Darius Hero

Ferice doliu

F

In al doilea rând, vă rog insistent să mă iertați că nu am scris de atâta vreme, cum și eu vă iert pe voi, la rândul meu, că n-ați citit de când eu n-am scris. Și nu în ultimul rând: trec printr-o teribilă dramă de familie. Mi-a murit cineva. Vă dezvălui imediat, vă rog să nu bociți în batiste, că faceți pe jos. 

Înainte de toate detaliile, m-am întors spre divinitate, în aceste clipe de grea încercare: m-am apucat să citesc despre Domnul Iisus Hristos online, fiindcă-n Biblie nu sunt linkuri și durează, iar eu aveam nevoie de alinare imediată.

Și scria acolo pe ‘ternet că învățații contemporani nu s-au decis exact când s-a născut… în sensul că unii sunt de părere că s-a născut în anul 4 î. Hr, pe când alții teoretizează că ar fi fost de fapt în anul 5 d. Hr. Deci nu e foarte limpede dacă înainte sau după el însuși, totuși noi numărăm, că ne zic ei la sfârșit.

Mna, cam la asta s-ar rezuma, să revenim așadar la deces. Eu am astm bronșic (dar nu, nu eu am murit). Am dezvoltat această abilitate de a nu putea respira când vreau eu în decurs de 5 ani, cât am stat în aceeași casă cu mâțele la care de altfel sunt alergic și care aparțin maică-mii, care susținea că nu, jivinele sunt nevinovate și că-i de la umblat cu capul ud după duș.

Ei bine, săptămâna asta, odată cu desființarea României prin tratament politic, s-a mai întâmplat un alt moment dramatic: a murit una dintre dânsele. Mâța mai mică.

Am simțit ca-cum-virgulă pe dinăuntru m-am rupt în două bucăți de cantități aproximativ egale, fiindcă cu un ochi râdeam, c-a murit asta, iar cu altul plângeam că mai îi încă una. Dacă n-o punem pe aialaltă, ce i-am dat-o unei foste Prime Doamne Jeg, în total ele cumulând un număr total de trei (atât mâțele, cât și doamnele Jeg).

 Vă las acest paragraf să vă reculegeți. 

***

Criza se desfășoară mai mult la nivelul solului, decât printre norișori…

Adevaratacriza

 [Hail, Carcea!] 

***

Bun, iată-ne în fața unei descoperiri care cu siguranță va schimba mentalități, iar copiii voștri vor învăța de prin manuale, după cum am dictat eu: bețivăneala este un lucru bun. Pe lângă că stimulează real nivelul mulțumirii de sine, bețivăneala diminuează dramatic nivelul depresiei în clipa în care, tot mulțumită bețivănelii, reușim să evităm periculoasa începere a unei relații cu o domnișoară, ale cărei consecințe grave nu avem spațiu pe server să le enumerăm. Și, pentru că bețivăneala este un element complet și circular, tot datorită ei ajungem să ne – cum notam – mulțumim pe sine, odată rămași fără de fată ca să o facă pentru noi. Și – decisiv – tot bețivăneala ne pune înapoi în cursă (pentru ca, tot ea, recursiv, să ne oprească la timp).

Bețivăneala are grijă de noi! Luați exemplu picatul în față pe ciment. Când e mai puțin important – beat sau treaz? Vomitatul pe cineva – beat sau treaz, când contează cel mai puțin? Pierdutul lucrurilor? BEAT! De fapt, însuși realizatul pierdutului lucrurilor se petrece CÂND EȘTI TREAZ și nu când ești beat. Ceea ce denotă că, dacă rămâneai beat, erau șanse mari să nu fi aflat vreodată. Dacă persoana pe care vomiți e beată, cu atât mai mult – nu va fi atât de relevant nici pentru ea!

Alt lucru pe care l-am descoperit eu – firește, uitându-mă la oameni beți în vastele mele ieșiri de documentare – e că le place să doarmă diferit față de data trecută. Spre exemplu, eu mi-am luat canapea rabatabilă ca să am și un pat mare, să le alternez. (Dormitul meu se aseamănă cu viața sexuală a multora – e în pat, vreau să experimentez, îmi plac paturile altora.)

Fiindcă nu sunt genul care să-mi doresc un singur tip de pat, ci mai multe. Doresc să dorm în cât mai multe paturi diferite – nu intrați la bănuieli, am zis să dorm; iar paturile să fie toate ale mele și să nu se facă în ele sex, acolo unde dorm, că nici eu nu dorm unde fac alții sex. Sex deci altundeva, că nu-i prioritar.

Mna, și tot observând cum se-mbată unii ca depravații și își cumpără canapele, mi-am dat seama că la un moment dat se satură și găsesc alte căi să doarmă diferit, cum ar fi să schimbe direcția, deci să doarmă invers în paturile lor, dublând astfel variantele. Ceea ce, vă spun eu, ca om ce-am observat îndeaproape multe beții și cunosc bine oameni cu canapele cumpărate ca să doarmă altfel, face foarte dificil mersul la budă. Deoarece, ridicându-te din pat, beat fiind deja, e destul de greu să găsești closetul, darămite amestecând camera cu ea însăși în fiecare noapte.

Deci bețivii sunt cu atât mai responsabili, considerând că trebuie să țină minte atâtea. Ați văzut vreun om treaz conducând cu 20 la oră? Nu, doar bețivii! Eu am auzit mai multe “făptașului i s-a făcut etilotestul și, surprinzător, nu era băut la volan”. Carnetele ar trebui să se elibereze doar în și celor în stare de ebrietate.

***

Taraniiriverani

[prin amabilitatea lui Tibique]

***

Și una tematică…

KentIisus

[mulțam, Nojel]

74 comentarii

  • Ah, şi am uitat să spun ceva mai înainte. Mai devreme în cursul serii am interpretat cu brio scoaterea din cuptor a unei chestii care mie mi se pare cel puţin scârboasă; dar poate unora dintre cititorii jegului le-ar plăcea să aibă pe masa de sărbătoare aşa ceva: cotlet de porc cu glazură de miere, varză de Bruxelles, fasole verde, varză normală şi o ţâră de portocală, pentru mai multă aromă. Scurgere plăcută a balelor pe tastatură!

  • Mirmen, dacă vorbeşti cu mine, refuz să răspund la ana [emoticon ce-şi smulge părul din cap]. În altă ordine de idei, mie-mi pare rău de pisică, dar mă bucur şi că astmul lu’ Darius e pe jumătate vindecat. Iar cu greşelile, am prins subtilitatea 😀

  • când ai zis că ai analzat oamenii beti, voiai să zici că te-ai uitat in oglindă după o seară în le general/zorki/janis/ insomnia/gazette(sau alte birturi)? :-”

    da, ştiu. e grea viaţa.

    oricum, condoleanţe ochiului care plânge

  • Deci Andi: da, s-a zis în studii că de la MĂTREAŢA (dacă vă puteţi închipui) mâţelor e totul ce-i rău în ele; dar prin convenţie se zice mâţe.

    Mai departe – vorbeam de responsabilitatea stimaţilor beţivi, pentru căci aceştia se numesc aşa odată îmbătaţi, stare care are şi ea anumite grade grade, deci chiar şi ei pot fi cu măsură. Că nu vorbim despre mine (zborplăcut).

    Şi nu în primul rând – când ai zis la cuptor, a fost cu lăsat gura apă; da’ când ai ajuns (prea repede, de altfel) la miere, a fost cu lăsat gura vomă, element participativ la articol, în fond.

    Bine, las’, te redresezi tu, că unii reuşesc să aducă în câh şi mâncare firească, d-apoi specialităţi. Totuşi, odată voi veni, când te vei decide să minimalizezi, să rămâi la umplut de maţ, la aspecte de insight ale mâncăului, nu degustări cretinele şi nesatisfăcătoare.

    Pânâ la urmă, gourmet este un fel de preview cu ţârâita, ca la filme porno mostră, de treizeci de secunde, pe când haple e ca downloadu’ de pe torrente, mă-nţelegi.

  • @tatiana, bine 8-| 😛
    @toadiere, animal şi eşti, ca noi toţi şi dacă am subliniat similitudinea comportamentului domnilor cu cel al pisicilor- descris de tine, am făcut-o pornind de la simpatia mea faţă de ele, nu de la antipatia ta 😛

  • COLINDATORI JEGOSI SI CRACIUN NEFERICIT LA ICR NEW YORK.
    CENTRUL DIPLOMATIC AMENDAT CU 1000$ PE ZI. 

    [dup-aia aici urma ceva cârnaţ de text]

  • mirmen nu e mama lui Darius. e femeie normala. asta e derbedeu. pun pariu ca derbedeul nu ar hrani un catel pe strada pentru ca oricum nu il vede, oricum catelul are boli si Darius astm. si apoi Darius e prea “true” la varsta lui ca sa fie aiba “empatii” din astea… restul nu am mai citit cam-am oripilat.

  • [care era faza cu reducerea dimensiunilor comentariilor la n rânduri? n fiind un număr natural explicit]

    De fapt, mâncarea aia era total imaginară şi am scos-o dintr-un cuptor imaginar cu nişte mănuşi imaginare, după care am tăiat-o cu un cuţit imaginar şi am pus-o într-o farfurie imaginară, pe o masă imaginară. Ai prins ideea. Era pantomimă. N-aş găti niciodată o asemenea oribilitate de provenienţă americană. Şi nici alte preparate din porci. Şi nu, nu te-am invitat la mine să guşti. Nici nu ştiu de unde ţi-a venit ideea asta năzdrăvană…

    p.s. Cine-i fraierul/fraiera care a scris porcăria aia de mai sus? (sau să-i spun şobolănia?)

  • Robert Horvath e nebun de când cu ICR-ul, dacă veţi căuta “pişat” pe net vreodată şi veţi găsi calea spre ce înseamnă. Altfel, căţeii îmi plac. Cre’că şi la ei îs alergic un pic, da’ decent. Iar ei sunt respectuoşi.

  • desigur, ti se aduce. de catre dacian. ha ha. lacrimai mai deunazi ca tu cumperi si altii manca. ‘ai de curu’ tau.

  • 1
  • 2
De Darius Groza

Sociale