Darius Hero

Acest articol a fost scris pe taragot

A

A venit o fată la mine într-atât de beată încât mi-a spus că s-a deplasat până la mine doar ca să-i amintesc la ce masă stătea; dar a zis că-și asumă c-o s-o pun pe Jeg, deci e bine de știut că Jegul are efect anti-mahmurant timpuriu…

Și ați făcut 777 de comentarii. Mă rog, ați făcut mai multe. Mă rog din nou, ultimele (să zicem 776) au fost ale unei doamne. Sau ungur, că-ntr-un fel își zicea și-ntr-altfel se declina. O fată de gen masculin, să conchidem. Obțineți deci de la mine un sincer: Bine. Cândva am să li și citesc.

[Jegu’ a mai avut peste 800 de comentarii prin 2005, la articolul despre liceul de i-au dat afară din cauza lui blog; se-ntindeau pe 150 de pagini, în vechiul Jegstament; Hudreo… știi cum îmi place micii și berea: gratis]

***

Așadar, am fost la Zalău, deci, procurând în acest scop cu degetul mare din gară o mașină de ocazie. Îmi place să-i zic așa, fiindcă sună a un fel de “rochie de seară”, rutier vorbind.

În realitate, am mers la Zalău cu un psihopat. Nu spun asta cu o inflexiune medicală, pentru că nu s-a dezvoltat încă știința în baza căreia să fie analizat acest individ. Și cum îl conduceam eu pe sinucigaș pe ultimul drum către Zalău, cu aproximativ 23.500-23.600 de kilometri pe oră, îmi studiam co-mașineanca din dreapta, că eu eram așezat în spatele șoferului, adică partea cu care ieșea prima în fața tirurilor.

Domnișoara de lângă mine era o pocăită respectabilă, cel puțin la început, deoarece între timp își schimbase de câteva ori înclinațiile religioase, în funcție de pe care parte intram în depășire; uneori prin exterior era mai lesne, mai ales când pe interior erau angajați în trafic și alții, nu doar noi. Nu că asta ar avea atâta importanță, având în vedere că fata scâncea neajutorată la fiecare mașină, fără să țină cont prea mult de direcția de mers din care venea, fiind irelevant în acest caz de unde se producea coliziunea, la viteza respectivă.

În plus, nu cred că putea fi decât întâmplător faptul că la Zalău se ținea conferința bienală a psihopaților, spre care se îndreptau cu toții de pe drum, în marea majoritate cu dubițele de serviciu.

Or psihopatul meu era unul responsabil, conștient de sine, căci insista să anunțe frenetic cu blițuri din fază lungă cu 1500 de metri înainte de fiecare ieșire pe contrasens, ca să nu cumva să-i vină altuia aceeași idee. Deși nu sunt convins că ajuta în vreun fel, considerând că noi depășisem viteza luminii, ca să mai vadă cineva din timp semnalele vizuale.

În acest tot acest răstimp și dacă tot eram în gaura neagră în care spațiul se dilata, eu calculam atent buzunarul în care să-mi pun telefonul, astfel încât să nu fie ulterior perforat cu vârful vreunui os dintr-o fractură deschisă de la picioare, dar în același timp având grijă să pot să-l și scot doar prin mișcări necontrolate ale pelvisului dizlocat, fără ajutorul mâinilor fracturate. Fiindcă știam că voi avea nevoie de el pentru ca echipa de descarcerare să-mi anunțe rudele.

***

Apropo, mie unul mi-ar plăcea ca fracturile să fie contagioase. Și să se ia prin convorbiri telefonice.

***

Și am ajuns la Zalău. Vă scriu astea fără să știu dacă restul vieții mele este doar un produs al imaginației, ca să nu mă plictisesc în comă. Dar în mintea mea am ajuns la Zalău.

Iar acolo am folosit o ustensilă antică, se poate zice pe dispariție, pe care strămoșii noștri o numeau: televizorul. Te-le-vi-zor. Pe el se văd lucruri de departe, cumpărate de demult, intrate într-o buclă repetitivă. Mâine ce-a fost azi, azi ce-a fost ieri, ieri ce-a fost ați prins ideea. Și pe el vedeam alte lucruri, de data asta departe de a fi pe cale de dispariție, dacă privim din această perspectvă: A-ca-să-te-ve.

Aici este singurul loc în care timpul nu este relativ, infirmând teoriile: Seventh Heaven continuă. Totul este infinit, iar acestui FAPT îi stă mărturie serialul. Nimeni nu știe când a început. Majoritatea actorilor originali au murit, cândva, în vremuri demult trecut, dar și-au filmat viața, noi urmărind-o acum în reluare, până când oamenii de știință reușesc să îi regenereze biologic, că acolo se întreabă toate finațările pentru genetică de care ați auzit.

Seventh Heaven s-a numit așa de la început, pentru că n-avea sens să piardă timpul cu intitularea diferitelor sequel-uri. Ei aveau un singur gând.

Reclamele la Seventh Heaven sunt mai lungi decât un episod pilot din majoritatea altor seriale și un pic mai scurte decât două jumătăți de episod maraton de încheiere de sezon la orice alt film. Promo-urile la Seventh Heaven au intrigă proprie. Nu au deznodământ, cum n-au nici episoadele de altfel; știm doar că cresc gemenii. Creșterea gemenilor este singura metodă de a măsura durata poveștii din Seventh Heaven.

Și știți ce s-a întâmplat în ultima reclamă, motiv pentru care am și început totul (mă refer la univers)? Ruthie se certa cu unul, că se bagă între ea și iubitul ei, cu care probabil se mai și fute, dacă nu cumva s-o fi futând cu amândoi, că nu m-aș mira deloc, doar tată-su-i preot. Da’ voi știți cine-i Ruthie, din serial?! Cea cunoscut drept “aia mică”. MĂ, VOI MĂ URMĂRIȚI?! Aia mică are dileme relaționale complexe. Deci dacă gemenii nu-s gay între ei îi în următorul sezon, iar apoi lesbieni, că-și fac schimbare de sex, tot între ei, în filmul ăsta nu se mai poate întâmpla nimica.

***

{democracy:10}

***

SCMcDonaldPatiBar

[cu sute, poate mii de mulțumiri lui Meza Radu]

***

Dup-aia: V-am promis poză cu mine în costum de nuntaș. Io-s ăla din plan secundar. În costum, cum ziceam…

DariusInCostum

302 comentarii

  • 96 are aceeasi conotatie cu 69? 96 privit de departe sau cu ochii mijiti (fara legatura cu mijul) seamana cu logoul general electric.

  • Trecut de 200 înseamnă post nou, poate cu poze de la nuntă. Tare vreau să văd mireasă… mai ales după ce a rămas fără jartieră şi s-a jucat găina (zona Rupea).

    „Asta-i găină de sară
    N-are nici o aviară
    În coteţ a fost închisă
    De cocoş n-a fost atinsă.“

  • Care Lazar a aparut? Lazar era aici tot timpul. (Asta sunt eu, pentru cei care nu au inteles din prima).

    Cum dracu sa nu iti placa macaroanele cu varza si cu zahar? Asa se mananca in ardeal. Paine cu untura si cacao =)) mortal! N-am incercat, nici nu vreau.
    Am mancat o data paine cu pateu si cu miere, din greseala.
    Da cartofi piure cu compot de piersici?

  • Nu mai trimiteţi micii aia şi nici găluştele cu prune… după ce am auzit, în mod repetat, tot felul de soluţii culinare extraordinare, mi s-a tăiat… pofta de mâncare mă refer.

  • Lazar este un baiat pletos, cu creier, la randul lui pletos. Da’ poti fii si tu, ca nu se supara nimeni!

  • Cică pe la Cluj se face autostradă… cel puţin aşa zic ăştia la TV. Pentru că am făcut şi eu la viaţa mea o ofertă de autostradă, ştiu că lucrarea cea mai mare consumatoare de timp este compactarea. Dacă vezi o lucrare de mare amploare cu mai puţin de 20 de compactoare mari, e clar că durează mai mult de un an/km. De câte ori vedeţi o stradă cu asfaltul crăpat şi cu găuri, este pentru că nu s-au făcut destule treceri la compactare şi/sau nu s-a făcut conform standardului la umiditatea optimă. Dacă în loc de 8-10 treceri se face una singură, şi aia cu viteză mai mare de 4km/h, pământul se scufundă. Se face repede, dar prost. Aşa că verificaţiila autostradă câte treceri fac facă vreţi autostradă ca lumea.

    La inundaţii apa a săpat pământul de sub asfalt… acum ştiţi de ce. (Ştiu că nu eraţi curioşi, dar totuşi…)

  • @jimerino: deci măi băiete, conotaţia e în felul următor: când mă cert cu nevasta facem 96, iar când ne împăcăm – 69 :mrgreen: pricipişi?

  • adica stati toata ziua incarligati doar ca in functie de gradul de furie se stabileste care sta peste cine. asta da marital bliss!

  • Jimerino: să ne întoarcem puţin la “mij”, ai zis că nelegat de “mijul”. La ce te refereai?

    (eu îl cunosc din expresia culeasă de Călin, “mânca-mi-ai minju’, cu gesticulaţie afertentă, din rândul pirandelor; sunt curios dacă la aia te refereai şi tu, oare, că eşti a doua persoană care zice aşa ceva de când am aflat şi eu)

  • Monico, nush ce zici tu acolo pre latineste, dar ma duce cu gindul la urzici 😛 Si mi-e o pofta de dinsele…!

  • Bibli am intrat si eu pe blogu lu ala. E pe bune?? Pe bune pe bune?? Nu pot sa cred. Din ciclul “romanu nu-i prost dijaba”

  • monica, n-ai decat sa mananci urzici, mie mi se aduna nisip intre dinti cand ma gandesc. eu visam la o supa de fasole verde, dar mi s-a taiat cand am vazut cerseala aia de pe blogul aluia. si era sa scriu aici ce simtz, dar nu are rost, ca voi nu sunteti de vina:)

  • @ Zappy
    Mă gândesc să deschid şi eu o linie de subscripţie pentru o vilă cu 4 etaje în suburbie… şi pe urmă pentru bani de buzunar, o piscină, o plasmă şi un cal şi un ATV, că e fără carnet şi la ţară merge.

  • După cei păcălesc că aş vieţui în ea, fac bibliotecă, adică cu banii de pe piscină, plasmă şi cal, iau cărţi la mâna a doua… deturnare de fonduri. ATV-ul îl păstrez, pentru a putea căra cărţile.

  • Eu îl ştiu de foarte mult timp pe acest viitor senator, pentru că se va alege, sunt convins, dar nu credeam că se va ajunge aici.

  • Am reputat o mare victorie!!!!!!!!!!!!!!

    Se face un nou campus universitar în Bucureşti… am insistat eu până la limita nesimţirii, dar uite că se face. Numai să nu fie numai vorbe să scape de mine.

    Iaca mi-s bucuros…

  • Bibli… nu se face in Bucuresti, se face in juru lu Bucuresti. Peste 10 ani. Cica!
    No bine, noapte buna. (*post nou*caugh*)

  • Deschid linie de subscriptie pentru o cafea. Multumesc anticipat. Iesiti ieftin, va dau cuvintul meu, ca nu vreau nici lapte, nici zahar.

    Anyone?

    Neatza!

  • @ Zappy
    Păi asta ceream şi eu, un campus-orăşel, cu locuri de muncă, cu spital, cu bibliotecă, cu cămine, cu magazine… cum sunt marile campusuri universitare de tradiţie din Marea Britanie. Evident că durează mai mult, este mult de construit şi trebuiesc găsiţi profesori, studenţi… Eu cred că marele câştig va fi creşterea unei noi clase politice, specializate, cu prestanţă şi eleganţă… dar şi dezvoltarea unei clase academice în societatea românească. Tare îmi pare rău că nu o să pot urma acea universitate.

  • Subscriu! Numai putin, poate reusesc sa-mi deschid si ochiul stang…
    Biblio: E abia 10:00am… Pana in 2018 mai este putin. Rabdare…

  • Kraki, esti amabil, ca de obicei 🙂 Multumesc de subscriptie; ma duc s-o consum regulamentar, cu tigara cu tot. Reviu.

  • copy paste
    Iata cum ar relata diferite publicatii sau posturi TV un eventual sfarsit al lumii:

    “Antena 3“: In trei zile Basescu nu va mai fi presedinte! Am invins!!

    “OTV“: Senzational! Urmariti ultimele stiri despre Apocalipsa in direct la Dan Diaconescu! Vrajitoarea Lenuta va da sfaturi cum sa va purtati pe lumea cealalta.

    “Libertatea“: E ultima ta sansa sa fii fata de la pagina 5! Trimite o poza acum.

    “ProTV“: Un copil a ars de viu si nu va mai apuca sa vada Apocalipsa!

    “CanCan“: Sursele noastre spun ca Nicoleta Luciu va petrece sfarsitul lumii departe de iubitul ei.

    “Cotidianul“: Mai ai timp sa citesti o carte din colectia Cotidianul!

    “B1Tv“: Urmareste la “Nasul” dezvaluiri incendiare despre parlamentarii care profita de sfarsitul lumii!

    “Cosmopolitan“: 10 sfaturi pentru o ultima partida de sex fantastica!

    “Sfaturi in bucatarie“: Pregateste-ti singur coliva!

    “Aventuri la pescuit“: Daca apare pestisorul auriu, trimite-l la redactie!

  • Bine, deci… O să pui. Da’ mai imediat. Îl am, pe articolul nou, aproape finit, dar borblema este că aşteptam ceva, ceea ce nu s-a mai înfăptuit. Dar speraţa moare prima, iar apoi vine disperarea, deci se va rezolva neîntârziat.

  • da monica she (simetry e she, nu?) loves you back ca asta e regula de baza a lu’ 69le de care se vorbea. reciprocitate in every home!

  • Am suscriş şi eu mai târziu. De fapt, a mea e întreaga idee cu încă un articol. Răbdăriche niţiche.

    Jimerino! ERAM SIGUR! Hahaha, Călin nu e singur. Îi zice “minj”.

  • nu e gogule, ai inteles gresit. aia sunt manji, e mai multi si cand creste alearga la curse si pe campii sub forma de cai. manjii sub forma de cai, nu campiile.

Sociale