sari la comentarii

RoBlogFestVotDeci eu am găsit prin casă o pensetă. Cu care, cel puţin până în acest punct, aveam impresia greşită că îmi scoteam coşuri, fire de păr de prin orificii şi şurubăiam pe la calculator. Aiurea. Recent descopăr, de la Tudor, că fratele meu de gen masculin, Dacian, cu care împart acelaşi acoperiş, se pensează între sprâncele lui, care, la urma urmei, mă afectează şi pe mine.

Nu doresc să comentez acest aspect, ci să-l las la libera voastră judecată.

Iar ieri am avut un vis erotic cu el şi o fostă prietenă de-a lui, eu fiind în postura privitorului invizibil.

Nu mă exteriorizez, doar vă zic.

***

Şi vă scriu aceste rânduri cu limbă de moarte, fiindcă, iaca, am fost la un stand-up comedy românesc. Teribilă entorsă de raţionament. Chiar acum caut în disperare prin casă ceva de băut, ca să-mi induc amnezie. Trei nefericite făpturi cărora – mulţumesc divinităţii, deci mie – nu le-am reţinut numele, doi masculi şi o femelă, s-au întrecut grotesc, două ceasuri continue, în nişte opinteli actoriceşti, în care-am aşteptat deşart umorul, până mi-au dat lacrimile. De două ori. În sensul de necaz. Fiindcă şi-au împărţit show-ul în jumătăţi şi fiecare făcea câte-o tură, până când toţi trei au vorbit câte o dată, după care mai aveau o şansă. Degeaba.

O să ziceţi “Fă tu, dacă eşti tare!“, respectiv “Muie!“, după caz. Când va să vie vremea, (în ordine) băieţi şi fete. Deocamdată eu nu mă ambiţionez pentru ceva ce ştiu aproape sigur că nu mi-ar ieşi.

Publicul a fost unul de tot căcatul, pentru că râdea. Nu concep cum poţi aprecia un coleg uman, doar pentru că face ceva de care amândoi nu sunteţi buni. Încă mă trece o jenă să ies pe-o scenă, să fiu varză… şi să le placă. Da, la noi reuşesc spectatorii să fie de duzină prin simplul fapt că apreciază ceva ce n-ar trebui. La ce-am fost martor a fost mai dramatic decât cea mai ruşinoasă emisiune la care-ţi faci curaj să te uiţi la televizor. Mai tragic decât cel mai slab bal al bobocilor de care vă puteţi aminti din tinereţi. Nu pot estima talentul sărmanilor decât prin sintagma şi mai slabi decât Neuronu’ (n-o lua personal).

Această istorisire este la fel de amuzantă, doar pentru voi, precum operaţia mea la testicul.

Nici glumele furate nu le-or ieşit, bieţii. Mi-a luat Arpi biletul şi urmează să-i dau banii. A fost atât de slab spectacolul, încât nu primeşte nimic şi încă mi-e dator. Şi, colac peste secretariatul de la Vitrina, am o colegă (ghici unde?) care chirăia că “super, ca Seinfeld”. Doamnă! Avem o limită!

***

Iar acum, încă o maşinaţiune perfidă a serviciilor secrete străine şi române, ale căror iţe încurcate duc până hăt la Cotroceni. Specialişti în investigaţie mi-au confirmat că toate calomniile şi supozitoarele nefundate ridicate pe acest website sunt comandate de la nivelul cel mai înalt. În timp ce milioane, poate miliarde de români, sunau cuprinşi de griji la redacţie, să se intereseze de situaţia Transilvaniei şi integritatea patriei mamă.

TimesRoInterviuJeg

 


62 comentarii

zi si tu ceva
  1. Februarie 28, 2008 la 21:54
    link permanent
    Bibliotecaru zice ca:

    Şi eu care credeam că faci un autodenunţ că foloseşti penseta ca să scuturi de jăratic un joint, precum bidiviul năzdrăvan (Că altfel nu înţeleg de unde a luat el atât de brusc, şi mă refer la cal, aportul de energie să se facă bidiviu din mârţoagă şi încă vorbitor de limbi străine. Chiar, ce limbă vorbea Roş Împărat?). Dar cine mai stă să analizeze ce fel de jăratic avea împăratul de roşu prin palatul său cu termopane de paie?

    Nimeni nu-i înţelege pe ăştia de la nivelul înalt, acolo este aerul rarefiat şi oxigenul pe sponci. Cică encefalul consumă 60% din oxigen… să plătească intelectualii mai mult taxă de poluare, sau de poluţie, ca aşa e de “brand gust” să spui… “Dragă am ieşit în centrul capitalei şi pur şi simplu nu mai poţi să respiri de atâta poluţie ce este. Nesimţiţii cu maşinile lor cu tot. Hai că mă duc să-mi scot maşina din service. Pa tu!”

  2. Februarie 28, 2008 la 21:56
    link permanent
    Darius zice ca:

    Văleu, ‘mnezăule, doamne şi domni, o comentat nebunu’ primu’!

  3. Februarie 28, 2008 la 22:13
    link permanent
    punct zice ca:

    esti un perfectionist desavarsit…

  4. Februarie 29, 2008 la 00:17
    link permanent
    Bibliotecaru zice ca:

    Să înţeleg că ţi-am făcut o bucurie. Acum nu recunoşti că m-ai sunat azi 4 ore… “Pune-mi şi mie un comentariu…!” :)

  5. Februarie 29, 2008 la 09:33
    link permanent
    toader zice ca:

    ca seinfeld?:) ca garcea-n monolog poate.

  6. Februarie 29, 2008 la 09:38
    link permanent
    monte cristo zice ca:

    viata este scurta. incalca regulile, iarta repede, saruta incet si des, iueste cu advarat, razi in voie si nu regreta nimic din ce te-a facut sa zambesti. e k sa-mi placa prietena unui amic ? si pe langa asta ea sa-mi faca avansuri? nefiind curva!…cred..:D

  7. Februarie 29, 2008 la 09:59
    link permanent
    Darius zice ca:

    Mă, tu iară te-am îmbătat şi-ai venit pe Jeg, singuru’ loc în care te simţi în siguranţă. :D

  8. Februarie 29, 2008 la 10:02
    link permanent
    monte cristo zice ca:

    sertaru’? unde-i sertaru’? am acasa sampanie vin bere tuica si n-am cu cine le be’! tot te lauzi ca vi si faci si alea alea….bine ma… m-am nascut io noaptea, da’ nu aseara.

  9. Februarie 29, 2008 la 11:02
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Nu vin acuma, vin când vreau io. Sau bere.

  10. Februarie 29, 2008 la 11:22
    link permanent
    monte cristo zice ca:

    tu si replicile tale not so smart! dume…

  11. Februarie 29, 2008 la 14:08
    link permanent
    M@riansky zice ca:

    Râde azi că mâine ar putea fii prea târziu! sau Romanian Stand-up Comedy – arză-l-ar focul! Nu că n-am avea oameni care se şi pricep la aşa ceva, puţini câţi or fi dar este mulţi care they suck… O fi pofta de râs de dinainte prea mare şi dezamăgirea pe măsură? Nu ştiu da-i mai rău ca atunci când ai ocazia unică să ţi-o pui în sfârşit cu piesa aia bună rău cu care tot ai fantezii sexuale de trei ani încoace şi când în sfârşit eşti la centimetri aproape de fericire, prostul, idiotul şi amărâtul de tine începe să se zgârie pe ochi când fata îl intreabă cu o voce suavă: n-ai uitat de prezervativ aşa-i?
    “Mai bine-şi aducea tac-tu aminte de prezervativ!” a fost şi concluzia mea în urma unei astfel de interpretări SUCK(Stand-Up Comedy Killer) la care mi-am nenorocit existenţa anul trecut… Actorul? Posibil unul dintre cei care te-au “încântat” şi pe tine că e clujean de-al vostru pe nume: Robert Pavicsits. Oricât de ciudat şi de greu de pronunţat ar fii, spre deosebire de tine am reţinut numele ucigaşului de umor şi mă va bântui cate zile mai am de indurat pe pământ de acum încolo… Ardelean de loc din Arad şi stabilit în Braşov, am avut întotdeauna convingerea că umorul ardelenesc e umor românesc de cea mai bună calitate; ei bine vine unul precum domnul Pavicsits (cine-mi scire cum se pronunţă are un măr de la mine :D ) şi-mi demonstrează contrariul (după nume pote nu e ardelean şi totuşi am dreptate :D ) şi nici acum nu ştiu dacă lacrimile de la sfârşit erau de bucurie că s-a terminat chinul sau de jale că se termină şi n-am auzit încă poanta pentru care am venit, care să-mi smulgă măcar un zâmbet… Ba am şi râs două minute când fata de la masa de alături, presimţind dezastrul, s-a ameţit mai repede şi-a dat-o într-un râs alcoolic care a reuşit nu numai să întoarca toate privirile dar să şi scoată publicul din starea de anemie generală spre care se îndrepta.
    În caz că te bate năucitorul gând de a te apuca de stand-up, dragă Darius, pentru buna sănătate mentală a celor ce te vor asculta, un sfat îţi dau: dă shot trei beri înainte…

  12. Februarie 29, 2008 la 15:32
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Io dacă mă apuc, apci o să fiu bun, ca toate lucrurile ce le-ncep. :D

  13. Februarie 29, 2008 la 15:35
    link permanent
    toader zice ca:

    de terminat le termini?:)

  14. Februarie 29, 2008 la 15:58
    link permanent
    Oana zice ca:

    Bibliotecarule, si pe mine m-a sunat. Si m-a bombanit sa comentez. Na, ma, comentez, ca tot nu vrei sa dai cafeaua.

  15. Februarie 29, 2008 la 16:33
    link permanent
    George Man zice ca:

    Ma sper ca nu era vorba de Comedica (Nicu&Co.) ca aia fac treaba buna si ridica sala in picioare. Mai da-le o sansa si la restul! :) ) Unde dracu’ gasesti stand-up in CJ, apropos?

  16. Februarie 29, 2008 la 16:41
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    O fo’ la Teatrul Naţional.

    (Pe Bendea nu l-am văzut, da’ vorbeam cu el şi nu părea excesiv de amuzant. I-am zis căci cu o ocazie m-oi duce să inspectez.)

    Oana, măcar Bibliotecaru o reuşit cu chichiţa de a comenta la început, împotriva firii sale. Tu vii şi întârziată şi să-i furi poanta. Uăăă!

  17. Februarie 29, 2008 la 18:32
    link permanent
    Oana zice ca:

    Ce putin ma chinui sa i-o fur. DA?

  18. Februarie 29, 2008 la 18:47
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Mnu.

  19. Februarie 29, 2008 la 19:01
    link permanent
    M@riansky zice ca:

    ooo, dar cine mananca parizer cu ciuperci si se face baiat mare?!

  20. Februarie 29, 2008 la 20:49
    link permanent
    Bibliotecaru zice ca:

    Pariez ca e parizer cu ciuperci cu halogenuri halogenice! :) Stupefiant!

  21. Februarie 29, 2008 la 21:22
    link permanent
    toader zice ca:

    zacusca de ghebe e cea mai buna. mmm.
    parizer câh.

  22. Februarie 29, 2008 la 21:23
    link permanent
    toader zice ca:

    sau ca garnitura:

    Ingrediente:
    2 kg de ghebe spălate, 400 ml de oţet de vin de 9 grade, 40 g sare, 20 g piper, usturoi după gust.
    Dificultate: redusa

    Mod de preparare:

    Ghebele sunt ciuperci de toamnă care se găsesc numai la începutul lunii octombrie şi cresc mai ales în pădurile de foioase. Fierbeţi 3 litri de apă cu 200 ml de oţet şi când clocoteşte adăugaţi ciupercile curăţate de resturi de pământ şi iarbă şi spălate în mai multe ape reci. Amestecaţi continuu cu o lingura de lemn şi când lichidul începe din nou să fiarbă, luaţi vasul de pe foc şi lăsaţi-l acoperit 10 minute. Puneţi apoi ciupercile într-un lighean cu apă rece şi spălaţi-le foarte bine în 2-3 ape reci, apoi puneţi-le în alt vas cu puţin usturoi. Separat fierbeţi 200 ml de oţet cu 1/2 litru de apă, foi de dafin, sare, piper şi un căţel de usturoi tăiat cât mai fin şi când clocoteşte turnaţi sosul peste ciuperci. Lăsaţi-le să absoarbă lichid şi peste o oră puneţi-le în borcane şi legaţi-le cu celofan. Se păstrează la rece şi se consumă ca salată sau garnitură la fripturi, piureuri şi alte mâncăruri cu carne.

  23. Martie 1, 2008 la 01:45
    link permanent

    ia mergi de-ti da cu parera si degetele pe taste la jocul asta. 21 DE CUVINTE. initiativa nu-mi apartine,dar l-am postat pe blog. e o provocare adresata neuronilor agitati. iar ai tai au inceput sa faca galagie, dupa cate zici :) )
    numai bine.

  24. Martie 1, 2008 la 01:47
    link permanent

    aaa… si o sa-ti cer si-un autograf, daca tot treci pe-akol. ;) asta ca sa nu zici ca n-am fost politicoasa. cu respect.

  25. Martie 1, 2008 la 08:42
    link permanent
    Darius zice ca:

    Când viu de la Geek-Meet.

    Restu’ – dacă eraţi subordonaţi autentici, ştiaţi că nu-mi plac ciupercile.

  26. Martie 1, 2008 la 09:15
    link permanent
    Bibliotecaru zice ca:

    Eu rămân la părerea mea iniţială, că erau ciuperci de import cu efect halucinant introduse în parizer ca mijloc de trecere frauduloasă a barierei graniţei vacii nebune… hmmm, acum îmi dau seama că parizerul se face din… hmmm. Mă rog, poate nu era de vacă nebună, dar nu contează, efectul rezistă, vânt puternic.

  27. Martie 1, 2008 la 09:19
    link permanent
    Bibliotecaru zice ca:

    @toader
    Esti sigur că este vorba de 400 ml de oţet din vin de 9 grade acetice? Cu o jumătate de litru de oţet aş fi pus 10 kg de castraveciori în saramură. :)

  28. Martie 1, 2008 la 14:43
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Unde-i Marius acela, să ne zică cam cum îi cu gramaju’ la lucruri… şi despre LIIT Ultimate.

  29. Martie 2, 2008 la 12:16
    link permanent
    neuronu zice ca:

    omule, ce faci tu aici mi se pare de tot cacatu’ pt ca daca nu le dai si numele ii cam bagi pe toti in aceasi oala. Esti chiar atat de superficial incat sa te apuci sa-i desfiintezi pe uni de ti-au futut ziua, dar sa nu te interesezi si tu macar cum se numesc aia despre care vrei sa-ti dai cu parerea. Practic ce spui tu aici este ca stand-up-ul romanesc este de cacat si ca nu merita sa mearga lumea la un show de genu’ asta. Ti se pare corect sa generalizezi la modul asta din moment ce tu nu ai apucat sa vezi live decat niste tristi carora nu le dai nici macar numele?

    “şi mai slabi decât Neuronu’” …altu care crede ca ma stie doar pt ca a vazut 5 min cu mine pe net. Omule, nu am pretentia sa-ti placa ceea ce fac, doar ca mi se pare mai ok sa-ti dai cu parerea dupa ce ma vezi la un show. E posibil ca in alea 30 de min cat o sa stau pe scena sa te plictisesti de moarte sau din contra sa te caci pe tine de ras. Dar macar atunci o sa stii cat de slab sau de bun comediant sunt.

  30. Martie 2, 2008 la 12:43
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    În primul rând, n-am făcut din greşeală generalizarea. Chiar cred că stand-up-ul românesc e de căcat, când “cred” exprimă părerea mea.

    Partea că nu le-am dat numele este o metaforă, dragă, în sensul că-s nişte nimeni (ca stand-up, mă refer), dar şi pentru a susţine subtilitatea cu generalizarea pe breaslă.

    N-am văzut un stand-up românesc care să nu încerce să imite reţeta americană (ce pur şi simplu nu funcţionează, e o direcţie greşită) sau, mai rău, cel mai mulţi dintre ei, să nu fure cel puţin o glumă. Desigur, este posibilitatea să fi omus unul, dar sunt foarte slabe şanse, trăim într-o lume prin care informaţia circulă destul de mine. Cel mult, atunci ar fi fericita excepţie.

    “Mai slabi decât Neuronu” – ţi-am spus să n-o iei personal, deci nu te agita că nu te cunosc; ce este pe net se presupune că-i best-of. Şi chiar dacă nu ar fi best-of, eu – ca spectator – decid dacă îţi văd show-ul sau nu, chiar şi după 5 minute pe net, deşi am văzut mai multe. Vrei să-ţi spun mai bine că regret c-am văzut mai multe?

    Ca om de show, e păcat să nu înţelegi încă faptul că am dreptul să te desfiinţez pe baza unei analize simple, chit că tu ai avut ghinionu’ să afişezi pe net doar nişte lucruri mai puţin inspirate. Că nu trebuie să-ţi dau nici o şansă şi că tu tre’ să mă conving din prima.

    Eşti pasionat de stand-up, eşti demi-cunoscător, dar eşti un amator, poţi să fi şi slab, nu-i tragedie, că devii mai bun, dacă ai cu ce. Şi înainte să izbucneşti de genialitate, da, eu sunt un spectator amator, iar asta nu te avantajează cu nimic.

    Fă o analogie cu Jeg: dacă un om intră şi citeşte ultimul articol şi nu-i place, e mai mult decât penibil să-i spun că tre’ să le citească pe celălalte, că am altele mai bune; l-am pierdut pe acel cititor, iar pentru el eu sunt naşpa, pe bună dreptate.

  31. Martie 2, 2008 la 17:05
    link permanent
    virgula zice ca:

    Nu esti naspa. Si gandeste-te ca pentru a citi in intregime articolul de azi cititorul nou trebuie automat sa mai citeasca cel putin inca doua mostre de jeg.

  32. Martie 2, 2008 la 17:14
    link permanent
    Darius zice ca:

    :) Ba-s naşpa, da?!…

    Îl împingeam pe comicu’ de mai sus să-şi folosească neuronu’ într-o comparaţie. Repet, eu nu mă plâng dacă cineva-mi judecă Jegu’ din primul articol şi nu-l invit să le citească pe al doilea, al treilea etc., dacă nu i-a plăcut.

    Apropo, în completare pentru Neuron: numele se pot găsi uşor, dacă-mi cere cineva anume i le zic, pur şi simplu nu cred că meritau să fie menţionaţi (PROFESIONAL, n-am nimica cu dumnealor în persoană) nici măcar de rău.

  33. Martie 2, 2008 la 17:52
    link permanent
    Bibliotecaru zice ca:

    Am tot vrut să tac dar acum nu mai pot. Trebuie “să arunc” şi eu câte ceva despre stand-up comedy, altfel ar fi ca şi cum m-aş renega.
    Ceea ce se numeşte stand-up comedy nu s-a născut în România cu Doru Octavian Dumitru, dar el a adus stilul la culmea mizeriei. Nici un actor de stand-up care “performează” prin baruri sau săli mici şi cochete nu ar accepta că ceea ce face el se aseamănă cât de puţin cu Doru Octavian Dumitru sau cu un Nicu Constantin la teatru de revistă. Totuşi asemănările sunt foarte mari. Există nişte butoane de tip trigger pe care un actor de comedie poate apăsă cu râs garantat. Acestea sunt descoperite, la vedere. Poante cu adolescente, cu naţionalităţi, cu “Alinuta”, cu animale, cu ardeleni, cu avocaţi, cu babe, cu badea Gheorghe, cu bărbaţi si femei, cu beţivi, cu blonde, cu Bula, cu calculatoare, cu canibali, cu ciobani, cu diferenţe, cu fotbalişti, cu doctori, cu homosexuali, cu ingineri, cu moldoveni, cu moşnegi, cu muzicieni, cu nebuni, cu olteni, cu poliţişti, cu preoţi, cu Radio Erevan, cu Scufiţa Roşie, cu Sir si John…
    Pe scurt, sex, violenţă, prostie, paradox…
    Nu poţi fi special, original, folosindu-te de butoane de râs. Se ajunge în scurt timp la poanta clasică şi repetată de mii de ani. Este ca şi cum ai întreba “Cine este din Ploieşti? Dumneata? S-o trăieşti!” Doar că pe diferite variante. Lumea râde, pentru că în grup râsul este molipsitor şi oamenii aceia au venit cu adresă acolo, au venit pregătiţi să râdă, de obicei mai sunt şi nişte “prieteni” în sală care se simt obligaţi să râdă, sa aplaude, dar asta nu înseamnă că cel care vorbeşte are un text bun. Actorul adevărat, cu un text OK, nu-şi vede roadele imediat, ci în timp. Un exemplu mare: Grigore Vasiliu Birlic. Au existat situaţii în care Birlic era pe stradă, în situaţii nenorocoase (ca să nu zic nenorocite), el se enerva la culme şi lumea strânsă în jurul lui, ca la urs, se prăpădea de râs. El beneficia de o viaţă de actorie dusă la calitate excepţională. Ceea ce juca Birlic nu a putut fi catalogat niciodată drept mediocru sau insuficient.
    Iată de ce este necesară şi munca nu numai talentul. Nu poţi spune: “Mă duc să fac comedie prin baruri că prietenii râd la poantele mele.” Mai întâi trebuie învăţat şi obţinută o rutină. Eu am urmărit într-o zi cam tot ce e pe youtube… primul lucru pe care l-am observat a fost că nici unul dintre actori nu ştie ce sa facă pe scene, nu are o “coregrafie”. Majoritatea se agaţă de microfon şi el devine punctul de atracţie. Nu ne mai uităm la actor ci la microfon. Dacă există un stativ, actorul dă energic din mâini sau, şi mai rău, îşi vâră mâinile în buzunar. Şi mai rău este stilul de la teleconcursurile de la TV… ghiceşte cuvântul… Acolo, ca omul să nu se plictisească, este impus stilul pasului înainte. Tot timpul domnişoara cu decolteu adânc face un pas în faţă, se bălăngăne un pic, şi apoi face un pas în spate, se bălăngăne un pic, cam trei sau patru cicluri pe minut. Foarte apropiat de stand-up este actorul cu marionetă. Nu-i musai să fie ventriloc, regia face spectacolul.

    Sfatul meu este… studiul şi înţelegerea acelui de ce aşa şi nu altfel, şi evitarea subiectelor clasice “nevasta mea este atât de grasă încât…”. Textul trebuie să aibă un mesaj protestatar, spectatorul trebuie să plece acasă cu ideea de a se schimba şi a renunţa la obiceiurile proaste. Pentru început aş recomanda pe Radu Gheorghe.

  34. Martie 2, 2008 la 18:18
    link permanent
    cilu zice ca:

    Nu ca mie mi-ar fi placut stand-up-ul cu pricina, dar experienta a meritat. De ce? Cred ca o data-n viata ti-e dat sa-l vezi pe “jeg” postat chiar pe randul din fata ta, facand fete posomorate si foindu-se apoi iesind ca din pusca din sala. Faza e ca i-am citit inca de pe-atunci din timpul showului postul pe care urma sa-l scrie :)

  35. Martie 2, 2008 la 18:32
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Hát, iar eu cu ce m-am ales?…

    Vezi, deci, că pentru voi, mă copchii, mă expun eu la de astea cu inconştienţă. Uă, că nimica nu apreciaţi! Pentru viitorul vostru vesel mă sfarm eu şi-mi pun amintirile traumatizante la bătaie. :D

  36. Martie 2, 2008 la 18:56
    link permanent
    virgula zice ca:

    Nu ma pronunt asupra formelor de stand-up comedy romanesti; daca vreti intotdeauna ceva nou si foarte bun nu trebuie sa-l pierdeti pe Hugh Laurie.

  37. Martie 2, 2008 la 20:06
    link permanent
    Basty zice ca:

    Subscriu. My two cents: singurul român care s-a apropiat cel mai mult de stand-up si care a facut-o cu măiestrie a fost Toma Caragiu.

    Daca tot veni vorba, in stand-up topul meu ar fi: Eddie Izzard, Robin Williams, Ricky Gervais, Eddie Murphy, Jimmy Carr, Bernie Mac.

  38. Martie 2, 2008 la 20:15
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Hai să zic io ce nu-mi plac, că e mai fain. Mie nu-mi place Robin Williams. Da, ştiu, e legendă. Nu-mi place stilul. Nici Ricky Gervais prea mult. Mai e ăla legendar, bătrân, nu reţiu cum îl cheamă şi mi-i lene să-l caut, poate-şi aminteşte altinceva-n locul meu.

    De exemplu, mi-a plăcut Pablo Francisco. Da’ NUMAI şou’ de feature pe Comedy Central, scurtu’, de 20 de min. Şou’ mare sugea.

    (Apropo, da – Toma Caragiu rulează; şi iaca, n-am văzut multe de la el, da’ tot îmi place din 5 minute. Surpiză.)

  39. Martie 2, 2008 la 21:21
    link permanent
    Basty zice ca:

    Pablo Francisco reciclează la greu si are cred doar 5 poante bune. Si da, show-ul extins nu merită deranjul.

    Legendarul bătrân sa fie George Carlin, cumva ? Sau vorbim de cei ce acum Restează In Pace ?

  40. Martie 2, 2008 la 22:43
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Carlin, da. Nu-mi place….

  41. Martie 3, 2008 la 00:51
    link permanent
    Sergiu zice ca:

    Tucurel, sunt mai mult ca sigur ca poti gasi figuri de stil dragute, dar incearca sa si judeci. Ca te cam dai in barci.
    Pentru ca stii ce e cel mai deranjant? Nu prostii. Prostii sunt ok. Cel mai deranjant lucru sunt prostii care sunt totusi destul de destepti incat sa-si argumenteze prostiile.

    Imi e asa de sila sa ma bag in cacatul asta. Si mi-ar fi fost foarte usor doar sa zic: “Am citit ultimul tau post, parerea mea: esti prost!”. Dar deh, ai atins o coarda sensibila si tre sa sar.
    Mai iti aduci aminte cand blogareala era la inceput? Si se gaseau unii din presa cu pula sculata sa-si dea cu parerea in totala necunostinta de cauza? Ala esti tu acum.

    Problema mea cu tine este urmatoarea: ai vizibilitate (ca orice tabloid, normal) si mi se pare nasol sa imprastii o parere biasata de dragul liricismului blogului tau. Nu iti mai da cu parerea aiurea ca risti sa fi penibil.
    E normal sa o faci. Dar pretentia mea, draga Darius, este sa-ti faci temele. Atat.
    Exista doua optiuni: fie iti asumi incompetenta si taci. Fie incerci sa-ti faci temele

    Ai dreptate, e foarte probabil sa fi fost tristi si incompetenti. Ai dreptate, e foarte probabil ca momentele lui Neuronu de pe YouTube sa nu fie cele mai bune. In rest, esti total pe langa.

    Pablo Francisco? Da-mi voi sa te compatimesc pentru inteligenta-ti scazuta. Si nu e “o chestie de gust”, e o chestie de inteligenta. Nu e nevoie sa te jignesc in vreun fel. Ai facut-o singur prin afirmatia asta.
    Cu poti sa ridici problema calitatii unui spectacol cand tu consideri pe Pablo Francisco bun? (Chiar si numai in showul ala) Acest trist beat-boxer si monkey-boy care nu are altceva decat voci, scalambaturi si tipete.

    Iar sa spui “si mai slabi decat neuronu (n-o lua personal)” e ca si cum de fata cu ma-ta ai spune ca “toate femeile sunt curve, peroanele de fata se exclud.”

    “Nu concep cum poţi aprecia un coleg uman, doar pentru că face ceva de care amândoi nu sunteţi buni.” – Da-mi voie sa-ti explic: e ca atunci cand unii fut femei bune da’ prost, iar tu o arzi pe laba. Nici unii nu sunteti buni… da’ unii macar o fac.

    Si atatia melancolici tristi ce vorbesc despre Toma Caragiu. Hai da-o dracu…

    Lasa figurile de stil deoparte si discuta ca un barbat.

    PS: Generalizezi ca prostul.

  42. Martie 3, 2008 la 00:54
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Am zis că Pablo Francisco e slab. Unde ai mai înţeles pe dos? :)

  43. Martie 3, 2008 la 01:04
    link permanent
    Sergiu zice ca:

    Baiete, tu nu mai stii ce tastezi?
    “De exemplu, mi-a plăcut Pablo Francisco. Da’ NUMAI şou’ de feature pe Comedy Central, scurtu’, de 20 de min. Şou’ mare sugea.”

  44. Martie 3, 2008 la 01:11
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Măi să fie, chiar m-am uitat în sus să nu produc confuzii, da’ văz că tre’ să-ţi descompun frazele şi să ţi le explic pe propoziţii. Mi-a plăcut. Într-o vreme. În trecut. NUMAI şou’ mic. Ce nu-i clar?… Apoi, pe axa temporară (că toată lumea vede iniţial şou’ mic), am văzut şoul mare, care era şi este şi va fi de căcat. A fost şi feed-back de la alt cititor referitor la aia: “Pablo Francisco reciclează la greu si are cred doar 5 poante bune. Si da, show-ul extins nu merită deranjul.” Iaca acilea tocmai ce stabiliserăm împreună că suge şi de fapt e naşpa.

    Spre exemplu, într-o altă eroare, mi-a plăcut Carlos Mencia. Pentru că era de râs. “Dar nu era râsul lui” (ca să zic aşa), am aflat eu ulterior.

    Apropo de asta, vezi tu, proverbialele prime 5 minute prin care asimilezi pe cineva pot fi ţais şi restul, mai târziu, naşpa. Invers… mai greu, zic eu, dând cu părerea de pământ.

    Când am zis că îs spectator amator, mă refeream la vasta gamă de comediani. Da’ am văzut tot ce este pe net sau găsibil la noi în ţară, pe orice cale posibilă. Per total, noi n-am văzut la un loc nici un sfert.

  45. Martie 3, 2008 la 01:26
    link permanent
    Sergiu zice ca:

    Hai mai… recunoaste. Suntem intre prieteni aici. Vorba aia ;) Merge un Pablo Francisco la o petrecere.

    Lasa axele temporale si datul cu parerea de pamant sa nu sara din vreun ciot sa te loveasca ‘mne fereste unde.
    Tu confunzi showrile cu oamenii. Analizeaza.

    Si sper ca mai incolo sa realizezi ca tot intr-o eroare au fost si parerile exprimate de tine p-aici. (Sa nu zici ca nu iti acord credit)

    Am deviat de la subiect, cum stii tu mai bine.

    My job here is done. Recycle!

  46. Martie 3, 2008 la 01:32
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Iubite, Pablo Francisco a fost primul stand-up străin pe care l-am văzut. Şi şoul lui mic e fain. Şi în acelaşi timp un fluke. Sunt alţii care au găsit mai potrivit decât noi să-l promoveze, cum ar fi Comedy Central. Câteva alte milioane de oameni. În rest, e vorba de gusturi. Cum nu-mi place mie Carlin, da’ e bun.

    Şi, dacă tot vrei să-ncheiem, părelile nu sunt greşite. Ele sunt păreri. Greşelile sunt greşite. Iar când ai dreptate în legătură cu ceva nu a fost dintr-o părere a ta.

  47. Martie 3, 2008 la 01:46
    link permanent
    Sergiu zice ca:

    Incearca sa-ti seama singur cat esti de prost si unde gresesti. Mai trec pe aici la anul, sa te-ntreb daca ai reusit.

  48. Martie 3, 2008 la 01:58
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Constructiv şi mai ales bine argumentat.

  49. Martie 3, 2008 la 13:51
    link permanent
    neuronu zice ca:

    “ce este pe net se presupune că-i best-of” …bai, nu e! Iti spun si de ce. Pt ca daca pui pe net cele mai tari dume ale tale risti sa pierzi sala la show. Ma roog, pana la urma nici nu conteaza, sunt niste glume care prind bine in spectacol, nu cele mai bune, dar nici cele mai slabe, evident. Mie imi plac, tie ca nu. E ok. Pana la urma e o chestie de gust. Nu aici e problema.

    Pe mine ma deranjeaza ca te apuci sa pui etichete si sa generalizezi chiar daca tu nu ai vazut decat un show live. Si ala s-a nimerit sa fie cu niste baieti care cel mai probabil sunt la inceput. Si dupa show-ul asta vi si spui ca stand-up-ul romanesc este de cacat. Asta e ca si cum as merge la concert la Bambi si dupa, ma apuc sa scriu ca muzica romaneasca nu merita ascultata ca e de cacat. Fanii lui Iris poate au alta parere. Si asta, in mod sigur, pt ca au fost la un show la Iris intai. Nu ti se pare mai corect sa spui ca ai fost la Bambi la show nu merita vazut?

    Si zici ca-ti place Pablo Francisco, aa? Asta spune multe despre tine! Probabil ca tie nu-ti place stand-up-ul romanesc pt ca nu se stramba nimeni ca Doru Octavian Dumitru. Nu aparem cu pantalonii rupti in cur, nu ne punem dresu’ pe cap. Asta e! Nu suntem pe gustu’ tau!

    @Bibliotecaru…”Lumea râde, pentru că în grup râsul este molipsitor şi oamenii aceia au venit cu adresă acolo, au venit pregătiţi să râdă” …ca si cum asta este ceva rau! Dar si rasul asta molipsitor trebuie sa-l starneasca ceva, nu? Daca eu am poante slabe nu o sa rada nimeni si o sa transmit o plictiseala la fel de molipsitoare ca si rasul.

    “Există nişte butoane de tip trigger pe care un actor de comedie poate apăsă cu râs garantat.”… si te apuci sa faci o lista intreaga cu tot ce exista pe lumea asta. Pai daca poti sa faci TU o gluma buna cu fiecare din categoriile enumerate de tine, esti genial, omule!

    Asta este o alta chestie pur romaneasca. Ce, glume cu sex, batrani si bautura??? Aaaa, s-a mai facut! Deci nu esti original. Deci esti varza! Dar toate astea ce le-ai enumerat tu acolo fac parte din viata si te lovesti de ele in fiecare zi. Nu e normal sa vorbesti despre ele?!?

  50. Martie 3, 2008 la 15:34
    link permanent
    Bibliotecaru zice ca:

    @ Basty
    Toma Caragiu nu a făcut aşa ceva. La el era un text rafinat pe care trebuie să-l tratezi cu inteligenţă. El încerca să descopere şi să ascundă totodată. Textul trebuia să fie deopotrivă lejer încât ca publicul să înţeleagă “şopârla”, dar şi închis încât să nu se înţeleagă nimic special fără interpretare. Toma a înjurat Partidul Comunist prin acele monologuri ca nimeni altul, pentru că totul era făcut din ton. Toma a fost un răspuns în condiţii de cenzură, astăzi nu mai există nici măcar autocenzură.

    @ neuronu
    “Nu eşti original” nu este acelaşi lucru cu “eşti varză”. Dacă eu îmi fac o trupă şi cânt la chitară de “nu se poate” în stilul lui Jimmy Hendrix, voi avea spectatori, dar nimeni nu va mai da pe spate pentru că deja Hendrix a fost, a trecut… Una este să asişti la un concert cu Elvis Presley şi alta e să vezi în Las Vegas o sosie a lui cu un spectacol extrem de reuşit.

    Dacă cineva nu este de acord cu mine, nu e nici o nenorocire. Există loc pentru toate părerile, nu punţi pasiune în a desfiinţa pe cineva numai pentru că altcineva are o altă părere. În cazul de faţă, părerea mea este şi “umilă”, nu sunt nici măcar absolvent de IATC sau UNATC că nu ştiu cum îi spune azi.

  51. Martie 3, 2008 la 16:01
    link permanent
    Basty zice ca:

    @Sergiu: Aroganta ta e deranjantă, iar tonul tău denotă ca ti-ai format o imagine extraordinară despre persoana proprie. Acum uită-te la melancolicul din mine cum vine si-ti spune ca această imagine e nejustificată. Mai finisează nitel te rog. Multumesc anticipat.

    @Neuronu: Inteleg că fiind in bransă ai luat critica mai personal decât trebuia. Mi se pare logic si era de asteptat. Insă te rog recunoaste ca exista o diferenta enormă intre stand-up-ul românesc si cel al britanicilor sau americanilor, care in fond au si inventat acest gen de comedie. Nu exclud posibilitatea existentei unui potential românesc solid in acest domeniu, dar până se ajunge la un standard calitativ mai inalt, lasă-ne sa strâmbăm nitel din nas. ;)

  52. Martie 3, 2008 la 16:15
    link permanent
    Basty zice ca:

    @Bibliotecaru: Toma Caragiu si-a adaptat textele vremurilor care le-a trăit. Inclin să cred că ar fi făcut acelasi lucru, cu la fel de multă măiestrie si după ‘89.

  53. Martie 3, 2008 la 16:32
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Bine zici tu. Da’ bine şi Bibliotecaru’, că el cre’că se referea la diferenţa în a-ţi adapta atunci textele şi… a le zice acuma, că te doare la banană. :P

  54. Martie 3, 2008 la 18:14
    link permanent
    neuronu zice ca:

    @Basty…aaa, pai aici nici nu am cum sa te contrazic. Ar fi chiar ciudat sa ne ridicam la nivelul ala dupa doar 2-3 ani, in timp ce ei fac asta de 50 de ani!!! Acolo stand-up-ul a ajuns sa fie o adevarata industrie pe cand la noi sunt maxim 15-20 de oameni care inca invata cu ce se manaca asta. Nu cred ca are cineva pretentia sa fie considerat la fel de bun ca cei din state. Spun doar ca e frustrant sa vezi cum cineva isi bate joc de munca ta fara ca macar sa se informeze inainte.

  55. Martie 4, 2008 la 08:51
    link permanent
    Melania zice ca:

    Interesante comentarii… Din cate inteleg eu, voi va uitati prin gaura cheii (youtube) la un ditamai fenomen international, iar argumentul major in discutia voastra e insulta. Cum spuneam, interesant…
    Inainte de a ne compara cu americanii (care, in paranteza fie spus, produc tone de stand-up de c#@* pe minut!), sa nu uitam ca facem parte dintr-o cultura europeana care, la fel ca si noi, transpira copios in incercarea de a importa stand-up american.

    Si da, Comedy Central rocks, dar e doar varful unui iceberg de prostie monumentala, autentic americana, cum rar intalnesti pe alte meleaguri!..

    Nu va faceti griji, sunt aici sa va salvez si sa va impartasesc secretul unui stand adevarat. Formula magica este:

    Umor + Inteligenta + Stil propriu – Ego

    PS: Chris Rock sucks ca actor, dar ca standupper e delicios!!

  56. Martie 4, 2008 la 12:11
    link permanent
    Bibliotecaru zice ca:

    @ Basty
    Eu cred că astăzi ar fi făcut altceva. Mulţi tineri nu realizează că teatrul a dispărut pentru că a rămas “doar” artă şi nu mai este necesar acel protest şoptit. Toma Caragiu este un monument, o instituţie, şi nu doar o simplă apariţie comică. Toma juca foarte bine şi dramă şi psihologic… dar era desăvârşit în comedie, pentru că deja lumea îl percepea ca pe un actor comic. Sunt convins că astăzi ar fi fost “mai imens”. Dacă vrei însă să afli o lacrimă a mea, mai sunt monştrii sacri care au supravieţuit, cum ar fi Marin Moraru, Radu Beligan, Iulie Darie, Gheorghe Dinică, Dorel Vişan, Horaţiu Mălăiele, Mihai Mălaimare… mulţi alţii, iar acest popor nu le ridică piedestaluri din marmură ci îi lasă să-şi primească mica pensie, îi ignoră, se duc cel mult cu plăcere să vadă aceiaşi poantă de doi lei performată de Alexandru Arşinel şi alţii ca el.

    Rugămintea mea pentru tine şi pentru oricine consideră că arta trebuie conservată, este să creezi o cerere prin consum asupra utilizării monştrilor sacri ai artei româneşti (în general). Cererea ta asupra unei televiziuni nu te costă nimic. Cât timp îi mai avem pe pământ, căci mulţi nu mai sunt, piesele în care joacă ar trebui înregistrate de particulari sau de televiziuni. Toţi banii din lume nu mai pot obţine imagini dintr-o piesă de teatru care s-a stins.
    De curând au dispărut oameni care păreau eterni. Maestrul Gică Petrescu s-a dus părăsit într-o garsonieră amărâtă, Gil Dobrică cam la fel… chiar şi Gicu Dobrin şi alte nume sinonime cu excelenţa din diferite domenii. De ce societatea românească recompensează cu bani pe cei care sunt în top 300 şi, pe de altă parte, nu are fonduri pentru adevăratele valori sociale, adevăratele cuvinte din definiţia României? Societatea românească suntem noi, atunci când facem bogaţi pe cei din politică sau alţii cărora “li se rupe” de noi, practic ne definim cine suntem.

  57. Martie 4, 2008 la 12:27
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Pe Gil Dobrică l-a făcut “cul” Connexul. Şi apoi lumea iar l-a uitat până a murit. Şi cred că şi Toma Caragiu e mai apreciat, pen’că e mort şi cum a murit. Nu zic că e rău, da’ ar fi mai bine în alte condiţii.

    (Melania din nou surprinde bine; nu doar fiindcă c-am eu aşteptări să aibă fundul fain.)

  58. Martie 4, 2008 la 14:55
    link permanent
    Melania zice ca:

    ooo, Darius, iti multumesc pentru interes, e visul oricarei femei sa fie apreciata pentru frumusetea din c**. sau pentru profunzimea ideilor pe care acesta le produce. :”>

    PS citat dintr-un yahoo messenger celebru: Dupa ce a creat femeia, Dumnezeu ne-a dat tarie… noi ii spunem acum alcool.

  59. Martie 4, 2008 la 15:55
    link permanent
    Basty zice ca:

    @Melania: Nu pot spune despre mine că mă uit cu un ochi inchis la fenomenul stand-up. Am acasă DVD-uri căcălău*, incepând cu Monty Python, Pryor si terminând cu Chapelle. Adevărat, intr-un haos total si luate de pe torente, fiindcă in România nu am gasit de cumpărat dar asta nu mă impiedică să pretind că am o vagă urmă de idee despre cum se papă acest gen de comedie.

    Sigur, americanii manufacturizează tone de *poop* pe minut. Nu zic nu. Cu atât e mai mare insă distractia de a găsi materialul de bună calitate. Pentru mine cel putin. De multe ori m-am intrebat de exemplu de ce toată lumea il ridică in slăvi pe Pryor ? Mie nu mi se pare a fi chiar asa un geniu. But that’s just me si poate nu ii inteleg eu umorul. Iar pentru prostia americană propovăduiesc cu succes Francisco ( in mare parte ), Mencia, Cook, Blue Collar si altii de genul. Desi recunosc că nu mă pot abtine să nu sneak a peek la glumitele lor de fiecare dată cand ies cu ceva nou.
    Chris Rock mi se pare putin deranjant prin prisma faptului că merge prea mult pe cartea rasismului. E ok, e de inteles, dar când iti bazezi 50% din text pe rasism nu pari prea inventiv. Sau mă rog, poate asta e cartea lui de vizită.

    Referitor la cultura europeană, din câte stiu eu stand-up-ul britanic s-a dezvoltat in paralel cu cel american si sunt două stiluri diferite. Bineinteles cu mentiunea ( :D ) că britanicii sunt de două ori mai buni ( Cel putin in opinia mea. Sau sunt doar orbit de Izzard ? Poate. Nu zic nu. ) La nemti am văzut de asemenea niste stand-up-uri decente. Nu strălucitoare, doar decente, cu un vag iz de succes. Sau poate bălegar.

    @Bibliotecaru: Ai dreptate. Consider insa ca readucerea marilor artisti in fata i-ar expune in mod gratuit unor mizerii aruncate de cei care fac legea deocamdata in audiovizual si care s-ar simti amenintati. Sau ar face-o doar din plictiseala si pentru ca s-a ivit ocazia.

    Bun. Astea fiind asternute pe hartie, spunea cineva ceva de un fund fain ? In caz afirmativ, propun mutarea discutiei la o bere.

    * CĂCĂLĂU, căcălăuri, s.n. (Pop.) grămadă, mulţime, şir nesfârşit de ceva anume. – Lat. cacalaus.

  60. Martie 4, 2008 la 17:28
    link permanent
    Bibliotecaru zice ca:

    @ Basty
    Din păcate nu beau bere. Propunerea mea, pe care am făcut-o pe unde am putut, este să se înregistreze toate piesele din ţară în format video şi televiziunile să le difuzeze în momentul în care ies din repertoriu. Toată lumea ar avea de câştigat.

    @ Darius
    Nu mă pot exprima în locul altora, dar pentru mine Gil Dobrică a început să existe în copilărie şi de atunci nu a încetat niciodată să existe. Am fost impresionat nu numai de voce, de stilul lui zbanghiu, dar mai ales de felul lui de a fi, de personalitatea timidă, politicoasă, sensibilă şi umilă. Gil Dobrică a fost un om pe care nu aveai cum să nu-l iubeşti. Am stat cam 10 minute să mă gândesc cum l-a lansat Connex. Mi-am adus aminte de ceva cu sunatul în străinătate, parcă nu era la connex ci la romtelecom… nu contează însă. Gil a avut multe melodii altele decât Hai Acasă. Din păcate nu s-a gândit nimeni să-l înregistreze cu toate.

  61. Martie 4, 2008 la 23:16
    link permanent
    Melania zice ca:

    Basty Sunt de accord cu mai tot ce scrii, in cazul in care suntem in aceeasi directie. :) Ce voiam eu sa subliniez e ca fiecare natiune trebuie sa-si produca proprii atristi, in speta comedianti (in cazul de fata stand-up-eri). Atata timp cat prestatia lor nu atinge coardele sensibile ale culturii careia i se adreseaza … slabe sanse de rezonanta.
    Si in plus, fiecare artist in parte, oricat de talentat ar fi, are perioade si perioade. Sau poate un singur show reusit in toata cariera.
    Ca san u mai vorbim ca si umorul, ca si ciocolata, e o chestie de gust. Si eu il ador pe Izzard, iar in loc de Pryor revad oricand cu placere un Bill Cosby. Iar Chris Rock e doar 25% rasist in dvd-ul pe care il am eu… restul e anti-american si misogin :P

    Impartasesc lacrima Bibliotecaru-lui pentru trecerea in uitare a marilor talente romanesti. Si mie mi se pare o usoara degradare sa ii bagam in categoria stand-up/comedianti.

  62. Martie 5, 2008 la 09:33
    link permanent
    Darius Groza zice ca:

    Eddie Izzaaaard, slurp, slurp.

zi si tu ceva:

(musai)
(musai)