Darius Hero

Stela Popescu

S

Vă amintiți, probabil, cu dulceagă nostalgie, cum v-am povestit despre babele care au un ABC (pentru bucureșteni, boltă sau băcănie) la poalele facultății cu program normal din vecinătatea Vitrina.

Babe de diverse etnii, variind larg de la română la maghiară și înapoi, care jupoaie cu lăcomie drăcească de pe bieții studenți și trecători, la orice ar procura, cu câte 1 sau 2 lei în plus față de orice altă prăvălie zdravănă la cap din registrul comerțului.

Precum duc o viață debordând de neprevăzut, am reușit să dau peste o întreprindere și mai hulpavă decât aceasta, dacă mai era posibil, iar dacă nu – au reușit să fie. Sfidarea cea supremă s-a deschis hăpt gard în gard cu cea etalată mai sus. Vă dați așadar seama ce orgolii mercantile bulbucesc: este vorba despre o – ce altceva? – șaormerie.

Deținută de nimic mai puțin decât doi greci. Sau turci. Ceva. Când am intrat o dată la babe cu o șaorma cumpărată de la ei, erau să facă atac cerebral colectiv. “DE UNDE ai ALTĂ mâncare? Dar cât o costat? CUM!

Însă revenind la hapsânii cei proaspeți. Le strică gheșeftul la veterane. Într-un monopol care părea de neștirbit, au venit ăștia cu două angajate probabil pe resturi, două fătuci disperate, care amestecă-n maioneză niște usturoi încolțit, ambele pe-aceeași tură, fără să le schimbe nimeni, de dimineață până seara și duminica inclusiv.

Administratorii cei doi stau fără pauză, ba unul, ba celălalt, cocoțați pe-un scaun înalt și festiv, la casa de marcat, temându-se probabil de tâlharele ălea evidente, care nu merită scăpate nici măcar pentru o clipită din sub niște ochi ageri și vigilenți, ce să mai vorbim despre acces la bani și la server. Când primul supraveghează cu mâna lui încasările, pesemne al doilea păzește hârtia igienică de la budă, unde oricum n-au acces clienții.

Am început la un moment dat să merg tot mai des pe la ei, fiindcă am insistat eu de la început, pentru mândria proprie, să găsesc un mecanism infailibil de a-i distruge spiritual. Ceea ce am și izbândit și vă voi relata în consecință.

Dar întâi, despre context: ahtiații ăștia ce vând moarte “cu de toate” au niște algoritmi prin care îți adaugă recomandări la orice simplitate vrei să comanzi. Dacă iei ceva la lipie, au adusă la fața locului o cisternuță care amestecă niște “suc de iaurt” îndoit cu apă de la robinet și ceva zamă de portocale concentrat diluată bine.

În caz că ți-e poftă de ceva mai sățios, aruncă cu fante și colăuri în tine, mai mari, mai mari, să îți curgă fluent pe gâtlej în jos, să mai vrei. Însă când îi de pus ingrediente în mâncare, parcă-parcă le omori câte-o virgină, cu fiecare boabă de porumb în plus, asta când nu le strică cineva ziua și le rade tot de prin ulcelele ălea, că vrea să abunde mâncarea de otravă. Tare le mai plac pretențioșii, care, deși plătesc întreg, ba nu vor castraveți murați, ba fără vreun sos anume.

Au ajuns într-atât de departe, încât unul dintre ei a zbierat realmente (cu mine de față), la o doamnă de bine care – atenție – trecea grăbită prin fața dughenei. Osama (căci așa se numește), a răcnit către ea, de parcă ăleia i-ar fi scăpat eșarfa sau o cunoștea, iar când aia s-a oprit ca trăznită din ceva ce cu siguranță era o urgență, a-ntrebat-o… dacă nu vrea un șnițel la farfurie!!!

***

[vezi și Registrul Diverse!]

Da.

În sfârșit. Acuma recent mi s-a făcut poftă de ceva grețoșenie de p-acolo și aveam bani ficși pentru ea. Intru în tremnița pierzaniei, dar când să o cer (că-ți zice înainte cât e, dragă, să știe dacă te încadrezi, nu să-i faci pagubă și să-i dai banii înainte să se apuce sclavele), remarc nu neapărat suprins că, desigur, s-a scumpit. Cu 1 leu.

Probabil găsiseră babele rivale vreo eroare juridică, prin care puteau să dea, eventual scutite de oareșcâteva impozite, ceva mai lesne decât ei, asigurându-și o creștere pe termen mediu și lung, cu speranța unei vânzări în număr de unități totale mai rotund. Și nu se admitea o asemenea obrăznicie, ei în mod logic trebuiau să recupereze. Bun.

Dat fiind că eram mușteriu loial, nu că asta ar avea neapărat vreo însemnătate morală pentru șerpii ăștia crescuți la țâța mea, de care acum mă mușcau cu sete, îmi permit să îl întreb dacă poate să îmi dea mâncarea, ca eu să revin într-o neîndoioasă dată ulterioară, tot cu același scop de a-i face consumație, când să-i dau și datoria de acum.

Mintiuca lui precisă nu era programată pentru o asemenea dilemă: deci ori să nu accepte rămășagul și, pe cale de consecință, să nu ia nimic; ori să ia ceva, dar nu tot. Mai-mai să înțepenească. Mi-am interzis să-mi scape și măcar o minimă sugestie telepatică. Am vrut să îl văd restartându-se succesiv. Până când – stupoare! – a acceptat.

Am zâmbit transpirat, cât eu am plusat conglomeratul final cu tot s-a putut îndesa. Iar de atunci: nu am mai dat p-acolo!

Decât. O. Dată: să îi dau datoria. Dintr-o bancnotă bine păstrată de 500 de roni. Oh, viață prea crudă, n-avea rest. Plăăăhăhăhăhăhăhăhă. Boule!

Am schimbat această plăcere sadică pe faptul că într-adevăr e cea mai bună șaormerie din zonă. Și prefer să o abandonez și să nu mă mai duc! Feci! Să regrete leul ăla până îi trebuie măcar un transplant, atât lui, precum și ăluilalt, când are curajul să îi povestească.

***

Cât despre amicul nostru comun, Andrei Palatkas, care a pierdut umilitor pariul acela de pe Jeg… m-a rugat să apar, dimpreună cu Pamfil, firește, pentru Booha (atât bar și site, cât și loc de pelerinaj sau alte funcționalități cu care este înzestrat) în batjocorirea vizuală a unui șlagăr în derulare prin discotecile tineretului de azi, fapt pe care l-am și întreprins. Aparent, trebuia să-l înlocuiesc pe Kanye West, din clipul original.

Deci yo, Biblel, I’m really happy for you, I’m ‘a let you finish but…

128 comentarii

  • ügy, vezi că ai o greşeală de tipar. Ai apăsat “d” în loc de “z”. Ce-i drept, sunt apropiate pe tastatură. Ai vrut să zici “pizza”, nu?

  • Pai tocmai ce am zis. Orice om intreg la cap îşi va da seama ca Familia Pîrţîşă e un dobitoc. Nu e?

  • @Mitzy, tu ai zis-o. Stii, sunt cativa care cred ca au descoperit roata, apa calda, netul si constiinta de sine. Se transforma in dobitoci profunzi. Profunzi, astfel incat de la inaltimea dobitociei lor, dau lectii. Zburda acesti dobitoci, cu amabilitatea maestrului Darie.

  • Mitzi, nu mi-as dori ca tu, de ale carei capacitati intelectuale nu ma indoiesc, sa fii bagata in aceeasi oala cu ala care-si zice Familia Caca maca. Sigur ca conul Darie se amuza ca un spiridus citindu-ne, dar haide sa haidem o usoara punere la punct. Da?

  • No, cu shaorma de la dristor sau fara (care n-are berbecut, va asigur), ugyved zau ca nu-mi mai pare ungurul care era. O fi de la exploziile solare sau de la revolutiile recente?

  • Na, Oana, ungurul care era si care este, pe persoana fizica, iti spune ca te considera deosebit de proasta.

  • Real – Lyon = eidin na eidin. Asta ştire, băi.

    Ooops ! Pentru ne-mitici e problemă de înţelegere. E în bulgară. Înseamnă ce ştiţi şi voi, adică 1 – 1.

  • Mitzy, ba chiar de mine! Da! Faptul ca te consider, pe buna dreptate, foarte inteligenta, nu inseamna ca o sa-mi dau jos izmenele. A se intelege prin sintagma izmene, barbatia. Viata, cea care daca privesti in spate, in stanga si in dreapta, te invaluie, si-ti spune imperativ sa privesti inainte, mi-a adus gramezi de pizde, una mai inteligenta decat alta, una mai pizdoaza decat precedenta. Am baut prea mult whisky, am futut prea multe curve, am scris si am citit mai mult decat tot neamul tau, unchi, matusi si verisori la un loc, incat sa fiu impresionat de textele tale. Da?

  • Pentru domnul ügyvéd, care, aparent, se simte jignit de ceva:

    1. Cine v-a pus în situaţia de a vă da jos izmenele?

    2. Permiteţi-mi să nu vă cred că aţi citit mai mult decât “tot neamul” meu pentru că asta ar fi însemnat să daţi dovadă de mai multă inteligenţă, sau cel puţin de diplomaţie. Un exemplu: mama nu s-ar fi luat niciodată la ceartă cu cineva pe internet. Mai ales în condiţiile în care nu cunoaşte acea persoană. Şi mai ales dacă o consideră inferioară, precum faceţi dumneavoastră. Şi nu, nu ar fi făcut pe nimeni “pizdă proastă” în condiţii de anonimat. Nu ar face pe nimeni proastă şi dacă ar cunoaşte-o, dar asta ţine şi de un anumit respect de sine. (O calitate care se poate învăţa şi din cărţi)

    3. Nu accept jigniri şi sfaturi de la cineva care nu are copii pe care să-i fi crescut bine. Sfaturile şi criticile dumneavostră sunt neprobate. Nu aţi stat la bere cu părinţii mei să ştiţi unde au fost, ce au făcut şi mai ales cine sunt.

    4. “Pizdele” faţă de care aveţi atâta lipsă de respect sunt numai problema dumneavoastră. Nu, nu mă interesează şi nu înţeleg de ce aţi ţinut să faceţi această observaţie.

    5. De ce texte ar trebui să fiţi impresionat? De cele pe care aveţi libertatea să nu le citiţi?

    6. Ştiu ce este viaţa. Chiar şi aşa poetică precum aţi descris-o.

  • A, ugy, te rog eu să nu faci o greşeală majoră.
    În viaţa mea nu am întîlnit o pizdă proastă, parol.
    Doar uneori, acea construcţie inutilă din jurul unei pizde poate fi proastă.

    Persoanele de faţă se exclud cu toatele.

  • @Mitzy, recunosc, sunt prea prost pentru a recunoaste o nota ironica. Profit de amabilitatea profesorului Darie Salajanul, mult prea amabila noastra gazda, si va asigur ca sunteti depozitara profundei mele consideratii!

  • Mitzy, sa tii bine de consideratia lui ugyved care este pe persoana fizica cel nou si pe persoana psihica cel deprimat. insa mai citit si cu izmenele mai uzate de la atatea miscari pe verticala pentru gramezile alea de pizde.

  • Astăzi am văzut varianta clipului prezentat aici, cel cu Stela Popescu, în varianta Divertis cu Elena Udrea. Cineva, în mod evident, a copiat.

  • @ügyvéd: Vai, dar nu! Nu “prost”! (Ce cuvânt urât!) Departe de mine de a fi intenţionat să spun asta. A fost doar nu moment de neatenţie din partea mea. Rătăcire a sufletului încă prea necopt. Mai greşesc şi super fetiţele. Mă duc să mai citesc ceva.

    @Oana: Să ştii că aşa am să fac. Consideraţia din partea bărbaţilor e trecătoare. De scurtă durată. Iar după ce o pierzi este greu să o mai recapeţi. O să ţin cu dinţii de ea. Deşi nu ştiu de ce să mai ţin cu dinţii, că am căzut în dizgraţie irecuperabil. Ceea ce mă goleşte de sens.

  • hai ugy, gata, lasa fetele.
    hai gagici, cereti articol nou si exprimati-va adulatia fata de darius. gura.

    duceti-va fiecare in club, agatati ce gasiti pe acolo si maine veniti cu replicile alea amuzante la voi.

  • Biblel – păi, amândoi am parodiat melodia originală, însă… nu văd scopul s-o facă Divertis, că-n targetul lor nu prea ştie lumea piesa lui Duck Sauce, nu se prinde de schemă, mă rog.

  • Ügyvéd, pe numele sau Bálint isi cere mii de scuze fiecarui prieten/prietena pe care l-a jignit/jignito. Sambata, la Budapest, Ügyvéd va trece in randul lumii drept barbat insurat. Vor trece luni pana la urmatoarea mea postare, asa ca, dragi prieteni, va urez din suflet toate cele bune!

  • Ha ha ha. Unguru bulan avu dreptate până la urmă.Există cel puțin o pizdă proastă.

  • Gata, mă recunosc înfrântă incontestabil şi iremediabil. A fost o onoare să încerc a vă combate opiniile pertinente şi coerent argumentate, domnule, pe numele dumneavoastră de Bálint.

    @toad’: De ce în club? De ce? Tu crezi că face parte din ariile noastre de interes? Tu crezi că acolo se găsesc bărbaţi citiţi şi plini de experienţă? Atât de mediocre ne crezi?

    Darius, articol nou, te rugăm, să spele ce trebuie spălat. Unii încep o nouă viaţă.

  • Deci asa se explica…ugyved e in stress pre-marital. Vezi ce pateste omul de la cate-o pizda?

  • În clip, intro-ul Booha are la muzică ultimele 8 secunde din “Do me a favour” de Arctic Monkeys.

    Ziceam numa’.

  • Nascut si crescut “dupa blocurile gri” dar n-am auzit in viata mea de “bolta”. ABC imi suna totusi familiar. Si logic.

    Shaorma/showarma/saorma/etc. Daca asa se cheama produsul, atunci cei doi apropitari sunt arabi. Versiunea greceasca ar fi “pita” iar cea turceasca “durum/kebap”.

  • Dar esti sigur ca-n targetul jegului toata lumea stie piesa lui Duck Sauce si se prinde de schemă. Daca nu era Pamfil sa dea link la original – vai de capul targhetului.

  • Mitzo, felicitari pentru blog. Da’ fie te lasi, fie pui guest post tot ce scrie jegul aici. Ca nu vad rostul la a citi despre babe si nonstoape in doua locuri. Si cu lag mare.

De Darius Groza

Sociale