    Da’n treacat fie spus, cat de credibil iti pare ca unu’ care castiga chipurile zeci de mii de euro din activitatea X n-are o suta de euro de-un concurs sau o mie de-o campanie ?

  • Rahat cu perje… Ce lula calului e aia ma “blogosfera”? Blogo draci motati, aia e! Bai bascarule, daca va taie astia curentul, si o sa vi-l taie cat de curand, din parti o sa mai aveti “blogosfera”. Va tot cacati pe voi pe “blogosfera”, iar aia fac prapad in tara, cu Flatulescu in frunte. Daca nu ar fi Centrala de la Cernavoda, ati sta la lumanare. Caca-maca, auzi, blogosfera…

  • tu treci la cratita si fa-mi niste mititei. hai, executia! ce, crezi ca ai de-a face cu barbac-to. mars rapid si indeplineste-mi voia netrebnico.

  • Să trăieşte Secuimea şi independenţă! Huraaa! Huraaa! Felicitări din partea fraţii clujeni şi/sau koloşvăreşti.

  • in primul rand, La Multi Ani! chiar daca am intarziat cu 7 zile…
    in al doilea rand, am revenit, da, nu am uitat, vroam sa imi fac reintrarea mai devreme dar am uitat….
    in urmatorul rand, din cate poate sa deduca mintea mea, imi dau seama ca a fost o situatie complicata de genul, daca nu faci aia nu mai primesti aia, nici aia, si nimic…? si, surprinzator, ai cedat. nu mai comentez decizia ta, pt ca e a ta, si nici nu stiu toate faptele ca sa pot sa comentez constructi si la subiect. oricum, important e daca chelnerita era bruneta sau satena? si daca era simatica, asta ar explica modul tau de exprimare a dorintei de a’si inlatura curul pe care erai dornic sa-l analizezi… sau ar avea putin sens, pt mine. am observat ca lipsesc anumite persoane… si au aparut altele noi.. cam atat, deocamdata. daca ar veni odata vara asta…

  • Ma vad nevoit sa repet:

    Martie 10, 2010 la 10:59
    Marian S. zice ca:
    Io nu prea înţeleg cum dracu` de l-au muşcat cainii pe Marius Iulian ăsta al tău, daca tot era călare pe calul făcut cadou de poliţist ?
    Pe urmă nu te-ai gandit cumva căche lneriţa aia era de etnie maghiară si nu ştia boabă romaneşte ? Trebuia să-i zici simplu: dă fă curu` la o parte, asta e în esperanto şi sigur ar fi înţeles.
    In rest constat că viaţa ta e o varză. Varză “a la Cluj“ , desigur.

    Zau daca s-a schimbat ceva intre timp !

  • da’ părerea avizată a lu’ Pamfil despre prostituarea ta emoţională care e?

  • ah da, şi mulţumesc clonei lu’ Bibli, că din toată polologhia asta romanţoasă am rămas c-un vocabular mai bogat, de împărtăşit şi cu alţii.

  • Mariane S., iti aduc la cunostinta ca toate chelneritele de etnie magyar stiu o boaba románul. Cu curu’ la o parte poate nu intelegea, na, draga de ea. Az a szép, az a szép, akinek a szeme kék, aaaaakinek a szeme kék. Na, ii autonomie sau ce lumanarea ei de treaba ii? Bascarule, nu te supara ca-s pe langa topic, da’ na, ma mai apuca si pe mine… Szervusz.

  • @ Ugyved (scuze, draghe, dar n-am diacritice d`alea)
    Păi dacă-i autonomie e naşpa. Chelneriţa rămine cu curu` nebelit iar ăsta mic al nostru tot nu învaţă ce-i ăla sex. Naşpa, zău aşa.
    Cre` că ştiţi bancul, dar vi-l mai spun odată:
    Gyuri trebuie să se însoare. Tac-su, mare sculă prin ude mereu îi zice să ia o românca, să fie bine şi în satul lor şi să dea bine la imaginea politica.
    – No, ia-o pe Maria, că tot fuţi la ea de trei ani, păi nu ?
    – Da, tata, o iau pe Maria, zise Gyuri cam nehotărit.
    – Bă, dar fii atent aicea ce trebuie să faci în noaptea nunţii … şi dă-i cu indicaţii.
    Trece nunta, a doua zi Maria supărata foc, neagră de supărare. Il ia tac-su la intrebări pe Gyuri: bine mă, ai făcut cum am zis eu ? Povesteşte !
    – Mă tată, cind am venit acasă am vrut să-i arat obiceiul străbun, am luat-o in braţe şi am trecut-o peste prag. Dupa aia am vrut să-i arat ca unguru` e baiat falnic aşa ca m-am dezbrăcat în pielea goală. I-am zis că sunt foarte hotărît şi am aruncat-o în pat. Si ea, tîmpita, pune mîna pe telecomandă şi începe să se uite la o emisie d`aia in care se zicea că Transilvania e a românilor.
    – Bine mă, să nu-mi zici că ai bătut-o ???
    – A, nu, dar am vrut să-i arat că unguru` e mîndru şi foarte autonom. Si am facut o labă !

Sociale