Darius Hero

De ce animalelor din mare li se zice în domeniul alimentar fructe?

D

Și, ca întrebare de follow-up: De ce nu se fac oglinzi care să reflecte alb-negru sau sepia sau alte efecte?
Aveți până la sfârșitul articolului…

RoBlogFestVot[v-aș scrie cum a fost la Geek-meet, ce prezentare frumoasă am ținut ș.a., dacă v-ar interesa; dar, precum nu vă interesează, nu vă scriu; prin absurd, de totuși poftiți s-aflați și pentru că eu sunt de fapt putoare, au relatat prin text, poze și film – în ordine după culoarea părului: Ștefan Schipor, Cirpian Kleampa, Huper, Stas Sushkov; mulțam Alexandru și Filip, pentru invitație] [după ce mă veți vota din nou, acum că se votează dintre finaliștii pentru RoBlogFest, ca să pierd la limită și să încheiem tărășenia aceasta, puteți, de exemplu, să vă înscrieți pentru petrecere; la care poate veni oricine (care are vreo treabă oarecare cu blogosfera), dacă se trece frumos acolo pe foaie, singur sau însoțit; lăsându-și crizele și orgoliile acasă, căci – nu? – e vorba despre beiută la fața locului și cu toții privim spre viitor cu optimism]

În ambianța sportivă și fair-play – patronată cel puțin în spirit de Gigi Becali – a derbiului CFR-Steaua, susținut aseară, am ales să caut pe net filmulețe cu suporteri și să mă hlizesc. Pentru că nu mă pasiona să văd meciul în sine. După o extinsă sesiune, am reușit să le clasific în următoarele categorii:

  • filmulețe cu suporteri care se întâmpină prin gări;
  • filmulețe cu suporterii care se bat cu jandarmii, în plictisitorul drum dinspre gară;
  • filmulețe cu suporteri care își învață copiii de mici să înjure echipa rivală;
  • filmulețe cu coregrafii complexe de stadion, când coregrafie înseamnă să știe imnul formației susținute, ajutați din boxe de crainic;
  • filmulețe cu suporteri care au câini pe care-i dresează să latre la auzul numelui echipei rivale și care sfârtecă steagul echipei rivale; de obicei, stăpânii lor ard fulare.

Dar, între toate aste hazlii creații culturale, cel mai mult îmi place că suporterii, după ce au descoperit Youtube și telefoanele cu cameră, iar mai apoi au făcut legătura între ele… se autodepășesc în inspirație, prin intonarea a tot felul de cântecele anti alți suporteri, care chiar în aceste momente se dumiresc cum să-și facă și ei conturi, ca să răspundă; ce e totuși de admirat e cum chiar își dau silința să compună și execute diverse vocalize, pentru a da o anume muzicalitate sintagmei “Muie, Steaua!”, în tonuri armonioase precum “lăi-lăi-lăi-lăi-lăi-lăi-lăi, muie, Stiaoa, ale-o, aleee-o” sau “oa, oa, muie, Stiaoa, muie Stiaoa, oa, oa” și alte orăcăieli, care mai rup din monotonia unicului vers autentic de galerie.

Pentru conosări, am ales – cu mențiunea “Bravo, părinți!” – să rezum printr-un singur comentariu profundul simț al responsabilității stârnit de aceste nevinovate împunsături prietenești, în inima fiecarui iubitor de competiție:

MuiSportive

Păi, nu? Doar deocamdată ești minor; mai încolo, când e legal și te mai rumenești… Bun.

***

M-am decis să nu mai vreau lucruri, ci să am nevoie de ele. Am remarcat că le obțin mai ușor așa. Și e chiar foarte lejer când ești plin de nevoi. Ai zice că fix invers, da’, de fapt, scapi de o grămadă de alte responsabilități. Încet-încet, pe drumul ambițiilor ăstora înalte, dacă mă descurc cum trebuie, curând o să fiu om nevoiaș, n-o să mai tre’iască să muncesc deloc, fiindcă o să primesc ajutor de la toți cei care n-au nevoie de nimica. O să huzuresc în sărăcie.

***

Dezbăteam recent cu o domnișoară drăguță – căreia, pentru protecția identității, îi vom spune generic Vasile – despre problematica antrenării conștiente în actul sexual iresponsabil, ca urmare a zdruncinării voite a simțului rațiunii, prin aglutinarea de alcool în cantități excesive. Mai concret, cum profită băieții de fete matolite, iar ele nu ar trebui să se plângă de asta.

Bazându-ne pe documentația solidă a bibliotecii mele, adică rezemați de rafturile ticsite cu cărți groase, care să le țină locului, am adus-o pe Vasile printr-un argument pătrunzător la propriul meu comun acord; iar concluziile sunt cele care urmează:

Un băiat va trage un folos necuvenit (cu o fată) din starea de ebrietate. A băiatului sau a fetei, nu e neapărat relevant acest aspect.

Să încercăm, vă rog, să nu judecăm valoarea morală a faptului, ci aceea de adevăr. Că e bine sau nu, masculii sunt astfel suflați cu harul divin. E în construcția noastră să facem sex cu orice pretext, iar când el este înlesnit de diverși factori exteriori puterii noastre de convingere, nu ne sclifosim și nu facem nazuri.

O fată este conștientă de ideea asta. De fapt, cum ele sunt, la rândul lor anume construite să nu facă sex cu băieții, scepticismul în fața acestui oricât de mic prilej de bucurie pentru unul dintre noi le este fundamental în luarea fiecărui refuz. Adică fie nu se-mbată, pentru a nu ieși futute (care este o certitudine în situația contextuală opusă exprimată anterior), fie au grijă să se îmbete atât de tare cât cel puțin să nu își dea seama.

Spre deosebire de o fată, un băiat operează din punct de vedere rațional la aceiași parametri, atât treaz, cât și turtă. De aceea el alege să conducă un autoturism, indiferent de alcoolemia din sânge, asumându-și senin consecințele.

Este, deci, doar corect să ne așteptăm și de la fete să facă asemenea. Pentru că în momentul în care încep să bea, ele sunt încă perfect lucide cu privire la certitudinea repercusiunilor, cum sunt și băieții, când merg cu mașina la un chef.

De fapt, băieții acționează în cazul fetelor bete ca niște controlori, funcționari însărcinați cu verficarea și sancționarea deciziei luate de ele. Pentru că și noi acceptăm că polițiștii ne vor amenda, dacă noi le oferim ocazia.

Astfel, dragelor: că vă-mbătați este o invitație directă, căreia noi, galanți chiar și când sunteți mucite, îi dăm curs politicoși și fără crâcneli.

Creioanele jos.

169 comentarii

  • du-te mai melanio de aici. cand eram mic toate verisoarele mele aveau genunchii juliti si nu ma punea nici o bunica sa imi flutur cocoselul.
    de abia prin adolescenta a inceput sa mi se ceara asta si respectivele nu erau deloc rudele mele (nici macar prin alianta) ci gagici cat se poate de treze si nebaute.

    cat despre treaba cu abstinenta a bibliotecarului. nu filozofia te duce la abstinenta ci abstinenta te duce la filozofie. ce-i drept, si excesul tot la filozofie te duce. in ceea ce priveste rata divortului … divortezi cand nu mai ai nimic de impartit cu o persoana. si asta nu se intampla decat daca ambii sunt suficient de egoisti la un moment dat incat sa nu mai aiba nimic de impartit.

    p.s. eu tot pe pisto il banui… ma, voi va tineti de goange cu bautura, trilulilu samd.

  • toader, poate esti tu un caz mai aparte… 😉
    exemplele pe care le-am dat nu sunt altceva decat niste ilustrari aleatoare. nu ma gandeam ca cineva le va la propriu, ca atunci poate as fi cautat ceva mai relevant. ideea de baza este ca baietii si fetele primesc o educatie morala dierita, inca din copilarie. Femeile sunt mult mai sensibile la “gura lumii” decat barbatii (atentie: nu absolutizez), adica au internalizat standarde morale mai puternic(e) decat barbatii.
    Lasand la o parte adolescenta ca epoca marilor explorari, eu sunt ferm convinsa ca alcoolul inmoaie barierele morale si inlesneste stampararea “mancarimii” (v. Bibliotecaru).

    Intrebarea e de ce ma agit atat pentru discutia asta. Si raspunsul: m-a provocat afirmatia ca bautura la femei ar fi o invitatie. Asta e doar fantezia puerila a masculilor, cred ca foarte rare sunt cazurile care o confirma.

    Anyway, toader, subscriu la relatia dintre abstinenta si filosofie (poate ca de-asta ma agit cu comentariile… hhm).

  • multumesc cami, acest comentariu merita multumiri speciale din partea mea, ai relevat adevarul pur shi simplu asha cum este

  • buzz. din buzzee merci de invite pe messeger urmeaza hi 5 shi am urcat inca o treapta a prieteniei noastre sincere

  • Şi dacă vrei să sugereji că nu-s prieteni, Cami, noi am ajuns la acel prag în care am făcut schimb de geci, mă-nţelegi…

  • Haoleu mâncaţi-aş, cum să nu fii tu Melanie bună-n buci??? Păi vezi, de asta ne-mbătăm noi bărbaţii, ca să vă vedem pe voi şecşi, cu sâni fermi şi buci apetisante, aşa într-un fel în care voi oricum nu vă vedeţi nici în zilele voastre cele mai bune (pe de-o parte nici nu trebuie ca să încercaşi mereu să vă autodepăşiţi 😀 ). E drept că e mai rar vă înbătaţi voi ca să vă dăruiţi nouă cu mai multă uşurinţă (a se citi uşuratice :)) ) însă cert e că ţi se poate întâmpla oricui 😉 (vezi exemplul meu de mai sus inspirat din fapte reale). Şi mai adevărat e că femeia se mai apucă uneori de obiceiul lui Bahus când o lasă bărbatul(ca şi unii bărbaţi de altfel…).
    Şi uite aşa abia acum realizează muritorul de rând de mine planul genial si diabolic al lui Darius. Acum ştiu eu de ce-i plac lui despărţirile şi de ce le recomandă la toată lumea. În concluzie enunţăm:
    Teorema lui Darius: Dacă încerci să seduci o femeie trează atunci îţi va fi mult mai greu decât dacă e băută bine şi ca să fie cât mai bine băută trebuie să fie în prealabil părăsită de alt bărbat.
    Qvo erat demonstrandum o las în seama experienţei de viaţa a fiecăruia dintre noi 😉

  • cum shi era normal ca ar trebui sa faca un adevarat preten cu imaginarul lui…. hOvăr.. pour le conasaires

  • ma mariansky tu nu vezi ca noi avem aici treaba! ce te bagi cu comentariile astea deplasate!

  • mai arpadov, da tu ce esti? ungur din belarus? nu te mai alia tu pe teme etnice. arde-o si tu mai pe profesional.

  • si ca sa ramanem pe profesionale, se merge maine la Old country for no men? e miercuri si intram cate doi pe un bilet.

  • vlad eu vad ca tu eshti contra, informatorii shi colaboratorii mi+au copnfirmat deja acest subiect… asha ca fara diversiuni pe teme etnice P N L D!

  • Eternal Sunshine of the Spotless Mind, cea mai buna comedie romantica din toata timpurile, am vazut pe net.

  • ma segbi vi des paici? ca-mi place cum gandesti…am citit chestia asta pe net

  • sebgi, imi cam gro(a)za sa ma duc (ATI PRINS TOTI GLUMA?!?!?!? HAHHAAHAHAHAHAHAHAHAH)

Sociale