Jurnalul Editorialistic de Groza

Eu, când eram mic, am citit într-o revistă dintre alea pentru adolescenţi, care avea rubrică dedicată dragostei şi sexului – în această ordine, lamentarea Carlei, 16, Brăila, care spunea că ea s-a atins, ştiţi, acolo jos, cu duşul şi i-a plăcut şi acum (atunci) nu-i mai vine ciclul. Oaoileu! Iar grija ei, că nu mai suporta presiunea, era să-i explice psihologul redacţiei care or fi fiind totuşi şansele, mă-nţelegeţi, să i se întâmple chiar ei să rămână gravidă. Că oricum toate prietenele ei fac sex anal, ca să evite sarcina, dar pe ea n-o iubeşte Bogdan, deşi ea e pregătită, aşa că la baie nu s-a putut abţine şi ar fi util să i se dea măcar nişte explicaţii.

Răspunsul a venit prompt şi psihologiceşte, mai concret că şansele sunt minime să aibă un copil cu duşul, fiindcă duşul nu este practic un contact sexual, ci este doar o experienţă nouă, de care nu trebuie să îi fie ruşine şi îi mulţumim că ne-a scris, însă poate ar trebui să mai aştepte cu Bogdan, mai ales dacă acesta pare să nu aibă aceleaşi sentimente pentru ea (ca duşul) şi să folosească acest răgaz pentru a se mai documenta cu privire la actul sexual, beneficiile dar şi consecinţele sale, cât şi metodele de protecţie, pentru a se putea bucura pe deplin atunci când va veni momentul potrivit să îşi înceapă o viaţă sexuală sănătoasă. O discuţie cu părinţii nu ar trebui să fie o ameninţare.

De ce vă povestesc eu astea, e pentru că vreau să învăţaţi ceva din experienţa Carlei, 16, Brăila, care a avut curajul să întrebe, fiindcă nu e o problemă să întrebi, ci să nu te informezi şi pentru că am întâlnit recent o nouă Carlă, 16, Brăila, în persoana Alinei, 20, Alba Iulia, colegă de apartament a noii doamne Jeg.

Haidem să o cunoaştem dimpreună, imediat după această ilustraţie, asigurată de amicul nostru comun, Andrei Palatkas şi colocatarii săi:

***

Deci prinţesa inimilor mele locuieşte în acelaşi domiciliu cu:

1. o fiinţă umană de sex feminin (în cameră)
2. două piţipoance de înaltă ţinută (în cealaltă cameră).

Aceste două individe din urmă sunt gemene între ele – cum e şi logic – iar una este vopsită blondă, pe când aialaltă este vopsită brunetă. Decizia de a se vopsi s-a luat, desigur, împreună, ca între surori, nu ca să se diferenţieze, fiindcă sunt deja neasemuite ambele cu nimic, dar probabil în încercarea de a putea fi cu uşurinţă deosebite de către targetul lor, cocalarii. Deşi în esenţă, cele două sunt leite precum două picături de untură.

Mna, dolofănicile de discotecă erau, cel puţin în momentul în care ni s-au ciocnit universurile, virgine; de altfel, ăsta era şi singurul criteriu care le împiedica din a avansa în rangul de dive.

Această caracteristică a lor era limpede exprimată cu orice ocazie, indiferent de subiectul discutat; cumva-cumva răsărea cât nu s-au futut ele două. Până când – stupoare! S-a futut una.

Hait! Care. Una dintre culori, ce ţi-i albă, ce ţi-i neagră, nu-i relevant. Bine, evident, cu dramă şi manea, că nu se putea altfel: ea avea un cocălărel al ei deja, da’ i-a trebuit să vină altul, cu mai multe paiete, ca apoi primul să afle înmărmurit vestea cea tragică, cum a şezut el cu asta răbdător, până n-a mai răbdat ea, acuma s-aşteptăm să se urce pe ceva stâlp de înaltă tensiune şi alte socoteli pe care sper să le pot filma odată ce se petrec. Să nu mai zic de omoloaga rămasă înflorită, care practic este sfidată cu fiecare clipită care se scurge şi ea nu recuperează.

Oricum, dacă până acum eram ţinuţi la zi cu privire la fiecare dată calendaristică bifată virginităţii, acum suntem ţinuti la minut cu privire la că în sfârşit e una dintre ele, ştii cum zic, femeie. Şi ţopăie ca o femeie matură ce-a devenit şi chirăie descreierată şi ne dezvăluie toate detaliile ce-au uimit-o şi lămurit-o asupra aspectelor care până acum îi erau străine şi pe care acum i le dezvăluie cu mare povaţă celeilalte fete mari. Bine, pe lângă că tre’ să aflu eu întregul proces departe de magie al înmulţirii între cocalari şi piţipoance.