La Zalău exista mai demult – şi sper că încă mai există şi azi – o taximetristă pocăită, modelul cu batic, la vreo 50 de anişori, care conducea – şi sper că încă mai conduce şi azi – o Dacia, modelul vechi, roşie, care nu era dotată şi cu siguranţă nu este dotată nici acum cu staţie de emisie-recepţie şi nici taxator, nici număr de telefon pe portieră, nici nume, nici tarif, nici nimica, doar cu un semn din plexiglas cu becul ars pe capotă, până când l-a dat jos.
Taximetrista pocăită parcurgea – şi sper că încă mai parcurge şi azi – fără abatere şi cu regularitate, traseul bine stabilit al autobuzelor nr. 6 şi nr. 22, din Brădet până în Dumbrava Nord, precum şi retur. Pe ruta aceasta şi atât mergea ea necontenit, da’ cu taxiul şi sper că mai merge încă şi azi.
În această maşină se urcau – şi sper că încă se mai urcă şi azi – oameni normali, în staţie, firesc, precum într-un autobuz, doar că cu puţine locuri. Exista o sumă agreată, ultima dată era 7 mii de lei vechi de persoană, indiferent cât mergeai. Dacă n-aveai bani ficşi, nu era musai să-i dai, că nici taximetrista nu-i ca-cum-virgulă îţi dădea bon sau bilet sau ceva. Şi era în stare să reţină şi era dispusă a face concesii, deci puteai plăti şi tura viitoare. Era însă necesar să-i spui în ce staţie să oprească, ca să cobori sau dacă vrei să cobori între staţii, era bine şi aşa. Sau dacă vroiai să urci între staţii…
În maşină erau patru locuri pentru pasageri, dar dacă eram numai trei urcaţi, aşteptam să mai vină cineva în staţie, să se completeze locul, că altfel nu ieşea cursa. Cel care se urca în spate, al treilea, avea responsabilitatea să întrebe, din portiera întredeschisă, oamenii din jur, dacă nu vor să fie al patrulea, dacă nu vin spre Dumbrava Nord sau spre Brădet, în funcţie de cum era orientată maşina. Când venea cineva, plecam. Nu venea nimeni – nu plecam sau te dădeai jos din maşină de pretenţios, că sunt şi alţii care vor să meargă.
Dacă eram cinci, atunci maşina avea cinci locuri de pasageri.
De cele mai multe ori, locul din dreapta era ocupat de-un frate sau de-o soră întru Domnul, cu care taximetrista pocăită vorbea codat, probabil despre alţi fraţi sau surori. Noi, nemântuiţii, eram segregaţi în spate, unde nu vorbeam nimic, decât dacă vroiam să coborâm.
Maşina roşie condusă de taximetrista pocăită era utilă şi avantajoasă, pentru că era mereu în staţie, în orice staţie sau cel mult tocmai trăgea în staţie imediat ce ajungeai, nu accelera înainte de staţie ca să te bată de parbrizul din faţă când pune frână în staţie, nu te stropea când erai în afara ei şi trecea pe lângă tine şi niciodată nu “se retrăgea la garaj” şi nici nu făcea “cursă specială”.
***
[există o persoană care chiar umblă pe unde se găseşte aşa ceva, iar această persoană se cheamă Alexandra Ardelean]
***
Bine, dragă, şi, deci, m-am dus la cinematograf, da? Eu, cu un prieten, cu o prietenă şi cu o prietenă, aşadar noi patru. Am intrat cu toţii în sală pe uşă, cum este raţional şi ne-am îndreptat civilizaţi să ne ocupăm locurile noastre, pentru care luasem bilet – aşa cum se face – de unde să ne uităm la film. Când însă dăm să stăm jos – pula – pe scaunele noastre stăteau: o fată, o fată, o piţipoancă, o vacă morbidă şi încă o prietenă dintre ale lor, caracteristic situată cam pe la mijloc între trăsăturile combinate ale celorlalte două.
Ne uităm perplecşi la noi. Ne uităm perplecşi la ele. Ele se uită perfect normal la noi. Pentru că părea că nu ne-nţelegem din priviri, am verbalizat, ca să fie clar:
- Staţi pe locurile noastre.
- Ştim, a venit răspunsul, previzibil.
- …, exclam eu mut.
- Că şi pe locurile noastre stă altcineva, se grăbeşte ea, crezând c-a fost la fel de clară cu mine cum am crezut eu c-am fost cu ea, când doar m-am uitat perplex la ea, omiţând s-o anunţ explicit că stă cu alealalte pe locurile noastre.
- Dar voi staţi pe locurile noastre, argumentez eu, printr-o logică recursivă.
În acest punct, primele două fete se ridică şi pleacă resemnate. Îmi dau seama că nu sunt din acelaşi grup. Se eliberează, deci, două locuri, până la piţipoancă. Noi suntem tot patru, aşa că înaintez în rând, unde, în lipsă înţelegerii credeam eu intrinseci a faptului că noi încă am dori să vedem filmul, tot de pe locurile noastre, reiau procedura deja exersată:
- Staţi pe locurile nostre.
- Da’ şi locurile noastre îs acolo sus. Da’-s ocupate.
- Atunci mergeţi şi ziceţi-le că-s locurile voastre, le învăţ eu pe propria piele.
- Da’ ce, să le zicem că să se ridice, numa’ aşa? mă învaţă ele pe propria piele.
- Păi cum îi asta problema mea?
- ŞI CE, DERANJĂM TOATĂ SALA?! mi se revoltă.
Corect. Nu se cade să deranjezi toată sala. Îţi alegi locurile bune şi deranjezi numai pe cei cărora le aparţin. Bun simţ elementar, nu nesimţire, ca propunerile mele. Încep să se stingă luminile, aşa că decid să nu mă ţigănesc cu boarfele ca la disco şi mă aşez lângă ele, aşteptând să-nceapă filmul sau să ne ridice şi pe noi cineva. Începe filmul.
Filmul se intitulează The Book of Eli. În primele secvenţe ale filmului, apare o pisică de rasă sfinx, care n-are păr, cam urâtă. Prin urmare, în primele secvenţe ale filmului, boarfele deja nu se mai pot abţine şi izbunesc: “Fai de pula me’, ui’ , tu, la asta, zâci că-i Carla, ăăăhăhăhăhă, ni că ce faţă are!”.
Carla, probabil vreo duşmancă de-a lor, semănând aparent cu pisica din film, a fost subiectul unor prelungi hăhăieli şi comparaţii amănunţite cu pisica, până când Denzel Washington a omorât pisica cu o săgeată, eveniment întâmpinat cu nestăvilite urale din partea publicului borfet, sărbătorind deschis că Denzel Washington practic tocmai o omorâse metaforic pe Carla însăşi. Mai încolo, când Denzel Washington a pus pisica la proţap (aşa-i scenariul), boarfele au conchis că, deşi este într-adevăr amuzant, nici măcar Carla nu merită să fie totuşi chiar mâncată, fie ea până şi Carla şi fie ea doar imaginar reprezentată de pisică.
Cam aici în timpul filmului am luat eu înţeleapta decizie de a nu face o criză de isterie, finalizată cu a face boarfele să iasă plângând, ci să încerc – dimpotrivă – să socializez cu specimenele, să mă arăt amuzat de comportamentul lor, părtaş, să le fiu tovarăş şi complice. Şi astfel să fiu parte din lumea lor şi să le văd cum trăiesc ele.
Ca să aveţi un cadru larg, filmul este despre cum personajul Eli duce o carte undeva, după ce lumea a suferit în urma unui eveniment cvasi-apocaliptic de război, care-a lăsat-o în ruine. Din indiciile filmului, care se cheamă cum se cheamă, respectiv că exemplarul cărţii ar fi ultimul existent, iar el ar fi unul important, se deduce cam din primele 2-3 minute că este vorba despre Biblie, care trebuie salvată de către Eli.
Mna, cam pe undeva bine după prima jumătate a filmului, piţipoanca exclamă, cu voce impunătoare, ca-n staţia de autobuz, oarecum mândră:
- Tu, pariu că-i Biblia?
- Ce îi Biblia? întreabă vaca, luată prin surprindere.
- Cartea, tu. Pă care o duce. Io pun pariu că îi Biblia.
Discuţia încărcată cu o doză de scepticism şi neîncredere se continuă în contradictoriu, la fel de turbulent, invitând parcă la dezbatere şi pe a treia boarfă. Până când piţipoancei îi sună, mai tare decât suna discuţia, telefonul. La care ea răspunde – atenţie: în şoaptă. Ca să nu deranjeze, probabil, parlamentările. Că doar fetele vorbeau peste film şi nu stabiliseră încă dacă îi Biblia. După ce-a vorbit cu Yuby, a cărui identitate se vedea limpede pe ecran, când a răspuns, pe lângă că a şi anunţat-o în plen, sălii, şi după ce i-a rezumat pe scurt lui Yuby unde se află şi de ce îi gălăgie, a-nchis şi a revenit în discuţie, cu o nouă dilemă, care-o trăznise probabil pe durata conversaţiei: “Tu, da’ de ce-i tăt ars peste tot? Ce s-o-ntâmplat cu lumea?”
Denzel Washington purcede per pedes mai departe prin pustie, încercând să ajungă la destinaţie, în timp ce vaca aglutinează cu repeziciune o găleată dintr-aia de vreo 5 litri volum de popcorn, nu înainte să-şi mai toarne din găleata piţipoancei căreia-i mai rămăsese, dezvoltând seria de nedumeriri.
Filmul se termină spre uşurarea boarfelor, Biblia ajunge la destinaţie, lumea e salvată. Boarfele se îndreaptă sfârşite spre ieşire. Eu insist să ne facem poze. Era totuşi o chestie înfiripată între noi toţi. Piţopoanca acceptă cu amabilitate. Însă vaca e vedetă şi se împotriveşte, preferând să se uite mai bine la nişte mâncare care se petrecea în spatele nostru.
Tweet
108 comentarii
zi si tu cevalink permanent
Da’ de ce nu zici cum ai facut tu sa fii tovaras, partas, complice, ca poate avem si noi nevoie vreodata sa fim tovarasi, partasi si complici si sa stim cum sa facem sa fim tovarasi, partasi si complici. Ai ras la glumite? Ai facut glumite? Si daca da, care erau glumitele? Care si ale cui? erau
link permanent
Concluzie: Pocaitii – tot pocaiti raman; cateodata pitipoancele is de treaba, dar vacile tot VACI raman!
link permanent
Diviricea, io accepta, chiţăiam, dădeam din cap aprobator. Nu am zis de la mine, n-am influenţat. Doar susţineam.
link permanent
mirific…
)
link permanent
Cum crezi. Eu zic ca ne amuzam nespus altfel.
Si dadeai din cap pe intuneric sau numa la explozii?
link permanent
O mai coteam admirativ pe piţipoancă. Îi semnalam că sunt încântat şi că să mai zică, să mai fie spirituală.
link permanent
Ah cacat, asta am pierdut atunci?
Cum ai convins-o sa-si faca poza cu blogostarul?
link permanent
Mi-am folosit farmecul personal, versat cu domniţele dificile.
Am uitat că mai am o poză, din care ne butem bucura de vacă morbidă din profil.
link permanent
Aia-i var’ta pe care ai pus-o să se tragă-npoză lângă tine sub pretext de piţi.
link permanent
Nici n-are să-l vadă.
link permanent
Băăăăăăăăăă, deci dacă nu erai tu să scrii, eu şi uitam de tanti cu Dacia roşie de făcea pe autobuzul. Incredibil! Şi eu am fost cu ea.
Iar de vaci, ce să îţi zic? Puteai să îţi satisfaci plăcerea să te aşezi la ele în braţe, PE LOCUL TĂU.
link permanent
1. ti-ai luat ochelari 2. rau ai ajuns 3. .
link permanent
Draghe, pentru medicină era nevoie de un Mengele.
Pentru literatură, un eu.
link permanent
Pfuai mă da’ mare-i vaca aia! Şi ce frumos e îmbrăcată! Cum să o dai la o parte pe aia?
Tu aşa micuţ, cu ochelari, cuminţel şi curăţel.
link permanent
Ai fost la Odeon. Acum îţi ştiu traseul, ştiu pe unde umbli. Să te fereşti. Din poză se deduce că vaca aia chiar ar avea pulă, deci ştia despre ce vorbeşte.
Nemernic bărbos, mi-ai spoilerit filmul, fi-ţ-ar nădragii de scheităr să-ţi fie.
link permanent
ni, la e, are portofel, poseta si sacosa… pentru ce cacat?
link permanent
Din cele relatate pot trage urmatoarele concluzii:
1. Doamna pocaita facea/face evaziune fiscala => nu va ajunge in rai( lui D’zeu nu’i plac evazionistii). D’aia merge economia prost pt. ca doamna nu plateste tva si impozit pe profit, in cuantum de 16%.
2. Pitipoanca si vaca vor ajunge in rai; vaca e un animal inocent si util, iar specia cealalta, recent intrata in mitologia urbana+rurala, e inofensiva, candida si docila.
link permanent
Dar ce ti se intrezareste in buzunar? Un moleskine? Lasat jumatate afara? De unde l-ai luat? Mirosi a lavanda.
link permanent
Toata fricangeala asta ca sa te lauzi cu tipa de linga tine. Penibil.
link permanent
A, inca ceva: data viitoare sa iei mina, sa se vada ifonu`.
link permanent
Din Londra, Moaflian, dragă.
link permanent
ni, la old Marian S, ce standarde rurale are la piţi
link permanent
De unde am descalecat eu, sunt multi manelisti care fac ce facea pocaita din Zalau. I-as da pe toti la schimb pentru ea.
Darius, la final, i-ai spus pitipoancei ca Eli e orb, sau ai lasat-o sa creada ca Biblia era scrisa cu cerneala speciala?
link permanent
Când o făcut filmu’ zoom pe ochi la Eli, paaac!, or izbucnit toate cu concluzia, că-care urla mai tare era decisă drept cea inteligentă: ÎI OOORB! ÎI OOORB!
link permanent
Deci Oana şi Grozel vor muri ambii în chinuri groaznice. Probabil nu deodată, da’ sigur vor zbiera una sănătoasă.
link permanent
Fain film, pitzipoanca e simpatica. Dar tuuuu, ce ti-ai facut, liposuctie?
Nu ma certa, era o exclamatie admirativa. Sa traiesti.
link permanent
Astept cu nerabdare primul comentariu din partea pitipoancei, a vacii morbide sau – Doamne ajuta! – a pocaitei.
link permanent
dumnezo` …
cum … d..racu` ai rezistat tot filmul
experienta isi zice cuvantul, noroc cu minunatul parc romanesc ca nu duce lipsa de exemplare
link permanent
ma! totul e o facatura, o inventie… e cam vara pe afara la tine in poza!
)
link permanent
i-ai spus ca esti virgin? domnisoarei adica.
link permanent
ce mandru esti. si zi ca nu asta ai visat in fiecare noapte, sa te afisezi intr-o poza, in public, cu un exponat de bambu. ca sa folosesc un termen mai suburban, ii buna rau tipa
)
link permanent
Mai ales rău, da.
link permanent
deci i-ai zis… si nu ti-a raspuns ca si-a dat seama deja?
link permanent
Frumuşică gagi aia piţipoancă
Ai de grij’, poate fuţ’ şi tu ceva
link permanent
Toad: n-a-ntrebat.
Voi aveţi ceva cu spurcăciunile. Cre’că eu v-am educat aşa, să n-aveţi standarde.
link permanent
da’ nici tu nu i-ai confirmat.
link permanent
Mă acuzi c-am minţit prin omisiune, să-nţeleg.
link permanent
Ce faţă de Silviu Prigoană ai în poza asta
) Ţi se trage de la ochelari mă gândesc…
link permanent
Pardon, Honorius mă refeream, fi-su
link permanent
Reformulez ca sa fie ok pentru toata lumea: Ce făţău de Honorius Prigoană ai în poza asta, hăhăhăhăhăhăhă!
link permanent
Behold the Resurrection! A aparut si M@rianskele. Ma simt intoarsa-n timp.
link permanent
da’ stickere n-ai ma? s-o fi branduit pe chizda, zic. iesea mega halimai, sarea pitipoanca de floci in sus trei metri cand ii aplicai un “jeg” pe piept. baga o sesizare verbala vacii, “fa, nihao la aista, o zis ca suntem scursuri, tu, aseaza-te pa el pana sun la yuby sa vina sa-l transeze si sa-i dam drumu’ pe somes, ca poate-i place sa faca turu’ tarii”.
link permanent
M@rianskele reîncărcat (Marianscus Reloadus) e o specie de blogeri rar întâlnită şi scumpă la vedere care nu îşi face apariţia în public decât cu scopul de a rula maxim. Aşadar nu te flata prea tare, M@rianskele a apărut doar ca să dispară din nou…
And so, having disposed of the monster, exit our hero through the front door, stage left.
link permanent
iar in spate, prin geam, se vede limpede pocaita. zambeste. se gandeste ca ia uite, a reusit si Darius al ei s-ajunga atat de aproape de sexane nesimtite cu o pisi.
link permanent
M@ri draga, io ziceam sa nu te flatez pe tine… Da’ daca e mai ok, ramine ca nu ma flatez pe mine si procedam asa cum am stabilit
link permanent
“vaca” aia e iubita mea şi îţi rup capul când te prind, jegule!
link permanent
Unii oameni chiar sint curajosi. Curajos de deschisi…
link permanent
“jegule” vroia sa fie invectiv sau…? oricum, rupe capu’ la fraier, ca merita!
link permanent
bogdan cred ca-ti rupe bivolita capul pana una alta cu tatele, in vreo pozitie pe care prefer sa nu mi-o imaginez.
link permanent
Bogdi – io zic că ai probleme mai mari, ăăăhăhăhăhăhăhăhă.
link permanent
Bun bun, dadice te tine pitipoanca pe tine de brat, mai Grozo ?!
link permanent
Nu mă ţine. Io stau smirnă(bucata aia mai deschisă al culoare dintre noi e ceva ce ţineam eu în mână, parcă), iar ea pozează frumos, cu genunchelu’ şi mânuţa-n şold, conform regulamentului.
link permanent
Ce misto … Bogdi … prietena ta e pitzipoanca disponibila
)
Asta ce inseamna ca esti tu ? Prieten de Pizipoanca Disponibila ? sepsy sepsy rau !!!
link permanent
Io’ cred că Darius venise la film cu vaca, i s-or fi acumulat ceva fetişuri de când cu cufureala, respectiv actul sexual, efectuate asupra Cărtureştiului. Şi cum vaca nu bunăvoi să-i efectueze autorului acestui articolo nişte acte sexuale, porcul decise să facă mişto de dânsa, astfel răzbunându-se.
link permanent
Io îs, ăl’ cu aliasu’.
link permanent
no, acuma sânteti multumiti? m-o parasit vaca! a zis ca ea nu poate iubi pe cineva cu asa apucaturi violente! amu’s si eu labar ca si astia care n-o prins gluma…
link permanent
Mai Darius, eu acum observ că ai capul disproporţionat de mare (şi îmblănit) faţă de restul corpului. Hmmm… eu cred că este un trucaj la mijloc, prea sunt toate alandala şi nelalocul domniilor lor părţile. La fătucă sunt toate proporţionate, la Groza nu. Ciudăţel, parcă e în tuialandzon.
link permanent
Plus că văd şi o semi erecţie din profil psihologic… (cred că de la pisica penetrată de ţepuşă).
link permanent
monica nu ma mai iubeste ca pe vremuri.
link permanent
moama darius, da’ ce mic esti de ‘naltime… ai 1.60 macar?
link permanent
I recall the experience sweet and sad …:(
” the future ! of Romania “
link permanent
da, si eu zic acelasi lucru cand vad poze cu darius. doar ca in romaneste. de fiecare data. stiai ca e director deja?
link permanent
am incercat sa ma uit in alta parte si sa nu zic nimic, da’ tare urat jeg mai esti.
link permanent
Păi concluzia a tras-o tot musiu, ceva mai înainte: potăi cu 2 şi 4 picioare NU spurcaţi oraşul !!! Chestie de subconştient, vă spui io !
link permanent
auzi ma, da’ cate livezi au astia la zalau? peste tot vezi : “tuica de zalau”.
link permanent
Pisat la gat
link permanent
Mna. Ce căcat îi asta de mai sus? Explicaţi. Ce îi.
link permanent
Mamă’ ce spătioc are aia.N-ai întrebat-o dacă lucrează la BGS Security ?
Piţipoanca e drăguţă. Păcat că e piţipoancă…
link permanent
Marian S. Unde eşti când e comentariul 69? Nicăieri.
Mai departe, deci: care, bă, aveţi cu piţoanca?
link permanent
esti bestial frate
link permanent
nu e, ma. e de la focalizarea slaba.
link permanent
exceptand, desigur, cazul in care, incidental, esti dacian. pentru ca, nu-i asa, fratii zic cacaturi despre fratii lor, mai ales desprei cei mai mari.
hmm, mi-am amitit ca tre’ sa-i rup capul frate-miu-ului din dotare pentru niste vorbe necugetate, in sensul ca au fost cugetate impotriva-mi, hmm.
link permanent
Ma intreaba musiu unde eram cind s-a produs comentariul cu numarul 69.
De data asta trebuie sa recunosc: la un 69 pe bune.
Ce dreaq sa faci ma de la o virsta ? Mai o limba, mai un deget…
link permanent
Şi spune-ne Marian, era murdară la poponeaţă? sau mă rog… la poponeţ.
link permanent
La Deva era si sper ca mai este un tip proslavitor de necuratul care lucra la morga – executa servicii de brancardierat rapid.
Putem spune ca exista si taximetristi satanisti (ai mortii)?
link permanent
nu. singurul lucru cert e ca darius ar trebui sa se duca la psiholog sa vada de ce se opreste in orice relatie inaintea actului sexual propriu-zis.
link permanent
si, desigur, se mai stie ca monica nu ma mai iubeste cum ma iubea odata.
link permanent
Mai exista taximetrista pocaita numai ca e pe o Dacie alba ceva mai noua.
link permanent
Da şi am fost informat că acuma s-a înregimentat cu taximetria pe faţă, plătitoare la stat. Face carieră, adică, nemaifiind amatoare.
link permanent
Puneti-i un dop toaderului.
link permanent
bah mi se pare mie sau pitzi, aia cu genuCHELu’ , chiar arata bine? cred ca am termen de comparatie buldogu’ care se uita dupa fooooood ..cre’ ca nu mai mancase de 2 ore de era asa disperata.
link permanent
Băi, da. Cred că ţi se pare ţie.
link permanent
erate:
- ala nu e genunchi, e decolteu;
- aia nu e buldog, e vacuta. precis;
- in rest, ti se pare.
link permanent
Şi-n buletin arăţi mai om decât în poza aia…
link permanent
Mă, tu vii aici doar ca să-ţi afişezi linkul, admiţi? De când n-ai mai făcut ceva util pentru stăpânul tău?
link permanent
si sa se prefaca asa fel sa creada lumea ca el s-a uitat la tine in poza, cand de fapt el spera in secret ca piti citeste aici si poate il remarca.
link permanent
Am impresia că v-aţi deprimat cu sare de baie la plic.
Am făcut un tur de blogurile voastre şi sunt deprimant de plictisitoare.
Până şi maestrul sexurilor jimerino a mestecat un pic cuvinte cu p dar s-a liniştit rapid. Am impresia că aţi luat nişte anti-Viagra de vi s-a blegit esenţa creatoare.
link permanent
Deci… de când are bilbli clonă că n-am înţeles?
link permanent
musai este de sex feminin?
link permanent
Bibli ! In genunchi ne rugam la tine sa te intorci. Jegul fara tine e ca Basescu fara Udrea, ca Fat Frumos fara Ileana Cosinzeana, ca … ma intelegi tu.
link permanent
@Darius: da ce ai in buzunar la blugi?
un iPad
link permanent
Musai e neutru, ca si elvetia.
link permanent
erată: Elveţia. Iar mi-a revenit bâlbâiala.
link permanent
Un carneţel şi el.
link permanent
@Darius Ca bine zici. E buna de un merchendaizing, ceva. “Doriti sa gustati un saltimboca di jeg ?!”
link permanent
Pe vremuri cineva scotocea după bani de Pegas.
Astăzi am auzit pe cineva că vrea să-şi ia tractor.
- Ce faci măi tu cu un tractor?
- Aşa, să-l ţin şi eu în curte, să am un 4×4…
Mi-am dat seama că oamenii nu mai cunosc poanta, aşteaptă ca univocul să înlăture amfibolicul sau se agaţă instantaneu de ostensibil ca de un lucru inebranlabil.
link permanent
ca si cum ar fi musai sa stiti voi tat.
bibli,
partial adevarat, de fapt asteapta sa rada primul publicul platit pentru asta. aia cu “cu televizorul, prostiti poporul” are mai mult temei decat o lozinca de animator de balci.
link permanent
@Clona : Vezi ca-i zice amfibologic, ala amfibolic e ambiguitatea metabolica nu textuala.
link permanent
Pe cand un post despre viata amoroasa a lu Moafle?
link permanent
Pe cand o avea una.
link permanent
ba ce simplu a servit-o sepukku. prea simplu. sa-mi bag pula de n-ai boala pe moafle si tu l-ai pus pe ala mic sa ti-o ridice la fileu.
link permanent
Te inseli…jumerino…
eu si moafle…We go way back…
link permanent
@ Mircea Popescu
Aşa m-am gândit şi eu, la început doar, că nu… dar a pus careva în Dicţionarul de Neologisme că AMFIBÓLIC, -Ă adj. (Lit.) Amfibologic. [< fr. amphibolique]. Pe urmă mi-a trecut şi nu m-am mai gândit, decât cu alean. Acum sap să văd dacă alcoolic este acelaşi lucru alcoologic, căci mai multă logică decât în alcool…
PS.
Ambiguitatea este generală, nu neapărat legată de text, dar termenul se foloseşte, este adevărat, în special pentru text.
PS2.
Hai măi, că vă era dor… spuneţi sincer.
link permanent
@ Darius
Eu aşteptam o revenire la postul acesta, o revenire cu piţipoanca la proba de costum de baie… Eu îţi spun, ca la un frate, nu mai eşti ce erai o dată… te-ai plafonat, ai căzut în banal, nu mai inventezi nimic, foloseşti clişeu după clişeu. Nu m-ai surprins de mai bine de o lună.
PS.
Mi-e dor de cei de la Vitrina… Transmite-le salutări din partea mea.
link permanent
Sugi.
link permanent
Recunoaşte că şi tu simţi că te-ai lăsat pe tânjeală.
link permanent
Bun postu…si ai slabit destul ca sa semeni bine cu caracterul desenat de Artpi…si probabil ca ti-a placut de pitzi ca altfel le scoteai pe toate in bocete din sala. (e ok, si eu as fi procedat la fel)
link permanent
zici ca esti Prigoana junior!