Darius Hero

Am plecat iar.

A

PlecatIaraBors

Mnu, glumesc cum îmi șade-n fire și simțiri. Sunt la un team-drinking profesional cu amanta Vitrina.

***

Ieri am purtat cu un conlistean de la mine din listă o discuție foarte complexă, pornită de la cerința lui de a-i termina eu lui fraza interogativă “cum ar fi dacă…?”. Deși el încerca să inducă ideea că i-ar trebui pentru școală sau ceva, sunt aproape convins că încerca să ducă totul spre a-mi cere bani. Fapt care eu încă n-am reușit să-mi dau seama cum îi poate veni cuiva în cap – să-mi ceară mie bani, mă refer. Oricum, am delimitat un număr de trei variante pentru a doua parte din curiozitatea ridicată.

1. Cum ar fi dacă ar ploua invers?

Adică de jos în sus. Nu-mi explic fizic care-ar fi procesul și nici nu-ncerc, dar, discutând prin firmă, am ajuns la concluzia că s-ar produce printr-un condens sau altceva de genul ăsta, care nu-i obiectul nostru de analiză. Acceptăm de comun acord că este posibil și – de ce nu? – foarte probabil să se întâmple, așa că ne îndreptăm atenția spre urmări. Se pare că dilema nu face altceva decât să nască mai multe întrebări: Ce-am face cu atâta amar de umbrele? Mai relevant, cum ar arăta umbrelele viitorului? Unde s-ar duce apa, ar ploua tradițional înapoi mai târziu? Ar mai fi o problemă, privită acum din această perspectivă?

2. Cum ar fi dacă ar ploua corect, dar cu cartofi prăjiți?

Asta e drept că-i o dorință a mea mai veche și am avut timp s-o dezbat în capul meu. Am numit fenomenul meteorologic-gastronomic “a cartofi-prejări”. Atenție – a nu se confunda cu a cartofi-prăji, care înseamnă a găti cartofi prăjiți; a cartofi-prejări înseamnă a ploua cu cartofi pai, să nu le încurcăm.

Din nou, doar mai multe curiozități corolare: Vara ar cartofi-prejări cu cartofi prăjiți calzi, iar toamna și-n iernile mai moi cu cartofi prăjiți sleiți? Primăvara ar fi cartofi prăjiți proaspeți? Sau toamna, că nu știu cum se culeg…

3. Cum ar fi dacă ar exista anti-bani?

Ce ar fi ei și la ce ar folosi? Am înaintat ipoteza că, dacă cu banii cumperi, cu anti-banii, evident, vinzi. Prin definiție, cu anti-banii ar trebui să vinzi orice, chiar dacă nu vor oamenii să cumpere, precum și să vinzi lucruri ce nu se pot cumpăra. De exemplu, dacă cineva are 5 lei, iar eu am 5 anti-lei, eu îi pot vinde cu forța o porție de cartofi prăjiți, fie că vrea, fie că nu. Cartofi prăjiți pe care eu, apropo, i-am cules de pe jos pe gratis, după o cartofi-prejăreală scurtă de vară.

Tot sub incidența anti-banilor intră sentimentele, la categoria celor ce nu se pot cumpăra pe bani normali. Astfel, eu pot plăti o fată cu anti-bani să face sex cu mine cu de-a sila, cu prezumția că o iubesc. Ea va trebui să folosească mai departe anti-banii în aceeași manieră, de exemplu pe minciunile cretine ce încearcă să le vândă zi de zi.

De asemenea, anti-banii nu pot fi falsificați. În cel mai bun caz, dacă cineva - prin absurd – ar reuși așa ceva, eventual anti-tipărindu-i pe anti-hârtie, tot ce ar putea să facă sunt bani normali, or așa n-a rezolvat mare scofală, doar cu ăia nu poți numai cumpăra.

Colegul meu inițial de discuție, rămas până la acest punct cu mult în urmă, a încercat să-mi impună “neutro-banii”, adică bani cu care nu poți face nimica, or această supoziție mi se pare obscenă și îl bănui că inventează. Singurii bani despre care s-a auzit și cu care să nu poți face nimica sunt banii de Monopoly, or cu ăia poți face o grămadă de lucruri, în ciuda menirii lor inițiale.

***

Tot ați cerut să vă povestesc despre familia mea, că vi-i dor de Moafle, că Mirmen și că Carcea, ca să mă exprim așa elegant. În acest răstimp, eu am tot încercat să nu, pentru a vă proteja pe voi de ce sunt eu nevoit să trăiesc. Dar bine. Iată!

Recent am primit pachet. “Ce frumos!”, veți zice, nu trebuie să mănânc toate ciudățeniile de prin gunoaie. CĂCAT! În pachet, bine împachetat într-o caserolă ermetică era asta:

SpaghettiAuschwitz

Ce ESTE asta? Nu știu ce credeți voi că este, dar mie-mi aduce foarte tare a păr decolorat de vremuri, din ăla expus la Auschwitz, de la deținuți, de-l au ăia în lagărul evreiesc, acum muzeu, afișat, să-l vadă toată lumea, lângă sertarul cu proteze de membre și rame de ochelari și rădăcini de dinți din aur.

Poate părinților mei li s-a părut că ar fi tăieței sau unele culturi consideră această substanță drept un aliment, dar eu îmi mențin teoria. Și știu sigur că sunt pentru mine, fiindcă am primit și alte bunătăți… amestecate cu ciuperci, pentru frate-miu, normal, că mie nu-mi plac ciupercile de când eram mic. Că așa fac ai mei: cum le iese ceva chiar bun… pac! ciuperci în mijloc. Să nu cumva să trebuiască să-mpărțim, să-i ia lu’ Moafle de la gura lui scumpă.

70 comentarii

  • neutrobanii ar putea fi folositi la blocarea unei vanzari. da omul antibanii sa il sileasca pe altul sa cumpere cu bani si pac, intervine unul cu neutrobanii si anuleaza banii dati. deci marfa ramane data, banii sunt neutralizati si drept urmare cel silit sa cumpere se trezeste cu obiectul de care nu are nevoie iar cel care l-a silit sa cumpere fara bani. pe scurt, un fel de pomana nedorita dar acceptata. doar cel cu neutrobanii castiga ceva satisfactie sufleteasca fiindca e a dracului pielea pe el de ticalos care este.

  • Io am momente cand N-AM nici lei, nici anti-lei, nici neutro-lei. Am in schimb vo’ 3 carduri, fapt pentru care a trebuit sa folosesc lei ca sa-mi cumpar un portofel mai mare, mai incapator, pentru cardurili care va veni. 🙂
    Iar daca banu’ e ochiu’ dracului, anti-banu’ al cui ochean ar fi?

  • 3 variante scurtute si o nemultumire minora????? e clar ca esti ocupat sa bei profesional. Noroc!

  • De-ar ploua invers am arăta toţi de parcă am fi făcut pe noi. S-ar răzbuna natura pentru uşurările în locuri neamenajate şi probabil ar fi înnorat tot timpul.

  • mă domnule,să ştii că ezicstă un loc pe terra asta mică şi beţivă în care chiar plouă invers. e o faleză la dracu-n praznic de care se izbesc nişte valuri mari mari de se fac mii fărâme, se picură tăt tăt şi vântu’ ia picurii şi-i duce în sus şi vertical şi perpendicular (no, aproximativ, cum poate şi el) cam 300 de metri. deci, dacă nu eşti atent pe acolo, ai toate şansele să te plouă în cur. şi ce-i nasol e că nici umbrelă nu poţi purta că te încurcă tău la mers.

  • mă, dari, nu-s religve istorice, mă, îs chinezării proaspete: tăiţei de orez; mîncătorule de cartofi prăjiţi 😛

  • Si pentru ca sunt adeptul utopiilor, imi permit sa complectez, cum ar fi daca n-ar mai fi politicieni – corupti?

  • Mea – încă mai aveam bucăţi din articol şi le-am păstrat pentru următorul, m-am gândit că vă copleşesc.

    Restu’ – da.

  • Genial. :))) n-am ce sa mai adaug. :)))) Si…de ce oare, Darius, la tine acasa…”Salut!” se raspunde cu “n-am bani!” :)))

  • Da’ salutu’ ala e un “Salut!”, sec si lipsit de substanta si subtrat… ori un “Saaaluuuuuut!” de-ala de se-ntreaba, cu toate ca retoric, oare ce vrea respectivu’ de la tine?

  • hmm! da chestia aia:

    Da bazdagania aia, “Bors… O calitate de frontiera” matale o facushi in photoshop? Sau a mancat unu o litera cu tot cu bors?

  • Sunt de acord cu tanti mirmen. Este tăiţei de orez. Am văzut şi io la chioaşte gen (i)Real, Brico Store sau Praktiker (glumesc cu ultimele două). În rest cu plouatu’ dea-ndoaselea şi plouatu’ cu cartofi prăjiţi mi se par o sinergie de abstractizări incomensurabile şi neamuzante. Mai stoarce ăia 100 de milioane de neuroni care se zice că-i avem cu to(n)ţii pentru idei mai amuzante.

  • 1. Daca ar ploua invers nu ar mai exista nici o pasarica urat mirositoare, implicit unii politicieni ar ramane fara obiectul vorbirii fiind un non-sens folosirea sintagmei “pasarica-tiganca imputita”. Doar in perioadele de seceta ar mai merge …

    2. Pe canicula ar ploua cu cartofi copti.

    3. Cu anti-bani ne obliga proteveul si nu numai ei sa asistam la o jumatate de ora de reclame proaste taman cand unu vrea sa i-o puna lu’ una/unu.

    4. Seamana cu ingredientul principal din care se face un desert turcesc ce se cheama cataif. Dar nu ieste.

  • mda, cam absurdistan postarea de azi. in afara de taiteii mirmen nimic interesant. mai ca nu am putut duce la bun sfarsit citirea ipotezelor cu ploaia. iti sta mintea la tari straine.

  • daca ar ploua de jos in sus ati umbla in maini sa nu va ploua-n nari iar unii s-ar intreba cum ar fi daca ar ploua de sus in jos ?

  • dacă ar ploua invers, dar din locul cuvenit(nori), ne-ar pica ‘napoi din stratosferă nişte mîndreţi de iceberguri care tăt-tăt-tăt ne-ar zdrobi dragele de cipsuri ce-ar rezulta dintr-o ploaie normală da’ cu cartofi prăjiţi, pe caniculă 😛 cu anti BANI, sub denumirea-propusă-INABordabili vom avea tangenţă mai repede decît credem în socialismul de consum din satul global :p

  • Salut…Bah Darius am o rugaminte ca de la un meloman la altu'(ca banuiesc ca si tuh esti…):cine canta pe fundalu filmelor din calatorie in afara de Phoenix ca pe aia i-am recunoscut…Astampara-mi setea de cunoasatere muzicala te rog…

  • “…foarte tare a păr decolorat de vremuri, din ăla expus la Auschwitz, de la deţinuţi, de-l au ăia în lagărul evreiesc, acum muzeu, afişat, să-l vadă toată lumea, lângă sertarul cu proteze de membre şi rame de ochelari şi rădăcini de dinţi din aur.”

    Somehow, that’s not funny.

  • E funny pentru mine, dar nu cred că ar ajunge un sertar pentru câte proteze şi câţi dinţi (de aur?) le-or fi căzut bieţilor omuleţi.

    Cât despre întrebarea zilei, cred că intră în categoria “ce-ar fi dacă am avea genunchii invers?”. Există o paletă extrem de extinsă din care poţi alege întrebări până la cele mai stupide posibil. Timp să ai… (şi ai)

  • Am oarecum un răspuns la frământările tale.
    “1. Cum ar fi dacă ar ploua invers?”, ar fi ca şi cum s-ar evapora apa, adică nimic spectaculos.
    “3. Cum ar fi dacă ar exista anti-bani?”. Banii sunt un concept abstract numit valoare intermediară de schimb. “Anti-banii” sunt ceea ce cumperi cu bani.
    “2. Cum ar fi dacă ar ploua corect, dar cu cartofi prăjiţi?”. Şi aici pot spune că este un fenomen posibil, dar foarte rar. În principiul îl observă cei care participă la un spectacol în direct atunci când explodează baia aceea de ulei în care se prăjesc cartofii îngheţaţi şi râncezi la fast-food. Partea nefericită a lucrurilor că nu plouă numai cu cartofi pai ci şi cu ulei încins.
    În poză aş spune că este fidea din făină de orez. Dacă este aşa, nu o arunca. Este o chestie chinezească de mare talent. Uite aici o reţetă de mare excepţie culinară:
    http://www.egustos.ro/retete-culinare/mancare-chinezeasca/2181_fidea-de-orez-cu-legume.html

  • Domnu’ Darius,da’ altfel de trecouri decat de-alea cu burta n-aveti? Nu ca n-ai fi bunoc si asa,da’ zic si io…

  • Ei lasă, că îţi si place. Ai o doză de masochism intelectual care te face să guşti aberaţia ca pe o formă subtilă de artă.

    Domnule Fameleon, nu ascultaţi buletinele de ştiri? Vine foametea, mâncarea se va scumpi, banul se va devaloriza rapid, inflaţia va fi galopantă. Investiţia în burdihan este cea mai bună investiţie posibilă. Va veni o vreme când vom fugări E-urile prin farfurii şi insectele adunate de pe radiatorul maşinii prăjite în sânge, atunci rezerva adipoasă va fi egală cu greutatea ei în aur. Nu fiţi precum greierele, strângeţi calorii la banca de calorii.

  • Borş nu se spune în engleză. Nu am mâncat, că nu-mi place. Explicaţia burdihanului e că-i fals şi mereu surprind fetele cu pătrăţelele mele. Unii se pregătesc să arate cât mai bine, eu mă pregătesc să arăt cât mai prost. De acolo să vezi creştere.

  • Dacă nu te-aş cunoaşte, aş spune că spui adevărul. 🙂 În special la pătrăţele… ce faci, dormi cu burta pe tabla de şah? Nu e cazul să te ruşinezi, slăbănogii sunt minoritari. Insist însă, pentru că ştiu că-ţi plac citatele şi mâncarea… documentare pentru viitoarea călătorie.

    Noun 1. bortsch – a Russian or Polish soup usually containing beet juice as a foundation.

    Borscht is a vegetable soup from Eastern Europe, which is traditionally cooked including beetroot as a main ingredient which gives it a strong red color. Other, non-beet varieties also exist, such as the tomato paste-based orange borscht and the green borscht (sorrel soup).
    The soup is part of the local culinary heritage of many Eastern and Central European nations. The Ukrainian and Russian name is borshch (борщ, pronounced /borʃtʃ/). It is also a staple dish in Eastern European Jewish cuisine, and made its way into United States cuisine and English vernacular by way of Jewish immigrants with the spelling borsht, the Yiddish word for the soup is “בורשט”. Another spelling is borsch
    There are local variations in the basic borscht recipe:

    * In Ukrainian and Belarusian the beets are standard, sometimes in addition to tomatoes. Potatoes and cabbage are both optional. It is usually served with smetana, and tradition requires it to be served with small hot breads topped with fresh chopped garlic – pampushki (pl., sing. – pampushka)
    * In Polish cuisine, the beets are not standard. Besides the Ukrainian style beet soup Polish people enjoy a white Easter borscht. White borscht is made from a base of fermented rye flour usually added to a broth of boiled white fresh kielbasa (after the base is added, the soup mustn’t be boiled). It is served hot with cubed rye bread and diced hard-boiled eggs added to the broth, often horseradish is added to taste.
    * In Russian cuisine, it usually includes beets, meat, and cabbage and optionally potatoes.
    * In East Prussia sour cream (Schmand) and beef was served with the Beetenbartsch (lit. beetroot-borscht).
    * In Lithuanian cuisine, dried mushrooms are often added. There is also a cold borscht (šaltibarčiai) which has a very different taste and appearance.
    * In Romanian cuisine, it is the name for any sour soup, prepared usually with fermented wheat bran (which is also called borş), which gives it a sour taste. In fact, the Romanian gastronomy uses with no discrimination the words ciorbă (Turkish), borş or, sometimes, zeamă/acritură (Romanian descriptives)
    * In Armenian cuisine, it is served warm with fresh sour cream.
    * In Doukhobor cuisine, the main ingredient is cabbage, and the soup also contains beets, potatoes, tomatoes and heavy cream along with dill and leeks. This style of borscht is orange in colour, and is always eaten hot.
    * In Hong Kong-style western cuisine, it includes tomatoes instead of beets, and also beef, cabbage, potatoes, bell peppers and carrots. Sometimes chili pepper is added.
    * In Mennonite cuisine, borscht is a generic term for soup.
    * In northern Chinese cuisine, particularly found in and around the city of Harbin in Heilongjiang province, an area with a long history of trade with Eastern Russia, comes hong tang or simply red soup mainly made with red cabbage.

    Acum probabil că ţi-ai adus aminte că ai mânca o ciorbă de văcuţă… Ai observat diminutivele din bucătăria românească? Văcuţă, sărmăluţe, mămăliguţă… Porcul nu este diminutiv decât dacă este neînţărcat, purceluş la tava.

    Aştept de foarte mult timp să te văd cântând la ukulele. Pe când un filmuleţ.

  • Eu zic că până nu s-o inventa fripteuza aia (inoxidabilă, nu?) care să producă atâția cartofi pai, încât să plouă cu ei în mod corect/natural, nu poți decât să-ți imaginezi cum ar fi dacă…

  • oare daca ar ploua invers ar mai trebui sa ma ingrijorez sa nu mi se strica parul la fel ca atunci cand ploua normal?

  • vai, dar apare cate un nou comentariu in fiecare zi la acest articol. cat dinamism pe acest site.

  • sunt convins. asa ne-ai obisnuit. nu avem noi timp sa citim pe cat de repede scrii tu mai droghe dorius.

  • 1
  • 2

Sociale