Blogosfera noastră este încă mult prea puțin băgată-n seamă, mă refer ca întreg calitativ reprezentat de acei câțiva exponenți deocamdată aproape în totalitate anonimi care zic cu adevărat ceva, în timp ce câtorva indivizi din ea li se acordă exagerat de multă atenție. Iar presei, în majoritatea ei orientată pe direcții ce doar se ciocnesc incidental de interesul informării publicului, i se dă o relevanță excesivă ca un tot unitar, pe când puținilor indivizi din ea care chiar merită – insuficientă importanță.
La noi, eternul etalon de antologie, Zoso, din cât îl știu, este un tip absolut bestial. Aș folosi chiar epitete precum săritor și de nădejde. Dar, ca blogăr (din punctul meu de vedere – ăl’ de cititor) totuși suge. A avut era lui, incontestabilă. A făcut multe, foarte multe, pentru blogging-ul românesc, pentru că i-a atras pe mulți la noi în ogradă, a stârnit singur interesul pentru ceva ce era abia la un început precar, din care a făcut o continuare bine fundamentată. Tot astfel a pornit și trendul blogului de fiță. Și a ce e rău, inevitabil, alături de “așa da”. La fel, tot el a creat cititorii dependenți, care merg ca oile, indiferent de dreptatea sau lipsa ei din fluierul păstorului. Oricât s-ar ține de o aparență a „profi-blogging-ului”, a adus din afară și ce mai bine lăsa acolo, deoarece el a stabilit standardele, având (ne?)norocul să fie Moiseul. Dar, inevitabil, îi trece vremea. Vin alți blogări, cu alt stil. Pardon, cu MULTE alte stiluri și, cu ei, cititori cu multe alte așteptări. Genul lui cam trece, ăsta de Maddox neaoș. Care, negreșit, este regăsit de multe ori și pe Jeg, dar, ca și la Vali, nu din plagiat, că din porniri proprii… (Maddox n-a inventat nimic, doar i-a pus o etichetă mai colorată. Nici noi după el. Existau cuvintele și înainte.)
Blogosfera se va mări, dar am impresia că exponențial vor crește mai mult ca număr cititorii, nu autorii. Și fluxul ce va veni se va împărți, răsfira. Blogării mai vechi, mai ex-controversați, tronează în mare parte din inerție. Situația se va echilibra (nicidecum răsturna, deci care veniți pentru culmi, o să ajungeți la juma’, fără să mai fie coroane), iar succesul (al irelevantului trafic „de moment” sau pur și simplu al mulțumirii personale) va consta în conținut propriu. Eu am băftoc: mă seacă preluările. Ergo, produc (pe degeaba, dar după rețeta proprie) o prăjiturică virtuală bunicică, deci am expunere și lumea vine la colindat. Implicațiile și presupunerile de la aici înspre încolo sunt absolut derizorii. Iaca, deci, mi-am zis și eu trei paragrafe de păreri, că, dacă se adeveresc, mă citează Bobby la radio peste câțiva ani, iar, dacă nu, oricum nu mai ține nimeni minte până atunci.
***
Precum ziceam încă din articolul precedent, poftiți de aici înregistrarea emisiunii “Vorbe Grele”, a lu’ Ciutacul, pe Antena2, unde mi s-a auzit trilul armonios. Puteți alege între doar bucata cu abordarea mea telefonică (downloadați aici, durând 6 minute juma’, cântărind 13 mega și tot juma’ și valorând inestimabil), înregistrarea aproape completă ciordită de la Subiectiv (downloadați dincolo, 42 de minute, pe la 88 de megi, rămâne?) sau, dacă chiar aveți chef, varianta lu’ Orădeanu’ (downloadați dincoace nu-mi explic de ce 700 și ceva de megi, dar 47 de minute totale).
În altă ordine de idei, vă anunț ciocnind șampanie pentru copii că mâine [deja-i azi, 08.06.07] va apărea al 21-lea YMterviu din seria celor luate de Comanescu, de la bloagele Hotnews. Doar că ăsta, număr magic, este cu mine, deci luat “lu’ Jeg”. Ceea ce-i foarte frumos, abia aștept să văz cum saltă toți ofuscații, făcând asocieri.
Până una-alta, de teasing și ros unghiuțele, poftiți icilea-și partea de imediat după abordare și chiar fix tumna de înaintea începerii interviului, ce-l veți vedea când mai trece o noapte, cu precădere mâine deci, pe blogul stimabilului Comanescu, de mai sus…
***
Oricum, subscriind lui Budorel, “de la departamentul tehnic”, nu-nțeleg de ce tre’ s-o conducem de fiecare dată pe amica noastră Licurici acasă, când ea locuiește pe aceeași stradă pe care se regăsește, plin de activitate, un bar de homosexuali. Ce poate păți pe drum? Să aleagă culorile pentru niște pantofi?
***
[mulțămim prietenului Andrei, regizorul de filme neplătit pe Trilulilul, pentru poză]
Și o să ziceți că am ceva cu ei, da’ de fapt nu, au ei ceva cu ceilalți. Iaca, direct de pe pagina web, că m-am documentat. Și mai semnala Crivăț că nu-i frumos să zici „oameni handicapați”. Da’ dizavibilități tăt nu m-am dumirit ce îs, deși am parcurs programul „inteligent” pentru „handi.”
mereu apăs pe butonul ăla de handicapaţi in speranţa că se va deschide o trapă pe care să cobor. sau să apară de acolo nişte asian chicks d-alea focoase in scaun cu rotile şi să le…ajut să coboare, evident.
Dacă apeşi acolo, te faci transformer. Mna, da’-n altă ordine de idei, bag de seamă că prima parte a articolului va fi iar neglijată. 🙂
Eu nu ignor prima parte şi cea mai importantă a articolului made in jeg şi vin cu o observaţie de detectiv, observaţie pe care au mai observat-o şi alţii. Dvs. ascultătorii împricinatei emisiuni ciutaciene aţi observat cum domnişoara interlocutoare l-a jignit subtil pe Zoso numindu-l Zozo? A fost un fel de înjurătură, un accident verbal intenţionat care intenţiona să declaseze un nick celebru. O anagramă digresivă cu nick.
Io tare mă-ndoiesc că l-a jignit intenţionat, cre’că chiar nu ştia, sărăcuţa, pronunţia. Oricum, dac-a făcut-o dinadins, proastă alegere, că o ricoşat înspre înapoi. 🙂
Darius, totuşi, să n-o suspectăm de naivitate.
Nu-ş’. Deşi-i place Jegu’, c-aşa a zis, tot cred că s-a pripit un pic cu mai multe trebi – online, nu-n emisiune – şi nu-i prea “ieşe” informalismul.
Da’ e-n regulă. Am mai cetit pe ici-‘colo de dumneaei, a făcut nişte mişcări îndrăzneţe.
aha
si? masina de spalat mai impute?
A doua tură n-o-mpuţit, din gaură n-o ieşit balauri, era poate de la cercelu’ lu’ aia a lu’ Moafle, de pe ea, da’ s-o clătit.
Da’ Sepukku încă are problema, iar maşina lui n-are dop. Nu-l găseşte, adică, dobitocu’.
Citesc Jegul la fiecare noua aparitie, si-mi place! Azi am fost neplacut surprinsa de incompetenta celor care au facut saitul RATUC. Din curiozitate am dat un search pe Google la sintagma “persoane cu dizavibilitati”. Cred ca rezultatul e evident : “Căutarea dvs. – persoane cu dizavibilitati – nu a găsit niciun document.”. Asa ca domnilor, care creati saituri si folositi termeni pe care nu-i cunoasteti… lasa-ti-va de meserie. Urmand cursurile prestigioasei Universitati, am invatat ca termenul corect folosit e “Persoane cu dizabilitati”. (constatarea unui prieten de-al meu: “antonimu’ la abilitate, ca eu de azibilitate, n-am auzit”). Mersi! 🙂
domnishor, ma conduceti UNEORI acasa doar pt ca va face o placere deosebita sa vedeti si voi, din cand in cand, picior de barbat pe tocuri. nu stiu de ce te sfiesti sa spui asta :))))
m-am cam certat cu originalu’ pe faza asta, dar se pare ca pana la urma a avut dreptate…Dariuse daca tot furi idei de la oameni macar zi cin sunt …aia… de la care le furi…
Cum nu citeşti tu Jegu’, măi Licurice… Zi de zi. Nu-l citeşti, adică. 🙂 Şi ia ia exemplu de la Andrea de… deasupra ta, să zic aşa, care face comentarii pertinente, când s-o hotărât să contribuie la disucţie! Ha!
3 telespectatori !!!
da nu inteleg ce facea don’soara dupa ce a zis ca ii place cum scrii. Casca?
[…] (via Darius) […]
Comentariile apar cu o ora in urma. Adica cumva stiai ce o sa scriu eu acum. 🙂
Ahaha. O să zic la Relul-Miţul să schimbe ceasu’. Şi alte observaţii.
Apropo de prima parte, ce e aia “consultant blogging”?! Adica, pe bune, aceleasi intrebari pe care i le-am pus si lui comanescu: care e infaptuirea fizica a muncii lui? cine il plateste? de ce il plateste?
Mă.
(să se noteze că io dau acum un exemplu PUR ipotetic şi nu am cunoştinţe exacte despre nici un client de-al lui Bobby, iar, dacă aş avea, aş zice tot că n-am; îţi zic şi eu, după capu’ meu)
Eu sunt Banca Jegonia. Da? Bun. Şi observ că tăte băncile îşi fac bloage. Şi vreau şi eu, să-mi anunţ clienţii de orice sau pur şi simplu să prezint ofertele noi, iar ei să discute acolo.
Mă duc la Bobby (că el era e-consultantu’ în emisiune, ăla de-o intrat pe telefon, nu Comanescu), iar el se poate ocupa de la a-l crea, tehnic, la a-l optimiza. SEO şi de tăte. (SEO habar n-am ce-i exact, da’ tot zice lumea, cată pe Wikipedia). Adică-i face un fel de analiză de piaţă (a blogging-ului), astfel încât să fie “o oglindă prietenoasă a băncii”.
Şi apoi primeşte bani. Pe oră/consultanţă, pe creaţie, idei. După cum cere el, în urma unei anume stabilir anterioare.
El câştigă bani şi din bloage de ale lui ş.a.m.d. Da, în principiu, el îţi zice ţie ce să faci să-ţi funcţioneze blogu’ în scopul în care-l vrei: informativ, imagine, divertisment, să scoţi bani etc., depinzând ce scop ai tu în întreţinerea sa.
(Deci nu-i muncă fizică, stai liniştit, ca să aibă o înfăptuire-ntr-acest sens, eheheh…)
Hai ca intre timp ma mai lamurisem si eu citind pe blogul `mnealui. Nu la comanescu faceam referire, pe el il intrebasem ce face un analist media. 😀 Am intrebat de “chipul fizic” al trebii pt ca ca toata chestia asta cu consultanta este ceva extrem de abstract pentru capul meu, mai ales noaptea tarziu (comanescu) si dimineata devreme (bobby voicu). Stii, ca-n bancul ala: cu ce te ocupi? sunt liber profesionist. a, deci n-ai de munca.
@Radu, Darius a surprins destul de bine ce face un consultant de blogging. Cat despre liber profesionistii care nu au de munca, ramane doar un banc 🙂 Cel putin din punctul meu de vedere…
ce toropeala pe-aici!