Darius Hero

Sunt un corp gras, captiv într-o fire slabă

S

Frate-miu Dacian îmi arată spre monitor și m-anunță magistral că “tre’ să-l împuște pe ăla care duce flame-throwerul la“, după care mi-am pus înapoi căștile pe urechi. Câteodată, când termină misiunea, se-ntoarce spontan către mine și mă-ntreabă: “Ce, mă?!” Eu nu zisesem nimic de ieri.

Maică-mea, de când nu-i mai răspund din două-n două apeluri la telefon, îmi intră excesiv de des pe messenger cu diverse întrebări mai mult sau mai puțin debile. Fiindcă pe net chiar sunt martor captiv, n-o pot da pe silent, tre’ să chiar văd cum se deschide fereastra aia sau cum se agită minimizată, am decis s-o trosnesc de fiecare dată cu câte-o dilemă în stilul: Cum ar fi să te duci la o serată selectă și cu papion și cu cravată? Până recent n-a reușit să-mi răspundă mai mult decât printr-un emoticon. Când le-a epuizat pe toate, mai de curând, a îngăimănat un “vezi de examene, nu mai avea numa’ gărgăuni, nu rata vreo dată, nu umbla prin birturi, face rău la siluetă“.

Taică-meu mă sună să verifice dacă am pus pulpana de curcan ce mi-a trimis-o la cuptor și, desigur, dacă a fost bună. Încă n-am pus-o la cuptor, dar a fost, desigur, bună.

Sunt plin de ambiții și vin multe deadlineuri. Între timp, nu-mi iese nimica. Trebuie să-mi găt licența, ca să tacă maică-mea aia din gură și să poată să mă cicălească cu altceva. Trebuie să mă readuc în matcă, motiv pentru care țin un fel de regim ce mi l-am dezvoltat eu mie, care-mi permite scăpări ocazionale. M-am gândit eu să fac sport, dar afară e frig, așa că utilizez parchetul și casa scărilor pentru niște serii de exerciții ce tot eu le-am inventat. Am început atâtea cure, că ar fi trebuit de mult să mă evapor. Poate n-au funcționat pentru că nu le-am finalizat.

M-am apucat de atâtea lucruri, de nu mai pot termina măcar unul, dar, de fapt, sunt atât de mult un eșec, încât nici nu reușesc să mă dau bătut. De pildă, am pasiunea de a vedea toate filmele James Bond ce-au fost produse. De aia în urmă cu vreo lună și ceva am început să-mi închiriez DVD-urile. Am văzut cam până la a 8-a continuare, iar de atunci tot închiriez 9, 10, 11 și nu pot trece de ăla care are dinți de fier și rupe lanțuri cu ei. Din 4 în 4 zile merg acolo, râde ăla de mine, plătesc amenda c-am întârziat o zi și taxa ca să le păstrez.

*** DeciAdministrative

[chesenem seipen, Corci]

***

Am citit la blogul lui Alexandru “Subiectiv” Mihăileanu o povestioară nemuritoare despre cum s-a dus el cu compiuterul portabil marca Apple ca să-l repare, doar ca să aibă de unde veni înapoi. Și, în speranța că pe mine și pe Alexandru ne vor citi copiii voștri la școală din manuale, iată că vreau să adaug o istorisire pentru culegerea populară în formare.

Acum câteva luni – să zic vreo șase? cam așa – mi s-a stricat iSight-ul (webcamul) de la Macbook Pro. Cum să vă explic cât mai simplu în ce sens s-a stricat? Păi, nu mai mergea, așa cumva s-a stricat. O problemă care, răsfoind forumurile, e destul de frecventă, da’ nu-i nici un bai, că se schimbă, scrie acolo.

Bine. Mă duc la reprezentanța iSight din Cluj, în Polus Center, iSight fiind compania care asigură garanția pe Apple în țara noastră. Îi arăt domnului responsabil de magazin cum s-a stricat webcamul nemaimergând și-i explic că aș dori, ca o favoare personală pentru faptul că nu zic cât de tare pute în magazin și că am impresia că-i de la el, să aflu dacă există vreo metodă lejeră prin care să fie cât mai redus timpul de ședere pe tușă a laptopului, uitat pe la ei prin depozite, fiindcă mie mi l-ar cam trebui, că de aia l-am procurat.

El, foarte amabil, îmi zice că am dreptate, s-a stricat, da’ și fiindcă el e de treabă, uite, le dă mai departe vestea celor de la București, care îl anunță imediat înapoi despre piesa necesară, iar eu voi trimite computadorul direct acolo (da, pe banii mei, nu vă minunați, că la Cluj n-au atelier). Și o zi va merge pe curier, o zi vor trebălui ăia cu camera nouă, iar a treia zi mi-l trimit înapoi. Rezonabil. Deci prin iulie să fi fost, da?…

Măi, și dacă nu mă-nfuriu eu o dată de-mi ies din pepeni sărindu-mi țandăra de mă scot din balamale și sun eu acoloșea la telefon la ei, așa printr-un septembrie târziu să fi tot fost, amintindu-mi că nu-mi merge webcamu’ de f’o 3 luni… Și ceau! și ce faci, cum ești, auzi, da’ ăștia ai tăi, colegii de la București, zic, au Internet, da? Iar tu, aici, îndărăt la noi, în Ardeal, ți-ai pus și tu un dial-up, ca să stai pe-un messenger cât nu ai clienți că toate-s prea scumpe, nu? Mna, în această ordine de idei, ce s-aude cu iSight-ul?

Păi, n-a venit… N-a venit, am văzut și eu că n-a venit, știi unde-am văzut că n-a? Altundeva decât pe webcam, acolo am văzut. Ah, din Olanda? Da’ tre’ să vină din Olanda. Oaoăleo, din Olanda?! Păi, uite, eu am fost în Olanda anu’ ăsta cu autostopu’ și a durat o lună, cu tot cu oprit la Londra și băuta scurtă de la Madrid. Pe care parte a Globului vine piesa, din Olanda, mă refer? Păi, să vezi, că el ce vină are?…

Și mă lovește cu întrebarea pe care nu cre’că ați auzit-o vreodată de la un service, oricât de nesimțit ar fi, chiar și din București, unde-i capitala României și a nesimțirii din ea: “Și io ce vrei să fac?!” Așteptăm… Când vine, îți zic. La care eu replic versat: uite, eu am mai avut un laptop ce s-a futat și l-am trimis să-l dreagă, iar ei mi-au spus că nu poate să stea mult, fiindcă n-ai voie să ții un produs peste 30 de zile fără să-l înlocuiești; dacă renunț la ideea mea cu să-mi vină repede, mă încăpățânez și-l trimit când vouă nu v-a venit piesa din Olanda, nu vă vine în vreo lună, iar eu solicit altul întreg? Și el: Da’ unde scrie că nu ți-l putem ține cât vrem? Îl ținem până vine piesa din Olanda. Iar eu am închis, c-am observat între timp că-și bate joc de mine pe minutele mele.

Prin decembrie, așa, că tot era reducere la globuri, mai merg eu în Polus și trec și pe la iStyle, ca să-mi duc mouse-ul la garanție (da, Apple, ghici, se stricase; al doilea). Omu’-și amintește oarecum vag de mine, parcă mă știa de undeva… Prima dată că-mi ia mouse-ul stricat și zice că-mi cere altul de la București (via Olanda), chiar dacă în momentul în care l-am achiziționat pe bani, de la Cluj de pe stoc l-am luat. După care începem noi doi să depănăm clipele de mult trecute, rememorând cum mi-a zis el că-mi cere piesa și George nu mai vine. Și parcă-parcă ne regăsim și se minunează la fel de revoltat ca mine că nu-mi merge încă webcamu’. Și promite să se ocupe personal. Și personal îmi vine piesa din Olanda a doua zi, să-mi crepe inima-n chept. Și fac eu demersurile să trimit laptopu’ la București, fără să mă-ncurce prea tare promptitudinea cu care operează băjeții. Și în week-end îmi zic că n-are rost, lunea să rezolv un calculator temporar la lucru, cu… cu… Windows…, marți sun la curier. Da’ de nu mi-o trimis amicul de la Apple câte un mail în fiecare zi, să mă-ntrebe îngrijorat dacă am trimis laptopul, că ei au nevoie de piesă și la altceva! Să se noteze că Protecția Consumatorului îi o guerilla de bătrâni porniți, care CHIAR fac ceva, fiindcă de-abia așteaptă. Cu orice ocazie puteți apela la ei, eu am testat cu vechiul Iulian.

***

Maică-mea tăt ne jignește spunându-ne că începem tot mai rău să semănăm cu taică-miu, care, într-o întorsătură a sorții pe care uneori cre’-c-o pierde din vedere – îi chiar soțul ei.

***

[tatăl meu utilizează constructiv noul aparat foto]SemnatAlin

 În speranța că Alin a fost cât se poate de limpede…

***

Stimată doamnă Brudașca,

Într-o zi vă veți explica poate căile prin care am ajuns să vă scriu, dar până atunci asta va fi cel mai puțin important. Vreau doar să știți de pe acum că intențiile mele pentru fiica dumneavoastră sunt absolut onorabile. De fapt, citindu-mă, ați putut descoperi până în prezent că sunt un băiat de caracter și o fire construită pe multe principii, toate drepte.

Nu trece o clipită, de când am văzut-o, să nu mă gândesc la ea. Sau dacă trece, e numai fiindcă mă cufund în muncă, să pot cândva să-i asigur traiul bun pe care-l merită și cu care v-ați dat viața s-o obișnuiți. Sau mă gândesc la alte fete.

Veți fi citit, de asemenea, și că nu am de gând să încep o relație până prin luna martie, din motive climaterice. Sunt dispus să renunț și să fac și acest compromis, fiindcă aș renunța la orice pentru Maria. Mai puțin câteva lucruri, care sunt multe. Dar trag speranță că vă puteți face o concepție generală despre ce vreau să spun, fiindcă-mi place să cred că de la dvs. își moștenește micuța inteligența. Cu tatăl aș dori să am o altă abordare.

Cu deosebită considerație,

Darius

***

Da’ mai ales, tre’ să pun pulpana la cuptor. Sper să mai fie bună.

128 comentarii

  • …bun, acum am terminat de citit si articolul. Deci, pe cind poate lumea sa-ti inturneze complimentul Da-mi-te sa te vaz!? [Basty o sa crape de fericire cind ti-o citi peripetiile. Great minds o patesc alike, ce sa-i faci…]

    Si mult succes cu familia Brudasca. Trebuie sa aprecieze deschiderea si faptul ca stii sa scrii. Scrisori, adica.

  • iStyle, adică ai stil. Nu iSight, adică n-ai privelişte.
    Mai îi îngerelul sculptat în apă subzero la intrarea-n Polus?

  • Uneori am impresia că voi doi sunteţi în stare să staţi fiecare la pc-ul, respectiv mac-ul lui, ambii cu căştile pe urechi, fără să vorbiţi între voi vreo 5 zile la rând.

    Susţin în continuare că mirmen se agită degeaba. Vei termina facultăţile alea când voi ajunge eu prim ministru, iar Boc va scrie pe blog.

    Ai mâncat nişte litere, intenţionat desigur: te-o dilemă, cazie. Se pune apostrof, bă!

    Nu, nici eu nu cred că doamna Brudaşca citeşte jegul.

  • http://www.theonion.com/content/video/apple_introduces_revolutionary

    “Alex Zolman was one of the few who tried the Wheel and spent 45 minutes typing an e-mail to his friend”. 45 de minute, un e-mail. Uau, “it just works!”.

    De obicei nu ma bucur de raul altuia, dar cand aud ca vi se strica i-fag-urile, inima imi este umpluta de o satisfactie incomensurabila.

    Si mai este un comentariu genial la sfarsit: “I will buy anything that is made by Apple and is shiny.” – asta este exemplul perfect pentru sclavii lui Steve Jobs.

    Bijel sa-mi spui si mie cum ti se pare MacBook Wheel, dupa ce iti cumperi…

    Astea, le-am luat de pe forumul CG, unde este o discutie aprinsa despre “Mac vs PC”, unde utilizatorii pc explica toate minusurile unui Mac sau Ifag pardon, Iphone, iar fanii lui Steve posteaza poze cu munti…

  • N-am mai mâncat o pulpană de când eram mic și la țâța mamei… Auzi la el pulpane! Păi tu nu o duci rău deloc prin Cluj:)) Eu azi am mâncat covrigei cu zacuscă și 3 țigări!

  • krakillă, te-ai prins că Mac Wheel nu există de fapt, da? Şi că totul e o glumă faină. Da, kraki? Te-ai prins, nu?

  • Uite ce e, stimabile, sigur ai sa mai cresti si te vei maturiza si tu pina la urma. Dupa treizeci de ani sigur esti matur. Pina una-alta sa stii ca mai bine citeva mai mici decit una mare. E valabil peste tot; la femei de exemplu. Sau pulpane de curcan. La masini merge vorba ca mai bine cite un Logan pe zi decit un Mertzan pe an. Si asa mai departe.
    Unde am vrut eu sa ajung ? Din Titan in Militari, dar era traficul prea mare. Asa ca am ajuns la concluzia ca de banii pe care i-ai dat pe Mac iti luai un laptop onorabil, un desktop “ultimul racnet“ si iti mai ramineau si bani de femei. Dar tu, NUUU, sa te dai smeker cu Mac. Bleah !

    Si daca tot te-am dadacit mai mult decit Mirmen si Carcea la un loc hai sa-ti spun acum si o chestie utila: in legea pentru protectia consumatorilor (consumatori de produse industriale bai, nu de alcool si pulpe de curcan) scrie foarte clar cite zile aveau voie aia sa iti tina mac-macul la reparat. Lucru care nu poate fi fentat de vreo prevedere din contractul lor ca legea e mai tare. Si daca ai dovezi clare (un bon cu care dovedesti ca l-ai dus la reparat la data de… ) du-te matale la organe si sperie-i un pic pe magarii aia. Sau mai bine iti iei banii dati aiurea pe un moft si iti cumperi scula de scula. Hai, spor la treaba !

  • Hudrel – citeşte doamna Brudaşca, deci atenţie, fără pulă şi pizdă, deci, ce să mai zic de faptul că citeşte maică-mea; iar despre litere, desigur, nu ştiu ce vorbeşti.

    Deci aia cu Mac Wheel este tare veche, se-mpute de câteva zile, iar eu nu sunt iFan, deoarece iDon’t like them, da’ laptoapele e bune; chiar dacă se mai defectează, fiindcă sunt TOATE nişte laptopuri.

    Mariene – în problema cu al meu, măgarii îs tot românii; când amicul Tudor s-a dus la Americă şi şi-a reparat ceva pe el, l-au întrebat: da’ carcasa nu vreţi să vi-o schimbăm, că pare murdară; pe gratis, deci.

  • S’a intamplat sa fiu cu Darius la mall si sa’l vizitam pe domnu’ de la iStyle, iar eu pot sa confirm- desi nu stiu cum s’o fac elegant- ca nenea ala pute.

  • Hai sa traiesti ca dulce mai scrii.

    O poveste cam ca a ta, cu prostalaii de la CIT Group din Timisoara :

    Compar de la ei doua carcase si doua monitoare. Dupa 4 luni se arde-o sursa, auzi tu. Fix asa, de Craciun (anu trecut).

    Merg la servis, ca pana la service mai au, si acolo baiatu de la servis, si aflu ca nu mi-o-nlocuie ca oamenii normali, ci o repara.

    Ete fas, si eu stau cu mortu 2 saptamani. Si inca asa cu atitudine gogoselu, ca da ce nu ma duc la protectia consumerului ?

    Trimis somatie, introdus actiune la Judecatoria TM, castig de cauza. Facut ei recurs ca-s fraieri si cred ca asa merge, pierdut recurs. Nota de plata ? Pai stai sa vezi tu minune. Am cerut la judecatorie valoarea piesei, plus inca o data ca dauna ? Plus altele ? Am primit. Am cerut cheltuieli de judecata ? Am primit. Am cerut si la recurs ? Am primit si la recurs (cheltuielile adica).

    Si uite asa, ca n-or vrut ei sa-mi inlocuie o sursa de 50 de lei au platit doua mii. Si-s suparati.

    Ca vezi, romanu nu invata nice cum, dar foarte bine, lasa-i sa nu invete, si sa plateasca doua mii in loc sa invete un mucea de la relatii clienti cum sa se poarte cu clientii, si sa inlocuie piese de douaji de parai fara o cafea.

    Asa ca, da-i la cremenal monser.

  • Da’ vina că Apple scoate drivere şi soafte bune de scrijelit pe pereţii buzii publice a cui o fi ? Tot a românilor ?

    Bottom line, Apple sucks. Bigtime.

    I am an Apple user and i approve this message.

  • la cata lene zace in darius doar sa ii omori pisicile mama-sii ca sa il convingi sa faca ceva pentru el insusi. sau insasi cum am aflat de curand.

  • 4chan e un sit unde se tot ajita pokemonii de americani sa fie si ei ca pokemonii de japoneji de pe 2chan, si in rest mai dau cu fapu la poze cu hitotonohiki-miki in chiloti de baie si hitler. a, si sa nu uit, se bat care face postul #66,666 si de-alea

    si bembereu e asa unu ca tine.

  • să sperăm că Jegul va ajunge într-o zi, scriind despre pokemoni japonezo-americani, toţi hikikomori (cuvântu ăsta există) la un număr de 66.666 de comentarii. Atunci mă voi bate singură cu palma peste nas, ignorând toţi tipii aşa ca mine.

  • pe darius desigur. de fiecare data cand darius ne arata ca taica-sau ii trimite mancare hop cineva sa il inlocuiasca. pana si seful lui, crainicul, l-a dat deoparte cand a venit vorba de potol. cand e vorba de fete acestea isi dau seama ca mirmen nu le inghite si incearca sa il seduca pe mititelul gras si lipsit de inspiratie (ca altfel nu ar fi singurul in firma aia care nu are nici subaltern nici subalterna si mai raspunde si cu coaiele drept urmare punandu-si deja unul bionic)

De Darius Groza

Sociale