Darius Hero

Dar de ce să mai meargă el, Omul, la vânătoare, când poate să comande de pe net?

D

sinucidereUlterior: De mers, nu mă duc, deoarece în acel anume week-end cel mai probabil o să mă îndeletnicesc cu fușărirea lucrării de licență în ultima clipă; însă, în perspectiva frumoaselor tururi ce le făcea Blogoreea de altădat’, Bobby “Bloggy” Voicu întreprinde Blogtrip cu workshop și tot tacâmu’, la Oradea, în 27 iunie, anul în desfășurare, adică celălalt week-end, nu ăsta. Se duc diverși bloggeri care vorbesc pe gură și vă puteți înscrie aici.

Suntem o clasă de ființe consumatoare jet-buget.

M-am dus din greșeală la un film despre eco-răspunderea globală. Avea același nume cu o comedie tâmpițică pe care vroiam io, homo dejectus, s-o văz. Ș-am nimerit hăpt prosteala eronată. Toată producția îi despre cum căcăm noi Terra. M-o făcut să mă simt vinovat într-un hal, de mi-i frică să-mi beau și propria urină de responsabilitate. În schimb, tătă lumea-n sală aglutina bovin chipsuri și colău, de zici că era ultima zi pe planetă și vedeam genericul de final.

Și vorbea naratorul cu noi, era o femeie, și ne tot acuza ca pe tâlhari, că noi, oaminii, tătătăt am dus de râpâ. Da’ io o auzeam pe ea că și ea-i om, da’ ea ni se adresa nouă direct, fiecăruia, cu tu. Și ba era problemă că se topește Groenlanda exponențial, ba că Marea Moartă scade cu 1 un metru pe an. Teoria mea era că, pe lângă că-i moartă, deci… care-i problema… totuși, de ce nu se topește Groelanda-n Marea Moartă și să fie totul bine. Nu știu, zic. Da’ cam atâta cu grijile!

jegkfc

***

Maică-mea s-a târât, pur și simplu, și bătrână (în etate) și bolnavă (la bostan) și fără pic de înclinație, prin întreaga facultate de comunicare și PR, sistem bolognez, ca spaghetele.

Am zis-o de la început și m-ați ocărât mereu. Că ce mă iau io de ambția muierii. Că m-a crescut în condiții atroce, la țâță, ca pe-un șărpe, când alți copii mâncau doar varză călită, iar pe mine mă încălța numa’ cu adidaci cu leduri în talpă și aveam tricou cauciucat. Ați zis că-s un măgar nerecunoscător și de caca, care n-o susține și încurajează.

Å¢ăranilor! Să mă pupați între pulă. Acuma e la master, doar fiindcă am fost io acolo să-i dau click pe Microsoft Word, fiindcă și-l minimalizase și nu știa ce-a făcut!

Împuțiților: dacă nu-i dădeam io “salvare” la fișieru’ ăla, ca apoi să i-l și trimit la toți profesorii, n-aveau ăia ce să-i corecteze, bă, asta după ce i-am tehnoredactat total altceva decât nimicurile alea ce mi le dădea scrise cu picioarele pe foi, între două volume de Sandra Brown.

De ce toate astea? Ca să piardă vremea la serviciu, tot semestrul, pe bloage și să vie la examen cu mâna-n cur și cu toate filmele cu mâțe cântând vizionate de două ori fiecare.

Ce i-o-nvățat, deci, până la urmă, la studiile superioare?! Fix ce-o tre’it: să dea paste de pă net! Și nici aia nu știe de capu’ ei, ăla plin cu rumeguș de la comentarii. IO TRE’ SĂ DESCHID WORDU’!

***

chilotiiluibiblel

Am pus numele la sfârșit, că dacă vă ziceam că-i Bibliotecaru, săreați peste. Dar, fiindcă noi suntem receptivi la opinia cetitorilor noștri…

chilotiiluibibleprototip

***

Și acuma trebuie ne-a-pă-rat să vă zic de Dacian și de aia ce mă mir că încă se prezintă fără rușine iubită-sa și-l pupă în public.

Vă destăuiesc cele ce urmează să aflați într-o stare perpetuă de groază! Fiindcă fata care mi-a dat și mie șansa șubredă să-i fiu gagic, pe o perioadă nedeterminată de probă, mă cenzurează! Ca un bici! Da, ați citit bine: pe multe lucruri deja nu le știți din vina ei. Mă inhibă și înspăimântă, chiar și acum îmi asum un mare, mare risc, deoarece ea sigur e acolo, veghează, pândește, în opoziție cu a fi, de exemplu, aici și a face sex cu mine, vădit. Sau, de pildă, să îmi pună mâncare în farfurie, dacă doamna mă-sa ar fi într-atât de drăguță și de amabilă să îi pună cu ea câte ceva în găletușa de smântănă, că a mea a uitat de mult de mine. Și-a luat foile tipărite (unde am îndrumat-o eu!) și s-a cărat, săru-mâna, köszönöm.

Bun, zic, și mă verifică. Stimata nestemată. Timea, despre ea vorbim. Și n-am voie să scriu-spun-fac nimic deplasat. Parcă văd că vouă poate că vă chiar convine, scârbelor. Așa, așa, galerie. Ultrași cretinei ce sunteți, numa’ să mă îngrădiți, să hăhăiți grotesc.

Ei bine, fătuco portocalie, ce te-ai băgat obraznic cu nurii contondenți în suflețelul meu ingenuu, fețele că “da’ tu umbli după mine, Darius, ți-am zis de la-nceput că nu vreau, au-au-au, miau-miau-miorlau, dă-mi drumul, porcule, nu te iau”, ei bineee… nu-mi poți lua gândirea! Nu-mi poți fura simțirea!

Nu poți tu și nimenea nici ca să-ncerci, măcar, a îmi zdrobi ființa mea – pentru ce, până la urmă? -, doar fiindcă mă mai aranjezi un pic, mă pui în pat când vin acasă obosit și înfometat, mă deschei și-mi dai cămașa jos, mă hrănești, mângâi și culci la cald și mă pupi să-mi fie cel mai bine? Pentru atâta CĂCAT?! Nu, dom’le!

Da’ unde eram? Așa, da! VOI VORBI!

Fiindcă trebuiește să vă povestesc scenariul morbid cu tente erotice desfărșurat între Moafle și aia-ni, așa cum l-am reconstituit eu și mi l-am imaginat eu că s-a petrecut el, când am lipsit de acasă.

Se făcea că am fost plecat un sfârșit de săptămână, afară din localitate. Și, rapid sărind peste timp, m-am întors. În casă – mizerie macabră, cum de altfel m-am obișnuit. Prezervative atârnau de toate colțurile de ușă, ambalaje și prospecte zvârlite fieunde sau lipite de geamuri. În baie o lumânare se prelingea-ntărită pe tejgeaua plină de floci, unde sunt și periuțele, da. Pe marginea vănii (cadă, mă, vitelor) trona un petec de bandă scotch, dezlipit de pe scurgerea pe care nu avem dop, da’ era romantic, dacă era plină cu apă și spumă, nu? Nemernicii se futuseră. Ce, măăă?! Copulaseră trupește. Păcătuiseră!

Da’ nu cum face toată lumea, normal, adică pervers. Ci mișelește, ascunși, ortodox. Fără zbierete. Fără violență! De asta am murit noi la revoluție! Nu! Sex seren. Gemut. Cu atingeri. Fine! Nu pizda mă-tii de izbituri și câcaturi. Că frumos!

Deci călocu’ ăla împiedecat de Dacian, falsând grosolan grația unei cabaline zvelte, nu-ndrăznesc să mă apropiu nici conceptual de nunața de armăsar, s-a prăvălit bolovănos asupra mimozei ăleia smiorcăite și scofălcite, ca s-o prade! Vă dați seama?! TREBUIE să fiu eu mai amuzant prin scriitură sau e îndeajuns doar să vă închipuiți, cât să vă resetați de râs?

Am o prietenă care o prescurtat “să vină odată cu cheia” prin “să vină 1dată cu cheia”. Deci bun? Adică și-a reordonat eficien viața netastând “o”, ci “1”, câștigând astfel clipe ce ar putea fi vitale. Pe lângă aialaltă, de v-am mai zis-o: “ar 3 să vină 1 dată cu cheia”. Tot ce pot să spun e că 1850720314033.

Mă uitam în meniul telefonului uneia, cât timp îi citeam mesajele, ș-am remarcat astfel cum foldere din meniu îi sunt aranjate după următoarea rațiune: curieri intrări, curieri ieșiri, articole expediate și atât. Deci repet: curier intrări; curier ieșiri; articole expediate; și atât. Primite, deci. Trimise. Și… hmm, tot trimise. Corect? Greșiiit! Fiindcă, de fapt, curieri ieșiri, știm cu toții – nu-i așa? – sunt sms-uri care nu au fost încă trimise. Zise și NEtrimise.

Nu ciorne! Ci mesaje care, deși tu ești dispus și chiar intenționezi să le trimiți, că de aia le-ai și scris, ai da și bani pentru asta, ele nu vor să plece. Dar atunci… păi, păi, păi… de unde până unde curier intrări? Adică dacă există trimise, ar tre’i să fie și primite. Ba da! Sau, dacă nu, “curier intrări” să fie mesaje care nu ți-au fost trimise încă.

Bogdan. Filmul tău cică e într-atât de prost, mi-a zis lumea, încât nu m-am uitat la el și nici nu merită critici.

***

Dar fiindcă mie-mi și plac lucrurile, iată două:

ACEST magistral articol, ca răspuns la alt articol.

bbceuelectionsro

***

Și ACEST cel mai fain magazin online de bijuterii unicat.

88 comentarii

  • las’ ca si babacu’ meu facu faculta de istorie la 55 de ani, ca avu’ omu o ambitie pe care eu n-am inteles-o neam

  • Bai, si convenisem: il putem rasfata cu masura. Acum va creste amarit si frustrat, iar la 50 de ani isi va umple casa de triciclete, bilete de tren si alte collectibles pentru ca noi, parintii lui, l-am privat de ele la virsta care se cuvenea.
    Nu mai pot sa ma ocup singura de copil, ce dracu’!

  • pai d-asta imi place mie sa dau bere, daca e chiar necesar sa dau ceva. aia nu prea e collectible. si apropos, de cate ori m-ai dus tu acasa, bai japita? asta, jeg. intotdeauna sunt perfect capabil sa ajung cumva acasa. pacat ca nu tin mereu minte cum e cumva-ul, ca sa nu trebuiasca sa improvizez mereu, de la platit cursa de taxi cu camasa verde pe care o vroia sorinel, la platit cu telefonul mobil picat pe bancheta sau la a-mi gasi tovarasi de mers pe jos, impartind ultimii bani pentru ultimele doua beri. care avand in vedere ca se intampla mai mult dimineata, sunt mai degraba primele beri.
    ja la jeg si la mizerie! asta doream sa zic.

  • Cum dreq a gândit bibliotecarul chiloţii cu turbo-suflantă ca şi centură de castitate? că şi vine cu ideea de funcţie “reverse” . Păi dac-o pui pe invers, nu suge? Deh, e bibliotecar… de ce l-ar interesa unele detalii…

  • si zice hudrea, care e profesor, formator de profesie (actual…ce zici hudreo ca freci acolo? aminteste-mi), ca pamfil ar fi la opusul rulatului. adica ar fi pe supt.

  • Unii – chiloţii respectiv au remarcabila proprietată de a nu-ţi intat pula pe lângă, ceea ce-i destul de convenabil în a întruni criteriile unei centuri de castitate.

    Gimel, Hudrel. Bă, băieţii!…

  • Nu, ba, n-ai inteles, trebuia sa zici: Monica, Gimel, Hudrel. Ba, baietii! Ca Mornica are si ea coite. Amu pricepi? No bun. Va pup pe frunti. Pe mornica nu, ca are coarne pe frunte.

  • Darius se apropie… 😆 Hudrea se prinde, dar nu vrea, desigur, sa recunoasca. E rusinoasa, mie-mi spui?

  • merge pamfilut? sau pamfilache? pamfilica? ba, pamfilica? “ba, l-ati vazut pe pamfil? da, bea o bere cu blogatu”.

  • Doar aia cu bacalureatul, tanti. Astia cu studii superioare se ocupa de gripa aviara in engleza si de cum sa cresti 5 cm pe an – ghid pentru prim-ministri si alti pitici.

  • [dar ca să ce facem reclamă?] noul site al romaniei in care s au investit precum spune ministrul Sandu p că acesta face parte din Strategia Naţională România Digitală pentru o Societate Informaţională – e-strategie, cu 14 secţiuni

    dic SA MI BAG PULAAA. deci site u asta o costat atata?…ai DE PULA MEAAAAA.
    da uitati va cum arata, si ce scrie in el.
    uitativa la sanatate si vedeti poza de la sectiunea 2.
    suge ne ar pe toti de pula ministru

  • În ce hal am ajuns. Să rulez şi să observe tocmai Darius şi doar el. Pfuuu. [Hudrea dând cu şapca de pămânţi]

    Care site, ăsta? [da]. Dacă ăsta citeşte şi acilea: [unde zici?]. Scroll down la umorul românesc. 😆

  • Eu doresc sa depun contestatie. Sa mi se arate unde a rulat exact Hudrea, ca mie mi s-a uscat mina de la atita scroll!

  • De ce m-ai cenzurat, măgare? Era haios. Să le dai tu saitul acu, că io nu-l mai scriu. Auzi acolo, cenzură! Pe jeg! Pe toţi sfinţii şi căcaţii!

  • Reclamă la homepage-ul tău de Guvern? Nu, mulţumesc. EU, spre deosebire de TU, nu-s plătit pentru dânsul. Tu şi ălalalt spemăr! Deci mucles!

  • Bai!!!! Pe Hudrel il platim noi. Ca si pe restul guvernului. Ce-i neclar?
    De impozitul asta, am capatat un Hudrea. Il impartim noi judicios dup-aia, cert e c-am capatat. Lu’ Basty i-o lasam pe Gratiela Iordache.

  • ba, eu cu un tovaras avem un joc: mesaje in care-i spui celuilalt cui sa-i suga pula sau sa-i dea limbi in pizda, dupa caz. cum de tocmai monica a reusit sa-mi aduca aminte de asta, n-as putea sti.

  • ce inseamna sa iti fusaresti lucrarea in ultima clipa? bine, eu stiu ca inseamna sa o strici. dar tu? tu ce faci cu ea? (cu cine faci licenta?)

  • bine bine, cu tine clar. ca si eu o fac cu mine, respectiv nu cu altcineva. ma refeream la indrumatorul stiintific, care defapt nu te indruma, numa te enerveaza. deci, cu ce stimat (sau nu) profesor?

  • 1
  • 2

Sociale