Sunt convins că Dragoș Lixăndroiu nu era conștient, la vârsta de 12 ani, că sută-n mie e un șubred 10%. Cum mai mult ca sigur n-a calculat nici până în prezent.
Într-unul dintre multiplele mele peripluri amoroase efectuate în scop prospectiv prin  județul vecin Alba, unde incidental s-a și născut și a copilărit iubita mea Ada, s-a organizat – printre alte activități întreprinse de către cea anterior menționată, ca să mă mulțumească și întrețină – o citire sub control strict a jurnalelor sale de când era mică, adică din anii recenți.
În atenta ei supraveghere menită să descurajeze transcrierea formulelor exacte sau realizarea de fotograme, am avut privilegiul să parcurg la prima mână inepțiile de neimaginat de o valoare psihiatrică inestimabilă pe care le poate genera și documenta așa zisa minte obscură a unei domnișoare tipice contemporanului.
N-o să intru în dedesubturile îngrijorătoare caracteristice memoriei mai bine lăsate ascunsă a tinerelor din ziua de azi. Poate eventual am să le folosesc drept pârghie în ce-o mai rămâne din relația noastră sau în scopul unor șantaje de ordin carnal ulterioare, începând deodată cu inevitabilu-i sfârșit. Însă mi-a reținut atenția o anumită procedură foarte eficientă de analiză pe care o folosea în trecut actuala doamnă Jeg, cu scopul de a-și cataloga cu precizie băieții de care era mai interesată, în detrimentul celor de care era mai puțin interesată comparativ, de-a lungul trecerii vremii. Băieți ai confuziei sale emoționale care se găseau altfel în număr atât de larg, încât necesitau o structură mai bine organizată.
Fata avea o metodologie de calcul la finalul căreia rezulta o estimare exactă a clasificării pretendenților ei, în cifre procentuale după două scale:
1. pe o scală, de fiecare îi plăcea în măsură de x% dintr-un total de 100%, total în care trebuia să se încadreze cumulativ toți băieții
- așadar, la sosirea unui termen de evaluare, să zicem fictiv vara lui 2008, își nota că îi plăcea, după caz, 50% de Bogdan, 20% de Cori, 20% de Alex și cu indulgență restul, cei 10% rămași, de Adi – o situație aparte în care, deși s-a comportat frumos cu ea în cele 48 de ore de relație cu puternică încărcătură consumată în tabără, a ajuns ulterior să se mai cupleze prin rotație pe termen mai lung sau mai scurt cu marea majoritate a grupului feminin de prietene apropiate a cărui membră este și Ada (exceptând una dintre luni în care a fost exclusă din gașcă, în urma unei dispute independente)
2. pe o altă scală, de fiecare îi plăcea în măsură de y% dintr-un total de 100%, total care de această dată reprezenta maximum a cât putea să-i placă de acel individ luat separat, în condiții de laborator
– procentul din această valoare este unul dinamic, considerând că se schimba frecvent, scăzând sau urcând la fiecare subiect influențat de tot felul de parametri care interveneau pe parcurs, ba că uita câte unu’ de ea prin pizzerie și se vedeau următoarea dată la ziua cuiva cu care se cuplase, ba că “da’ ăla că ce, credea că-s proastă?!” și alți astfel de factori decizionali fundamentați care îi permiteau Adei să schimbe numerele după formula începând de azi am decis că nu-mi mai place de băiatul cutare decât z% (din totalul alocat lui), acest procentaj neinfluențând economia totală raportată la tot restul înscrișilor
***
Scurt anunț de la administrație, sper să nu vă disturbe lectura…
[nu mai rețin cine mi-a trimis-o, dar îi mulțumesc pe această cale]
Ei bine, folosindu-mă de această ecuație sănătoasă și care nu lasă loc de echivoc vreau să-mi orânduiesc și eu viața, acum că am învățat-o.
Astfel: mie de acum încolo îmi displac în proporție de 90% familiile care mai fac șnițele neînțelegând că într-o lume ideală pané înseamnă cu pesmet, conform indicațiilor clare oferite de Dicționarul Explicativ Român Online.
Trebuie să se înțeleagă foarte limpede că șnițelele fără pesmet, doar în făină și ou, sunt prea uleioase proaspete, scoase din tigaie și nu se scurg, respectiv umede și scofâlcite odată ce s-au răcit; practic, în ambele cazuri, nu sunt nimic mai mult decât exteriorul grețos de la bundáskenyér, peste niște carne. Care bundás kenyér are pâine, justificând omleta construită în jurul lui, făcându-l bun, pe lângă șnițelul fără pesmet, pe care l-am determinat mai sus ca fiind de căcat. Și să nu omit – șnițelele făcute crocante prin fulgi de porumb sunt un fals!
În opoziție, îmi mai place de familia mea doar în proporție de 10%, pentru că nu face salata de vinete și cu maioneză, așa cum îmi place mie mai mult și așa cum o fac – în mod paradoxal, dar corect – aceleași familii care nu fac șnițele cu pesmet.
La fel am decis că îmi plac/displac în măsură echilibrată de 50% oameni, de obicei doamne respectabile, care își țin telefonul adânc în plasă. Ca să contracareze acest efect de astupare, ele au mare grijă să își seteze soneria stridentă, aproape la fel de stidentă ca șnurulețul decorat de care urmează să-l pescuiască pe telefon din străfundul plaselor și să-l bălăngăne prin autobuze ca pe-un pește alunecos, până reușesc să-l mânuiască și să răspundă, în mod uzual zbierând din toți rărunchii ca niște descreierate. Îmi mai place de ele pe jumătate pentru că nici una, invariabil, nu își amintește să se mai țină de interiorul autobuzului aflat în mișcare, astfel încât conversația nu se prelungește până după prima frână sau curbă mai bruscă, odată cu care sunt nevoite să se culeagă pe sine de printre călători, dimpreună cu conținutul plasei cu care acoperiseră în prealabil telefonul.
Am descoperit și că vreau să gândesc măsuri și nu soluții pentru aceste probleme. Măsurile sunt mult mai distractive, fiindcă, deși nu implică rezolvarea problemei, aduc cu sine pedepsirea făptașului post-factum, ceea ce oferă o anumită satisfacție și asigură nerepetarea ticăloșiei. Tot de aceea, dintre măsuri, le doresc pe cele post-mergătoare, nu cele de prevenție, ca să mă pot bucura de urmările nefaste.
Pe cale de consecință, în cazul șnițelelor fără pesmet cu care voi mai fi confruntat, le voi întreba politicos pe gazde dacă pot să-mi mai prăjesc un pic porția mea, folosind firimituri de pâine ca să le repar. Acestea vor fi expuse umilinței și nu vor mai suferi rușinea unei dăți viitoare – a greșelii, că de venit mă duc eu și neinvitat.
În cazul salatei de vinete fără maioneză, le voi drege cu niște muci netăiați, în prezența musafirilor, până când mai’-mea și tai’-miu se vor învăța minte.
În cazul zăngănitului telefonelor ca lanțurile din fundul iadului, voi începe să asist intim la conversațiile care se anunță zgomotoase, de la distanța mai mică de 5 centimetri între fețele noastre, ale participanților.
***
Corecţie, proasto.
http://www.youtube.com/watch?v=j1KSaUEu_T4&feature=related
iar ma ordinara asta! fa, de data asta te-ai orientat si mai prost, asta e din cluj si e lenes, nu bate drumul pana la bucuresti ca sa-i faci tu o muie baloasa dar nepriceputa. ca sa nu mai zic de parul dintre tate. rasa ma-tii de bulbucata.
Foaaahahahah, și io-am încercat să-i explic.
jimerino tie nu tre sa-ti raspund pentru ca esti urat. e simplu.
darius, ce nume frumos ai. si esti si tanar… deci cum sa-ti spun? fiinto? copil?
fragmentul ala care probabil te-a deranjat, i-l scrisesem lui ciubotaru pe blog. da, oameni cu 500 de poze pe fb si care se lasa de filosofie si se apuca de …promovarea imaginii, cu nesimtire. de asta zic ca sunt oportunisti. pardon, sunteti.
fenomenul chiar a luat amploare. deci nu ati descoperit nimic genial, adunati firimituri de la oamenii geniali si le ambalati urban, desigur ca prinde la prosti. mii de prosti care va citesc. problema e ca societatea a ajuns sa va spuna la toti, dar la fiecare in parte “esti special” si voi chiar crezand, va bateti ca chiorii pentru postul de buricul pamantului.
mai sunt oameni talentati, unii chiar talentati, care nu scriu pe bloguri, dar mnoh… si la mine la arhitectura sunt… o gramada. de ce spun ca sunt talentati? pentru ca ceea ce scriu, cum scriu, e puternic incarcat vizual. adica sunt unii oameni care chiar au ceva. si stiu asta si… nu simt nevoia sa dea din coate in halul asta. adica pana la urma, frate, de ce strigi? a, te uiti in oglinda, vezi ca esti chior, stramb, si te apuci de scris. si nu e nimic genial in ce spui, doar scrii incurcat, alambicat, ca sa pari interesant si sa te citeasca niste labagii. cu miile 🙂 si sa-i faci pe acesti labagii sa-si piarda vremea, pentru ca oricum nu au altceva mai bun de facut, citindu-te pe tine si ridicandu-te la rangul de zeu, cand in realitate scrii cate o basina pe net in speranta de a fi..”salvat” si de a-ti rezolva problemele prin altii.
baietel, iti trimit io prin posta un pix si o foaie, scrie si mie un eseu ceva, sau scrie pe net si da si mie sa citesc, da sa fie fain, tati, ca asa, incalcit putem toti sa scriem… toti putem sa avem blog…sa ne scriem basinile mintale. unii fac doar atat, traiesc din scris. e un fel de profesie. unii au alta profesie, dar si ei pot sa scrie 🙂 si pot spune despre astia ca au o.. situatie mai buna decat cei care doar scriu. muhahaha :))
in realitate oamenii astia nu au coaie. si nu au nici fatza. au doar domeniu pe net unde au un control mai bun.
il mai citesc din cand in cand pe radu. pentru ca vede foarte bine niste lucruri si.. simte nevoia sa le exprime… FOARTE CLAR. adica e o diferenta intre el si foarte multi blogeri care sunt un fel de… copiii lui tudor chirila. vai “sunt special”, scriu basini.
in viata reala toti aveti probleme. chiar daca unii sunteti mai frumusei asa… si unii chiar stiti asta 🙂 va dati intalniri cu gagicile, de fapt de asta sunt blogurile… urlati ca niste caini fara sa faceti in fapt nimic deosebit pentru planeta asta, dar dureaza cam… cate o saptamana sa ajungeti la locul de intalnire… pentru ca va scad coaiele… tre sa intrati in viata reala.. “mama ce fac? sunt cacat pe mine”… dupa care fetele constata ca sunteti niste… fete si voi 🙂 de fapt !!!
hai frate crezi ca nu stiu cum e cu astea? sau ar trebui sa simt vreo rusine ca imi spui tu pa net ca sunt proasta? de ce oare imi spui?
prefer sa ies de mana cu un ciumpalac mai frumos si nu chiar atat de…”genial” ca tine, adica basit la minte… ce-ai cu mine? ti-e ciuda ca stau in viata reala in linistea mea?
e simplu, unii se uita in oglinda si nu le place ce vad, aici ii ajuta artile citite… pe blog. si da, e deranjat ca unii o fac cu nesimtitre, adica nu au simtul penibilului… au mai scris frate oameni…nu tre sa ne spui tu cum sta treaba, nu e nici macar unic ceea ce spui tu, doar incalcit, si la fraieri li se pare ca da bine.
in realitate sunteti niste nimeni.
ce uameni frate, te critica pentru ca existi si pentru ca respiri si pe geam din cand in cand, in afara de in spatele monitorului.
hai ma jet.
Adina, piţipoancă a limbii române care eşti, blogării sunt urâţi şi deaia se apucă de scris? Ai scris atâtea cuvinte să zici căcatul asta?
Aolo, asta nu-ncape într-un singur comentariu.
Adină, vezi că tu poți fi deconstruită lejer: tu până mai ieri aveai pe Facebook vreo 5-6 albume pline de poze în aceeaşi poziţie, cu frunza veştedă deloc filozofică, pe lângă care mi-ai mai îndesat poze – ziceai tu artistice – cu – mă rog, ceea ce numeai – ţâţele goale, cu rugămintea expres să le pun pe Jeg “dacă am curajul”, folosind aceeaşi psihologie inversă găunoasă ca să mă convingi eşuat să “ne vedem la o cafea”.
Mai jos n-am citit, ca să mă pot exprima.
simplu, simpluţă, macar esti constanta pe o linie.
Bă fraţilor,poate Adina chiar are dreptate. Poate chiar sunt urât şi-mi găsesc liniştea scriind pe blog şi la comentarii pe blog-ul lui Darius. De mâine mă las. Bag pula. Intru în viaţa reală.
exaaaact. ma doare in p**** daca apar pe net. chiar va rog sa ma faceti vedeta. nu ma intereseazaaaa…
si da vreau sa ma vad cu toti la o cafea…. ca stiu ca asta se practica, pe ascuns, de catre toti blogerii.
macar eu spun asta pe fata, sunt exploratoare :))))…. muhahahahaha
nu stiu ce ii aia psihologie inversa 🙂 eu doar sunt sincera si scriu cum gandesc intr-un anumit moment, bineinteles peste un timp s-ar putea sa ma neg, si voi sa ma injurati, doar ca nimeni nu gandeste liniar. cred ca propria negare e buna… avem cu totii judecati de filosofi :))) dupa cum se pare pe bloguri 🙂 ah mai invat si eu ceva… sa-nnebunesc daca nu va apreciez…
de asta si eu ma postez prin comentarii, si vreau sa devin vedeta pe net, vreau sa impresionez… vreau sa… vreau sa fiu un staaaaarrrr…
iar am scris si nu am gandit, sau am gandit? nu stiu. am gandit?
m-am plictisit, vreau sa ma apuc de “blogerite” fara coaie. cu coaie intelectuale, desigurrr…
nu mai intru pe aici ca m-am plictisit, insa ma gasiti la numarul de telefon… pe care pitic gratis il are. va rog sa i-l cereti !!!!!!!!!!!!!!! caci sunt plictisita rau…
Adina, încearcă totuşi să renunţi la droguri.
Întreb retoric, tu realizezi că-ți publici propriile comentari de pe Jeg pe Facebook și-ți dai like singură la ele?
pai da asta fac!!! fix asta fac.
cineva tre sa le spuna unora unde se afla. si mi-e lene sa scriu de mai multe ori acelasi lucru 🙂 normal ca dau copy paste.
hai sa ne futem.
inteleg ca blogurile is pentru aia care nu au treaba sau nu au alta ocupatie… mai serioasa… decat de a striga.
adica una e sa iti dai like singur/a la niste copy paste uri, alta e sa ii urmaresti pe altii si sa scrii continuu…continuu despre cat sunt de prosti. adica de ce faci asta? chiar iti pasa daca ei realizeaza daca sunt prosti sau nu? daca faci asta inseamna ca vrei sa(-ti) rezolvi ceva. in ambele cazuri. le arati cat sunt de prosti, ca sa le faci u bine, implicit tie, sau, razi de ei, ca sa te simti bine, adica tot ca sa-ti faci un bine, pri ei. si din moment ce ai dorinta asta, inseamna ca esti undeva… mai jos. adica nu inteleg de ce iti pasa atat de mult?
vrei sa faci un top cu profilele de fb?
hai coaie, scoate-i pe toti la o cafea. si vin si eu cu un tricou cu like! mulat pe tzatze.
hahaaaaai sa trolam in viata reala… hai ca vreau sa beau o cafea cu toti astia care scriu….
iti fac 700 de comentarii pana diseara.. jurrr
si multe like-uri :)))
mulat…ce? cum zici? nu, serios? este fizic posibil?
Care ştie un exorcist bun pt. Bubulina?
@ Adina Bubulina
Recunosc că nu am înţeles foarte exact ce aţi vrut să spuneţi prin… “clona, vezi ca tu poti fi deconstruit lejer”. Să înţeleg că doriţi să mă întorc la originile embrionare? Mă trimiteţi la origini? Cu alte cuvinte mă înjuraţi grav? Eu vreau să înţeleg exact, lipsit de echivoc, aşa că vă rog să explicaţi ce aţi vrut să spuneţi, foarte exact.
@ Adina Bubulina
PS.
Faptul că se pare că aţi citit “Ipocrizia disperării”, este un punct în plus.
@Adina, multam fain. Dupa numitul Proust Marcel (un trol), care cauta timpul pierdut, textele tale sunt a doua provocare majora. Mai am doua cuvinte de zis:
A buddhista tanok alapján
A halál bekövetkeztének három alapvető oka van: a karmikusan meghatározott élet vége, az életre való érdem megszűnése, illetve az életenergia kimerülése.
Mi a halál?
A halál az elménk és a testünk kapcsolatának megszűnése miatt következik be. Bár mindenki tudja, hogy élete egyszer véget ér, tudásunkat azonban nem kívánjuk e téren bővíteni, sőt igyekszünk úgy élni, mintha örökké tennénk azt. Ily módon a világ dolgai különös jelentést kapnak életünkben, legyen szó az anyagi javakról, tárgyakról, illetve az elvont fogalmakról, mint a hírnév és az elismertség. Könnyen bekövetkezhet tehát, hogy mikor eljön az időnk, teljesen felkészületlenül állunk e természetes folyamat előtt.
Sokan azt mondanák, hogy akkor van vége életünknek, mikor megáll a szívünk, de ez nem teljesen igaz. Míg a testünk elménkkel kapcsolatban áll, fizikailag még nem léptük át az élet küszöbét. A testünk olyan akár egy kísértetház, melyben a lelkünk a kísértet, mely halálunk után is tovább él. Lelkünk se nem fizikai, se nem egy fizikai folyamat mellékterméke, hanem a testtől teljesen független teremtmény.
A halál jelei
A jelek lehetnek távoliak és nagyon közeliek is. A távoli jelek egyfajta figyelmeztetések, hogy érdemes előkészületeket tennünk rá, hogy békével távozhassunk el. A jelek akkor is feltűnhetnek, ha nem is szenvedünk egyébként betegségben. Lehetnek testiek, lelkiek, vagy akár álombeliek is.
A lélek utazása
A lélek olyan, akár az esőcseppek, melyek lehullanak az égből a mezőkre, és örök körforgásban újból és újból keringenek az ég és a föld között. Sokan, akik egész életükben ignorálták a halállal való foglalatosságot, igen nyugtalanul haladnak az idők végezete felé. Többen közülük csupán ez idő tájt fordulnak a meditációhoz. A meditáció segít elfogadni és megérteni a halál tényét, ugyanakkor a környezetünk számára is elviselhetőbbé tenni a veszteséget. Ebben az időben a hozzátartozóinknak éppúgy szüksége van arra, hogy valahonnan erőt merítsenek a búcsúzáshoz. A pozitív energia vagy bennünk van, vagy nincs, de semmiképpen nem szabad negatív hangulatban elbúcsúzni egymástól!
Az álom
Buddha szerint minden, amit teszünk a lelkünk műve. A lelkünk olyan, akár egy mező, melyen a tetteinkkel hintjük el a magvakat. Az álomba merülés igen hasonló a halál eljöveteléhez. A testi folyamataink lelassulnak, az elménk pihen, lelkünk nyugovóra tér. Az egyetlen különbség az álom és a halál között, hogy az utóbbinál a tiszta fény, mely alvás közben is jelen van a test és a lélek között, egyszerre megszűnik. A halál és az újjászületés között található egy köztes állapot, melynek során döntésre kerül, hogy miként születünk újjá, aszerint, hogy lelkünk melyik része sérült életünk során és melyik nem.
Az újjászületés megértése
Az újjászületésnek két oka lehet: ha egyéni tetteket akar lelkünk végrehajtani, vagy, ha karmánk még nem teljesült be. A karmánkat örökölhettük szüleinktől, vagy önmagunk karmája is lehet, vagyis szüleink kapcsolatának karmája átöröklődik ránk már a nemzés pillanatában.
Corect, nu?
Adinuta, te fac un dans pe melodia asta? http://www.youtube.com/watch?v=shi_TBr_TbI
Scurtă istorie a defazajului dintre guşă şi căpuşă
Ab initio:
La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Intelectual şi Intelectualul era Cuvântul. Acesta era întru început la Intelectual.
Insa scrisul, care, nu pot sa nu recunosc, are o oarecare doza intelectuala, te face sa te scarpini cand si cand dupa ceafa. Problema nu e scrisul in sine, ci cum il practici. De ce il practici, si, pana la urma, ce scop au unii ca sa faca altora un anume ceva.
Ad masturbor:
Atunci a zis Iuda către Onan: “Intră la femeia fratelui tău, însoară-te cu ea, în puterea leviratului, şi ridică urmaşi fratelui tău!”. Ştiind însă Onan că nu vor fi urmaşii ai lui, de aceea, când intra la femeia fratelui său, el vărsa sămânţa jos, ca să nu ridice urmaşi fratelui său.
baietei cacaciosi cand e vb de femei, si care nu vor sa mearga mai departe ca au prins un mic avant in spatele monitorului unde nu ii vede nimeni ca fac laba
Telos:
Femeia ta se va desfrâna în cetate şi fiii şi fiicele tale vor cădea în ascuţişul sabiei
hai sa ne futem
Şi încă fără semn de exclamare (sau mirare, că nu-mi dau seama cum este cazul).
Închei cu un citat din Lily Tomlin, care poate ar fi trebuit să fie un frumos motto…
We have reason to believe that man first walked upright to free his hands for masturbation.
@ ügyvéd
ezoterikus.hu?
deci nu…..
am ras cu lacrimi.
http://avem.wordpress.com/2009/02/17/in-mintea-mea-umblu-in-pula-goala/
am mai gasit unul. nu zic ma ca unii nu sunt inteligenti… dar sunt depresivi, saracii de ei.
darius. da. am poze pe net. si-mi dau like pentru ca sa fiu crezuta narcis 🙂 eta asa.
cred totusi ca e mai in regula sa-ti dai singura like decat sa-ti scanezi pula si sa o pui pe blog. ew…
@ ügyvéd
Aveţi gusturi bune, Vladimir Semyonovich Vysotskyj!
Ştiţi sper că melodia începe poetic, faleză, cai care aleargă, biciul masochist, iubita alături, ceaţa, extazul fatal… dar se termină dramatic cu o frumoasă cădere de pe faleză în prăpastia înspumată.
Cât a rulat Biblel! Nu aici, mai sus. CÂT!
Mă rog, clona.
faza e ca unii au timp sa scrie pt ca ei doar asta fac, de asta dau de pamant cu altii care nu scriu, de asta unii cauta altora chestii pe net ca sa rada si sa isi bata joc. cu asta se ocupa.
diferenta e ca unii au o parere si pot sa aibe bloguri dar nu simt nevoia sa se publice pt ca au altceva mai bun de facut.
iar altii nu pot face decat sa scrie. sau fac jurnalism.. ca sa scrie, ca sa aibe niste bloguri cu reclame la chiloti pe ele, ca sa scoata niste bani..din scris, sau scris pe la diverse ziare.
mi se pare jenant, pt ca au scris altii genial pana acum 100 de ani…
ei doar ambaleaza acelasi cacat…plus ca mai sunt comentatorii de articole, care doar asta fac, adica stau ca niste caini si se injura unii pe altii
gresesc cu ceva?
nu! e fix asa..
de-aia spuneam ca aia care intr-adevar studiaza si scriu ii numeri pe degetele de la o mana, cei seriosi, care si-au dedicat viata chestiei asteia. chiar daca metoda e blogul. tot respectul pt ei. dar niste labe in pula goala pe balcon care scriu niste bashini, ca nu poti numi altfel un ambalaj nou al unei idei celebre, nu merita nici macar atentia de a ii citi. ei de la inceput au plecat pe calea asta, ipoteza total falsa si costisituare de educatie si timp.
!!!!!!!!!!!!!!!!!!
@clona, köszi szépen. Taman ezoterikus.hu e. Gratulálok.
darius tu stii ce cititori ai? din aia care isi completeaza la fesbuc statutul in relatie… si ce anume urmaresc ei pe net.. hai sa-nnebunesc ce-a ajuns tineretu asta.
deci astia te citesc pe tine.
astia cu single care stau pa net… unde lumea s-agatza…
stai asa ca-mi pun pe wall poza cu mine nefotosopata. si-mi dau singura like.
imprieteneste-te fa-n rasa ma-tii cu mine pe facebook! ma fascinezi.
Mai zi-mi despre mine.
!!!!!!!!!!!!!!!!!!
jimerino tu esti ala de-mi da mesaje de dimineata?
ia trenu si hai incoa…
darius.. esti ochelarist. si nu-mi placi 🙂
taci ma-n pula mea si tu, futu-ti pe blogu’ asta care stai in pula goala pe balcon si ambalezi idei! eu am treaba serioasa. fa, te-mprietenesc de nu te vezi!
nu te intelegi cu asta. mai fato, cum natiunea mamicuta-tii sa-ti dau mesaje dimineata? tu esti d-aia care crezi ca mesajele se trimit prin forta gandului? primesti si de la yoda? da acolo ce trebuie dat si lasa comentariile.
da tu esti dupa ochi…
da da daaaa
sa-l anunt si pe radu cine il citeste pe el…
frateee…. ce jungla de labe triste 🙂
sau ma insel???
cine e cristian pop…???
deci liniste ca nu ma pot concentra…
ziceti pe rand.
eu nu sunt cristian pop.
Adinuta, daca nu ai zis labe triste in batiste, n-am facut nimic. Musca cu dintii din ei! Huooo misoginilor care scriet-i jigniri.
@clona, asta va place? http://www.youtube.com/watch?v=7fCsehRCn2w
@ ügyvéd
Parcă este slogan turistic. Oltul încet curgător peste Harghita… 😀
Un pic prea liric pentru mine. De la maghiari mi-ar plăcea nişte dinţi de dragon… Tankcsapda, dacă aţi auzit despre ei. Aljas Kúszóbab sunt şi ei destul de buni şi, desigur, Kerekes Band care sunt tari de tot.
Cine e Cristian Pop e ca o întrebare biografică. Un fel de about din epoci trecute.
Daca-i stii numele complet si isi completeaza toate datele in campuri pe Facebook, public, nu inteleg intrebarea.
Mai intreb odata blogării, nimeni n-a gasit vreun exorcist\psiholog bun pt. Bubulina?
Eu zic că ar fi necesar un film pentru a ne lămuri cum este cu domnişoara Alina, înainte şi după prelucrarea “fotoşopată”. Pardon, foto şi o pată.
Darius, fă tu fetii un film de tipul pagina 5, pentru a se prezenta cumsecade pe “fesbuc”. Pardon, fes buc’. Cine ştie ce “blonda lui Bote” iese şi pe urmă stăm toţi la coadă să ne dea care un triciclu Pegas, care o pereche de chiloţi… una alta.
Bubulino, propun o orgie cu vreo 10 blogări să-ţi revii. Ce zici?
bibli, alina e alta. cum cacat crezi ca ar suna alina bubulina? gandeste un pic, ce naiba!?
@clona, si eu sunt un liric, in rarele momente in care nu-s ludic sau lubric. Kerekes Band e pe gustul meu.
Adinuta, nu te lasa! Te sustin de la spate, cu tarie! So pe ei! Grrrr!
@ jimerino
Nu contează, să ajungă fotomodelată pe la TV, că pe urmă ne scoatem şi noi, promotorii. 😀
=)))
mi se pare absolut interesant conflictul asta dintre blogeri si lumea care nu e bloagara. adica mi se pare fain ca daca ai dusmani, cumva coexisti.
in momentul in care te razboiesti cu unul il faci sa traisca, sa-si adune armele.. sa te infrunte… are cumva ocupatie.
bai frate dar cand i-ai spus ca intelegi de ce face chestia asta, l-ai lasat in curul gol. nici bomba atomica nu e mai tare decat asta!
Ce chat mişto avem aici, o să mai revin cîndva.