Darius Hero

Înainte de orice, a fost nimic; un fel de ceva, oarecum. Dar nu tocmai…

Î

[să-i spună careva Bibliotecarelui că i-am scos adresa; istericul]

“Ah, dacă ne-am fi cunoscut în alte circumstanțe… Sau deloc.”,
îi spuse Dacian Siei, între alte lucruri pe care Dacian le spune.

Auto-interviu

Este o zi mare pentru publicistica online și pentru publicista offline (pe care le cunoaștem împreună sub titlul generic “publicistică”). Cu toții ne punem întrebări în viața noastră de zi cu zi și foarte rar găsim răspunsuri. Suntem, deci, vedetele propriilor noastre existențe și ne paparazzăm pe dumneanoastră constant, de la dilemele vieții, la poze cu telefonul în oglindă. Ei bine, pentru că eu am și o gazetă de perete în acest sens, iar ea este tipărită din cap și lipită cu aracet pe Internet, pot să arăt și la popor…

O să ne referim convențial la reporter cu “eu”, iar la intervievat tot cu “eu”, din motive lesne de înțeles, mai concret pentru că ambii sunt eu, prezentându-vă primul interviu cu mine însumi (și în general primul interviu cu oricine însuși sau cu însuși cineva, depinde cum vreți s-o luați).

Eu: Darius, pot să-ți spun domnule Groza-Bîja?
Eu: Da.

Eu: Domnule Groza-Bîja, s-a tot zvonit că uneori faceți șușu direct în ghivetă, pentru că vă este prea lene să vă așezați pe vasul de toaletă și fiindcă dacă încercați din picioare, vă este prea lene să ștergeți de picuri colacul, pe care v-a fost prea lene să-l ridicați. Este adevărat?
Eu: Îmi permit să nu răspund la această întrebare evident tendențioasă.

Eu: Domnule Groza-Bîja, confirmați ipoteza conform căreia dați vina pe prezervative ca să vă scuzați unele erecții să le spunem domoale, plângâdu-vă că vă strâng, în același timp insinuând că aveți un penis destul de generos, dar de asemenea vă alegeți doar partenere care nu sunt de acord cu alte soluții anticoncepționale, deși vor totuși să se simtă sigure în timpul actului sexual?
Eu: Îmi permit să nu răspund la această întrebare vădit părtinitoare.

Eu: Domnule Groza-Bîja, ați afirmat de atâtea ori că sunteți o persoană lipsită de caracter sau cel puțin cu un caracter îndoielnic. În ce măsură mențineți această fațadă doar ca o unealtă de înșelare a încrederii unor persoane slabe de înger, ale căror naivitate v-ar putea aduce beneficii mai mult sau mai puțin imediate? Și aici aș avea și o întrebare de follow-up.
Eu: Îmi permit să nu răspund la această întrebare puțin zis fitilistă.

Eu: Și atunci, în momentul în care cei din jur reușesc să deslușească mecanismul meschin al acestei strategii, încercând să vă reproșeze sau impute comportamentul nedrept, recurgeți la a le aminti că exact acest fapt i-a atras la dumneavoastră?
Eu: Îmi permit să nu răspund la aceastră întrebare în mod clar intrigantă.

Eu: Domnule Groza-Bîja…
Eu: Da?

Eu: Domnule Groza-Bîja, recunoașteți că nu luați bani de la Năstase?
Eu: Îmi permit să nu răspund la această întrebare menită să denatureze.

Eu: Domnule Groza-Bîja, cât de multă încredere aveți în ideea că veți scrie mereu bălării, iar lumea va continua să vă urmărească sau chiar laude pentru asta, chiar dacă în spatele cuvintelor nu sunt nici măcar litere?
Eu: Îmi permit să nu răspund la această întrebare ce intenționează să mă discrediteze.

Eu: Domnule Groza-Bîja, pot să vă pun o întrebare deranjantă? Sunt neafiliat politic sau editorial.
Eu: Nu mă deranjează întrebările.

***

“Hâc!”, neuronii

O fată m-a întrebat dacă la Zalău se vorbește cu accent. Că ea a ascultat niște înregistrări audio cu mine, iar eu vorbeam cu accent. Iar eu sunt din Zalău. Și a vrut să știe dacă așa e în Zalău. Și probabil dacă nu cumva mă prefăceam eu.

***

Cronică

Haideți să vă zic un film. Se numește “10.000 BC”. Moare la sfârșit (ca să nu vă ihnibe spoilerele, zic). Acțiunea se petrece pe un tărâm îndepărtat. Nu știm unde exact, dar nici nu contează, pentru că ulterior personajele trec și pe alte tărâmuri. Nu știm nici când anume se petrece acțiunea. Știm că e demult, tare de mult, poate chiar în viitor.

Începe cu o femeie, care-i un fel de oracolul din Matrix, combinat cu Whoopi Goldberg. Tot cam pe la punctu’ ăsta, unul din rolul pe care-l pot defini doar drept al tatălui lui Van Damme (da’ el nu joacă în film) își părăsește poporul, dar de fapt el nu-l părăsește, ci merge să-l salveze, da’ nu-l salvează, că moare mai târziu, când se întorcea cu un săculeț de grăunțe (despre care aflăm doar la sfârșit). Mă urmăriți?

Există mulți elefanți în film, unii domestici, iar alții sălbatici, cu toții extrem de periculoși, în timp ce toate celălalte animale sunt și ele toate periculoase și toate cât elefanții de mari. Nu există animale prietenoase (precum nu există animale mai mici decât elefanții), decât un tip de strămoș al tigrului, care îi hoavăr cu eroul din film, fiindcă acesta l-a rugat să nu-l mănânce, la un moment dat, când căzuseră amândoi într-o groapă. În schimb, din punctul de vedere al staturii, este și el cât un elefant, la fel ca toate celălalte animale, în marea lor majoritate foarte periculoase.

Până aici, toate bune, că veniseră barbarii din timp și-i furaseră iubita, pe care o găsiseră când era mică pe jos și evident că era o profeție, deci exista intrigă, nu-i bai.

Și deci barbarii fug, cărând după ei o mână de sclavi, de băștinașii care vor să recupereze femeia. Nu știu de ce fug, că inițial căsăpiseră f’o câteva zeci dintre băștinași așa, de mic dejun, cum se crăpase de ziuă… Orișicum, cert e că acuma fugeau, cu ce apucau, cu cai, cu bărci, iar pe drum îi mai mâncau câte-un struț-doi, fiecare cât un elefant. Foarte neplăcuți erau struții, foarte, foarte lipsiți de bun simț.

Pe de altă parte, în timp ce-i urmăreau băștinașii, însă aceștia pe jos, prin deșert, fără baterii la telefoane, prin junglă (struții la tot colțu’), peste râuri, se mai întâlniseră cu alți băștinași, ieșind plictisiți din păpușoi (că era alt anotimp acuma), care au decis să-i ajute. Deci se strânseră așa, estimativ 3 sau 4 milioane de băștinași, aproximativ întreaga populație a Globului la momentul respectiv, deși nu știm sigur când se întâmplau evenimentele, așa că puteau fi la fel de bine nu toată populația Globului sau mai mulți decât toată populația Globului. Până când i-au ajuns pe barbari din urmă, cam când aceștia din urmă descălecau sclavii la un Fanta, lângă templu.

Bun, iar după ce s-au acomodat, băștinașii, care pândeau de după deluleț, tot trimiteau cu consecvență în cetate pe unii dintre ei la băștinașii prizonieri și împreună îngropau sulițe prin bătătură, da’ de le-or trebui mai târziu. Ziua ieșeau să-i biciuiască barbarii, ca să le dea impresia că sunt sub control, iar seara cleveteau în taină cu un înțelept orb, fostă slugă de-a zeului tiran, ținut ascuns de sclavi într-o cămăruță subterană de ceva ani încoace, în caz că le-o trebui, ca sulițele.

A! Am uitat să spun că înapoi în tabără, de unde plecaseră, oracolul Woopi Goldberg din Matrix trăia și murea la umăr cu războinicii porniți la luptă. Cum pica unu’, cum îi curgea sânge din nas, dacă bătea viscolul, ei îi era frig în locul lor și tot așa, faze în care sătenii nu știau ce să-i mai dea să-i treacă.

Și tot așa, până când ăia din deplasare s-au hotărât să-i atace pe stăpânitor, respectiv pe acoliții săi. Pe care i-au omorât cu toții și au dat foc la corabie. Deci în 30 de secunde, tot. Filmu’ durează o oră și ceva. Da’ întreaga prosteală s-a petrecut în sub un minut. A trebuit să dau înapoi, că nu-mi venea să cred. Nu se așteptau mai marii să moară conducătorul, așa, tam-nesam, dăramite eu. Deci au scurtat deznodământul, iar un general a ucis-o în fugă pe fata după care veniseră băștinașii.

Nici o problemă, că eroul nostru îl omorî imediat înapoi, cu aceeași suliță săgeată suliță săgeată sabie suliță săgeată (nu mai știu). Totuși, fata se duse. Hait!

În această clipită ăla bun n-a mai suportat și a început să zbiere ca un descreierat la un elefant ce se îndrepta spre ieșire, fără să se bage-n seamă cu personajele. Iar elefantul se uita plin de surprindere înapoi la el, de parcă i-ar fi cerut o țigară, iar el nu era fumător. Moment în care, undeva în spatele camerei, unde nu se vedea, a înviat fata.

Fără explicații, fără motiv, doar și-a revenit. Nu știu ce sau dacă s-o fi întâmplat ceva, că nu filmau în direcția aia, da’ fata era bine mersi, zâmbea. După care povestitorul s-a trezit și a făcut onorurile. Sfârșit.

Erată: Am omis să notez că toate triburile vorbeau în limbi moarte, ciudate, horcăind și înecându-se; mai puțin tribul principal, care vorbea o engleză cu accent.

***

Am găsit asta pe jos, pe Internet, după un tipar mai vechi. Nu am făcut-o eu, nu știu cine și nici nu vă zic.

[posibil context]

173 comentarii

  • Măi, măi. Vorba ălora de la Travka (care, apropo, s-or despărţit îin seara asta) deci vorba lor: s-o îndreptat turnu’ din Pişa (şi ai început tu să pui review de film pă blog) deci înseamnă că s-o întors lumea cu curu-n sus. Apropo număr doi: vezi că ai de dat allow la un comentariu pe blogul lui Herr Năstase. Îi un comentariu care zice ceva de o conspiraţie politică… împotriva tuturor oamenilor politici… un bătrânel care şade undeva… mno… îl găseşti tu acolo şi-i dai allow.

  • Un post trist. Pare-mi-se. Filmu’, în schimb, e genial. Adică, cum ar veni, comentariile, nu filmul. Orişice ai zice, Darius draghe, ai schimbat cam repede subiectul, de îndată ce a apărut Sia printre noi. Două jeguri la interval de o zi? Când s-a mai întâmplat aşa ceva? Cred că s-a inversat ecuaţia şi acu ăsta umflatu’ face pe hard-to-get.

    Dragilor, nu ne face Darius nouă program cu ce să comentăm. De ce să facă el agenda jegului? Ne mutăm cu arme şi poturi pe post-ul anterior şi comentăm acolo în continuare.

  • Nu mai Hudrea, de ce vrei tu să pui sare pe rana? Darius acum trece prin perioada în care se uită la filme eroice ca să uite prin ce tocmai a trecut… Şi reuşea destul de binişor să se desprindă de trecut şi să privească în viitor văzându-se acolo tot pe el cel din trecutul posterior relaţiei cu… cum o cheamă? fata aia… asta până să veniţi voi să pomeniţi iar de… cum o cheamă? fata aia… :mrgreen:

    P.S. Frăţicăă, ai dus coletul ieri la poştă, da?

  • Misto filmuletu…. cin’ l-o fi facut…
    E proaspat oricum, ca zilele astea citeam de impresiile astora de la Intact ( gsptv) care nu permit nimanui sa preia filmulete de la ei in conditiile in care ei fac emisiuni intregi cu filmulete de pe youtube, bloguri si alte alea…
    Si tu ai avut filmulete la ei pe post ( stiu… pe tine te doare in cot…)

  • Nu te-ai impacat magare cu Sia?
    N-a venit si ea cu flori de plastic si bombone ieftine?

    Mda… nu stiu cum o sa faci pozele data asta… ca faza cu barbieritu cu coasa n-o mai poti face…
    Desi… se poate mima frumos epilatul cu coasa…

  • Ia uite ba! A fost Sia ieri p-aci cand eram eu plecat. Dupa cum stie deja toata lumea, eu nu mai dispun de internet acasa, asa cum nu mai dispun nici macar de casa. Ma mananca degetu’ sa comentez si asta voi face:
    Nu am putu sa nu observ cat de frumos vorbeste ea (Sia) despre el (Groza-Bija). Ce ma socat este citatul: “care s-a soldat cu ranirea fragilei persoane pe care o iubesc nespus”, mai degraba “o iubesc nespus” care inseamna ACUM. Adica dupa ce s-a sfarsit… Adica nu s-a sfarsit??? Iar sunt pus pe ganduri… Ca din ce spune ea, parca ar mai tine la el, iar el, dupa cum schimba subiectul si s-a cam pierdut dupa ce i-a vazut comentariul, ar mai tine la ea! Eu am impresia ca Dariusu sufera… Si eu ma pricep la oameni, ca am batut multi!
    In alta ordine de idei despre alte idei:
    Dupa aproape doua saptamani a fost dat primul strat de var la mine acasa… doar doua saptamani… Mesterii mei nu se joaca, sunt oameni seriosi (daca aveti vreo lucrare care nu sufera amanare si o vreti terminata niciodata, cautati-ma pe mess si va dau numarul lor de telefon si o binecuvantare, ca o sa aveti nevoie)! Ca sa nu mai spun ca nu mi-am mai gasit chiuveta si nici oglinda la baie, iar acum, ca si Darius, nu mai am unde sa fac susu si nici sa ma mai admir! Daca stie cineva numarul de telefon lui Cristian Neagoe v-as fii recunoscator, el este singurul care ma poate ajuta… Daca nu, ma vad obligat sa ma inscriu in MISA si sa ma scap singur de belea!

  • 1. Filme eroice. Cu t.
    2. Într-adevă, surprinzător. Darius – două-ntr-o zi.
    3. Cum adică s-a despărțit Travka?!?!?!?!?! Atunci ăsta chiar este un post trist.
    7. Deci unde comentăm de-acum înainte? Sîntem în plin puci? Mutăm camionul?

    Bună dimineața.

  • fata a inviat fiindca oracola i-a transmis sâmburu’ vietii ca sa se indeplineasca profetia. tolomacu’ n-a inteles ca-i neghiob.

    crachilu’, augusia spune prostii. cica darius are suflet mare. cine stie ce film i-o fi povestit darius. in care film s-o pus pe el in locu’ lu brusuilis.

    in plus, pamfil o merita ca nu e vegetarian. se spune din surse sigure ca mananca termite. asteptam si filmul. eventual si fotografii.

  • toader, apreciez cum că m-ai pus în fruncea listei cu amanţi pentru Sia. Dar cu regret îţi aduc la cunoştinţă cum că Sia nu e genul meu.

    Fie, treacă de la mine, nu ne mai mutăm, comentăm aici. Dar comentăm jegul celălalt. Ne concentrăm pe Sia.

    Kraki, scuipă, scuipă.

    monica, “draga de tu!” (citezi din clasici în viaţă)

  • Bueeeeei ! filmu` cu Hitler e bestial !!!
    Ma indoiesc puternic ca nu e creatia ta !!!
    Si sunt sigur ca tu l-ai facut iar ideea ti-a venit pe tren cind ai zis: ia uite ce m-am chinuit eu pina la gara cu sticla asta de palinka, am dat si spaga la taxiu ca depaseam bagaju`. Si pentru ce ? si pentru cine ? dracu` m-a pus sa-i promit lu` Marian S. asta din Bucuresti, dracu stie cine mai e si asta, deci dracu m-a pus sa-i promit ca ii duc palinka daca vin la Bucale ? Sete mare, mon cher, mai bine o beau tot eu.
    Iar rezultatele se vad in acel film. Bravo ma, felicitari. Acum nu-mi mai pare rau ca nu te-ai tinut de cuvint.

  • Hudre, trist eşti tu, tăt încerci acilea să destabilizeji.

    Marianscă: AAAZI!

    Geretuş, dragam: Înche nu şi nici mai încolo, bănuiesc…

    Crachilă: Aia cu Neagoe fu genială. Te păstrăm.

    Monică: Deci am publicat rapid pentru film, pe care l-am descoperit din întâmălare, cum ziceam. Da’ de comentat puteţi comenta unde vreţi, doar să vă organizaţi, că voi sunteţi ăia care mergeţi ca uăile, pe cel mai recent articol. De menţional că dacă vă apucaţi să comentaţi aleatoriu în articole de când lumea, doar eu va să ştiu… 😛

    Toadere: Da’ se pune că e carnivor, dacă mănâncă termine. Chiar, dacă mânânci insecte ce eşti. “Fata a-nviat că i-a trimis oracolu’.” Prosteli! Deci oricând murea, nu conta, că era oracolu’ pe fază…” Meri, măăă!

    Marians: Da, mi-o venit pe tren, înainte să se petreacă evenimentele ce l-au generat. 😛 Şi nu eu. Deci am fo’ la Bucureşti şi n-ai venit la întâlnirea cu cetitorii, unde – se poate confirma cu ajutorul unei mici şpăgi – era plin de pălincă.

  • Deci monica, măi dragă, alea erotice au fost la început, ştii tu, alea cu eroi gay, acum sunt filme eroice, tot cu eroi gay :mrgreen:

  • Hm. Creca ar fi fost mai fain filmuletu daca nu stiam germana. Asa auzeam povesti de razboi si citeam texte despre trilulilu 🙂
    Buna dimineata si de la mine.
    monica, ce mancam? :))

  • A! Zapp, noi mergem la… nici eu nu știu unde. Dar cică mergem. Așa zic ale mele. Cică la Capriciosa, că se mutară în Floreasca – așa vrea Pipsu’.

    În ce hal am ajuns… Mai vrea să meargă cineva, dacă tot e public? 😀

  • Deci dupa o scurtă răscolire a arhivei am dat pe scurt de următoarea conversaţie:

    Darius Groza zice că:
    Iulie 17th, 2008 la 11:29 am

    Mărianschi va să primească premiile pentru concursurili revendicate în cursul acestei săptămâni. Adjudecate, lanterna şi stencile-ul.

    M@riansky zice că:
    Iulie 23rd, 2008 la 11:12 am

    ce se mai aude cu premiile mele?

    Darius Groza zice că:
    Iulie 23rd, 2008 la 11:42 am

    Măriansche… TOTUL E SUBT CONTROL!

    M@riansky zice că:
    Iulie 31st, 2008 la 10:28 am

    Când trimiţi stencilul şi lanterna?

    Darius Groza zice că:
    Iulie 31st, 2008 la 12:20 pm

    Mărianscă: Uăăă! Azi. Mna!

    # M@riansky zice că:
    August 5th, 2008 la 9:11 am

    io cât trebuie să mai aştept ca tu să fii trimis stencilul şi lanterna aia? Uăăăăă

    Darius Groza zice că:
    August 5th, 2008 la 9:15 am

    Amuuu’!

    Ieri, pe mess (reproducere că nu salvez arhiva):

    M@riansky: deci e pe bune cu premiile alea sau să-mi iau gândul de la ele?
    Glad-Darius Groza-Bîja: Nu. Azi.

    AZI:

    # M@riansky zice că:
    August 14th, 2008 la 8:14 am

    Frăţicăă, ai dus coletul ieri la poştă, da?

    Darius Groza zice că:
    August 14th, 2008 la 9:32 am

    Marianscă: AAAZI!

    Zilnic la tine e tot AZI? Deci dă-o-n spanac că prea o dai în bărci, de-o lună aproape e tot AZI? Nu eşti om de cuvânt, zău aşa… AZI NU!

  • Aoleu, Monica, ti-ai “tras“ si tu Vista ? Adio diacritice corect vizibile, cunoscatorii stiu de ce.

    Dariuse, tre` sa recunosc cu o mina pe inima si cu ailalta pe sticla de bere ca am aflat de vizita ta in miticie cam tirziu si eram “arvunit“ pentru acel weekend. Alta data anunta si tu cu un an mai devreme, saru` mina.

  • Si sa-mi spuna si mie cineva “La multi ani“. Puteti sa incepeti de azi, ce naiba !
    Las` ca le zic eu tuturor Mareanilor. Si mai ales Marioarelor, da` sa nu le spuneti la barbatii lor.

  • Uă, duamne. Şi domni.

    Apropo: am omis să notez că toate triburile vorbeau în limbi moarte, ciudate, horcăind şi înecându-se; mai puţin tribul principal, care vorbea o engleză cu accent.

  • Io’ creca filmul zugrăvit mai sus ( ^ ) e de faptul împlinit documentar, da’ visa Darius ceva festivaluri păgâne cu fomei guale între timp şi de aia s-a născut împleticirea mistică ce am citit-o în decursul a trei sferturi de oră ( e aşa de intensă acţiunea încât am aţipit. de vreo 3.6 ori. plus minus două. )

  • Phui, mă speriasem pe moment. Credeam că am rămas singurul fără gagică. Dar acum mă linişteşte gândul că Darius va fi întotdeauna un adevărat prieten, în aceeaşi situaţie ( insert sexual innuendo here ).

  • revenirea Siei ? sau despre ce ne vorbeşte dumneata, toader ? adevărul că nu s-a specificat conjugalul cămin. deci poate fi în al altcuiva.

    da. văz că Hudrea tace.

  • M@riansky draghe şi voi tăţi ăilalţi, pricepeţi o dată şi bună:
    1. Joey doesn’t share food.
    2. JEG NU DĂ PREMII!
    7. Ştie monica. Cu m (mic).

    Jege, dacă vorbeau horcăind şi înecându-se e clar, vorbeau olandeza. Prietenii ştie de ce.

    monique, zapă, ne lăsaţi? Începeţi să tregeţi către piţi, ştiţi voi, poance.

    Basty, facem club că nici io n-am. Aveam una şi-am lăsat-o pentru monica. Şi monica acu se face că plouă. Că ea nu ştie despre vorbesc, că mi s-a părut mie, de-astea, ştiţi voi mai bine. Păi de ce, monica?

    Hudrea nu tace, o fo’ la job. Şi-s 31 de grade afară. A man’s gotta do what a man’s gotta do. În sensul că tre’ia să-mi iau fluturele de salariu să ştiu cu ce gânduri plec mâine-n concediu.

    Pe biblio mi-l imaginez şi eu prins în maţele yahoo-ului.

  • Am ajuns, deci, ca abonamentul studențesc de RATC: mă dați de la unul la altu’. toader, Hudrea, ce mă bucur. Păi pe cine trebuie să scot din ce club? Aștept ordonanțele dvs. Păi de-asta!

  • Păi dacă zice că dă de ce să nu dea? Susţii cumva că Dumnejeg minte cu neruşinare? Ei nu dă pe truda lui că o să mă ţin de capul lui până o să dea, aşa, din lipsă de alte activităţi… :mrgreen:

  • Also sprach Hudrea.

    Eu refuz să părăsesc un asemenea club select. Păi cum. Piei, ispită monică !! ( Just kidding, wink, wink ! )

    Ce e ăla RATC ? Sau studenţesc, dacă tot suntem la capitolul noţiuni extracte.

  • M@riansky: Pe 17 iulie, 2008 la 10:33, am zis: “I-ati gandu’! Imagineaza-ti ca ai primit deja amandoua premiile si fii fericit!”. Intelege odata, asa este el! Nu vezi nimic, cred ca nici macar nu s-a apucat sa-ti caute premiile, mai ales din moment ce stie ca le-a pierdut…

  • hai sa facem schimb de meserii. care te-ai plictisit de ceea ce faci lasa mesaj dupa semnalul scris “bip”.
    bip.

Sociale