Noi, la mine la serviciu, şedem împărţiţi pe departamente, după cum se şi cuvine, da? Iar departamentele ăstea şed într-o clădire, împărţite pe etajele clădirei, care este împărţită şi dânsa pe aceleaşi etaje, da’ din alt punct de vedere, că nu ne-om îngrămădi tăţi într-un birou ca sarmalele publicitare, iar din restu’ să facem sală de net.
Iar departamentul meu (formal spus, căci, de fapt, eu aparţin departamentului şi nu el mie) se află pe acelaşi etagiu cu departamentele DTP şi PR. Nu vă fac aici organigrama, să puteţi fura plăjmile, că oricum e păzit totu’ de-un serviciu de ăla ce nu ne lasă nici pe noi înşine să intrăm, dacă nu ne sucesc mâinile înainte până recunoaştem.
Departamentul meu, că tot veni vorba, este Creaţia (aşa îi zice), iar etajul nostru e cel de vârf… înţelegeţi, deci, aura divină ce i-o conferă particula “meu”, din sintagma “departamentul meu”.
Bun, şi precum noi suntem lângă PR aşezaţi, eu aud fără să poftesc tot ce vorbeşte PR-ul la telefon cu oricine. Nu aud ce zice oricine, dar nu contează, că aud mai mult decât destul din ce zice PR-ul către oricine. Şi la CÂT zice PR-ul, când îşi dă drumul a zice, nici nu ştiu dacă cineva mai poate zice ceva pe lângă.
Şi din ce zice PR-ul, mi-am dat eu seama fără drept de apel că PR-ul ştie foarte clar că nu este dorit. PR-ul este perfect conştient cu sine şi acest statut. De ce? În primul rând, logic, PR-ul se ocupă de probleme. Dacă nu sunt probleme, PR-ul tace. Dacă sunt probleme, cine vorbeşte? PR-ul. “Sinceramente”, PROBLEME, morfologic vorbind, încep cu PR. PR-ul e începutul tuturor PRoblemelor. PR-ul e prescurtarea de la PROBLEME, nu de la Public Relations. Deşi problemele PR-ului nu sunt scurte deloc, iar PR-ul nu le prescurtează decât lingvistic, că de adevăratelea – le lungeşte.
Şi de ce zic că PR-ul e conştient de asta? Pentru că toate discuţiile PR-ului încep cu “scuză-mă că te deranjez”. Piariştii n-au nici o jenă să sune fix când te deranjează. Şi de aia îs şi atât de siguri pe ei. Ei nu ÎNTREABĂ dacă te deranjează, ei îţi SPUN că te deranjează, în caz că nu-ţi revii din şocul situaţiilor în care PR-ul n-are nici o greaţă să te deranjeze. “Scuză-mă”, de la începutul convorbirii e doar o formalitate, dar ei, în realitate, doar îţi fac foarte clar că ştiu că te deranjează.
Doar foarte rar PR-ul te va întreba ceva care are o vagă tentă de politeţe: “Poţi vorbi un minut?” Greşit! Nu le pasă. Grija lor este dacă poţi ASCULTA un minut, dacă eşti capabil neuronal să bagi la cap ce au de gând să-ţi zică într-un minut, după care să taci naibii din gură, că s-a terminat minutul, iar ei au treabă. Mai ales că tu n-ai ce vorbi, mai ales când îţi vorbeşte PR-ul.
Faceţi un test. Când vă sună un piarist, răspundeţi, puneţi telefonul pe masă, aşteptaţi minutul, ridicaţi receptorul (veţi auzi cum se face linişte pentru prima dată, din partea PR-ului), spuneţi că aţi înţeles. Apoi începeţi să-i întrebaţi de sănătate. De cum merge treaba. De familie. De orice. Mult. Cu drag şi vădit interes. Şi număraţi metodele prin care PR-ul încearcă să încheie conversaţia. Între cele mai populare:
“Stai, că mă sună altcineva.” – Fals! Pe piarişti nu-i sună nimenea. Piariştii sună pe toată lumea.
“Mi se termină bateria” – Eronat. Piariştii vorbesc cu telefoanele la încărcat, fiindcă ei sună încontinuu. Ei nu se ridică de la birou, fiindcă în timp ce vorbesc, trimit mail-uri. Celor cu care vorbesc.
“Tre’ să plec de la birou, te sun când revin.” – MINCIUNĂ! Piariştii sunt acasă la birou, în sensul că biroul lor este acasă, iar acasă nu este. Este birou. Deci n-au un’ merge. În plus, pe piarişti nu-i cheamă nimeni. În cel mai bun caz, ei se duc, dar nu de la birou, unde rămân mereu măcar cu un picior. De asemenea, PR-ul nu “revine” niciodată, nici cu informaţii, nici cu lămuriri, de unde şi expresia lor preferată în caz de criză: “Revenim cu lămuriri când avem mai multe informaţii”. Citatul ăsta este un eufemism pentru Apocalipsă. Când ai închis telefonul, ai lăsat PR-ul să plece sau îl aştepţi să se întoarcă, de fapt, AŞA RĂMÂNE CUM A ZIS EL! PR-ul.
Şi tot din domeniul publicitar…
De ce nu se pot schimba ring-tone-urile de la reacţiile organismului uman? Gen râgâială, căscat, sughiţ, strănut, pârţâială etc.? De ce? Adică în loc de “râg”, “aaaah!”, “hâc”, “hapciu!” sau “fâsss”, să fie… altceva. Un mp3? O sonerie? Că la telefoane-ţi poţi pune “râg”, “hâc” sau “hapciu!”, “fâsss” unde vrei, atât la mesaj cât şi la apel. Invers de ce nu s-ar putea? Şi să se vândă ca spaţiu publicitar audio. Scurte inserturi tematice. În loc de râgâială, un brand de bere, în loc de căscat, ceva hotel… se găsesc…
– “Jeg.ro!”
– Ptiii… Tu te-ai?… Pfuuu… Deschide geamu’.
Şi de ce se merge la înmormântări? Dintre toate ocaziile cretine la care nu vrei să meri, înmormântarea e şi cea mai urâtă, dar şi cea în care fericitul sărbătorit nu se poate supăra pe tine.
Între alte noduri căutate în papura prieteni-mii, până acum am numărat: 1 tricou pe care scrie “call me miss problem”, unde “call me”, respectiv “problem” e cu roşu, iar “miss” mare şi cu argintiu, 1 tricou pe care scrie “Sweetwest tonight” (sweetwest, da, nu sweetest, nu EU am greşit) şi 1 tricou pe care scrie CU SCLIPICI “Fabulous Monday”. Purtat vineri. Nu că ar fi mai puţin tâmpiţel lunea. Să conchidem că e interzis de purtat, în general, haine cu zilele săptămânii imprimate pe ele, indiferent că acestea coincid cronologic. În aceeaşi ordine de idei, de ce nu se fac tricouri cu lunile anului?
Bun, iar Sia, înţeleapta de ea, aşa precum v-am prezentat-o, trebuieşte s-o păstrez, mai ales că deja m-or vânat paparazzii prin oraşiu, că nu-mi poci duce viaţa liniştit, cu familia…
Gata, e oficial, n-o mai pot returna. Da’ e înţeleaptă şi frumoasă, v-am zis, ne e de folos. Despre înţelepciune vorbim în poll-ul următor. Acesta, din poza de mai jos, este panoul de deasupra biroului meu de acasă.
[îl puteţi observa în contextul camerei aici, în trecut, când era mai gol, iar full-size aici]
Întrebarea este…
Ce de pe el a deranjat-o pe fată într-atât cât să fută o criză de isterie, semnul întrebării.
Desemnaţi obiectul şi argumentaţi.
Se răspunde cuminţel la comentarii.
Premiul cel mic: în cazul găsirii elementului de pe panou ce a enervat don’şoara, elementul devine al dvs.
Premiul cel mare: în cazul găsirii elementului de pe panou ce a enervat don’şoara, PLUS argumentaţia corectă (aproximativă) a de ce a enervat-o, primiţi orice obiect vă doreşte sufleţelul, de pe întreg cuprinsul panoului (mai puţin “hârtia va fi roz“, desigur).
Vă rog…
Tweet
44 comentarii
zi si tu cevalink permanent
Da, suspans, eşti doar al şaselea ce zice… În cel mai bun caz, o să fii al şaselea care se-nşeală.
link permanent
Adevarul este ca si pe mine ma enervau la inceput… Dar acum cine mai sta sa citeasca 150 de comentarii?
link permanent
Avantajul celui care a nimerit articolul la doar 7 comentarii, si de atunci tot da F5 :))
link permanent
Parcă văd că bagă una din top, cum că praful de pe panou sau aşa ceva, adică ceva inventat ce nu a spus nimeni.
Doar de calic, să facă la fel precum cu şurubelniţele, să se facă că plouă a pagubă.
link permanent
s-o zis aia cu prafu’ de pe panou. dar da – si io creca o sa faca ceva manareala. gen o sa citeasca toate comentariile atent, o sa vada ce nu s-o zis, o sa zica stop si ala o sa fie objectul. pure genius (not).
link permanent
Măi Darius, munceşti prea mult la noua postare, mai ia şi tu o pauză, mai spune şi tu care este soluţia…
link permanent
Daca chestia rosie si latexoasa din dreapta e un preyervativ folosit, inseamna ca ala e obiectul. Si s-a suparat pt ca e primul prezervativ folosit de tine vreodata, la folosinta caruia nu a contribuit si ea.
Daca nu e prezervativ, atunci ma intorc la lucru cu coada intre picioare 😛
link permanent
biblio. te credeam. mai istet. orice se va spune, darius o sa gaseasac un motiv sa o intoarca. el nu ar renunta pentru nimic in lume la ceva de pe acel panou. chestia cu concursul era o provocare sa se “lucre” ceva mai intens.
link permanent
Am găsit un răspuns pe care nu l-a dat nimeni, golurile de aer din plută. 😀
Am văzut eu un film de groază semnat de alfred hitchcock, acolo era cu dungi.
link permanent
Da măi, cum a făcut cu şurubelniţele, uitând că prin facultăţile astea mecanice se învaţă doi ani de scule şi dispozitive. 😀
link permanent
darius doarme cu surubelnitele sub perna, cu lanterna sub cearsaf, cu stencilu’ la picioare samd. c’asa e el, avar. deci oricum era normal ca domnisoara cia sa se enerveze. ce, voi nu v-ati enerva cand ati dormi intr-un pat ca asta? ca de sex chiar nu poate fi vorba.
link permanent
pai toatere am zis si io ca cia a futut o criza de isterie ca nu o putut darius. asa ca suntem doi care credem ca sarca cia o futut ce o putut – o criza de isterie.
link permanent
pai cum se vede în poză? şi nu e nici pe panou… Aici e o chestie subtilă, microscopică.
link permanent
A deranjat-o poza cu Miha Piha, poza aia mare, de langa pozele de buletin. Pentru ca: “Cine-i fufa aia mai slaba si mai faina decat mine care are cea mai mare poza la tine pe panou si pe al catelea loc e in topul tau “hot jerk off chicks”? Top 3? Bastard! Take her off! Take her off!”. Da’ toate fetele din poze sunt in top 3. Just go to the gym.
link permanent
a deranjat-o prafu de pe panou. “Mai fa ma curatenie in casa asta!!!”
link permanent
parerea mea e ca nu-i place napoleon dynamite…si d-aia s-a crizat; are amintiri neplacute de cand a vazut filmu’ ; nu-i place fata lui; poa’ nu-i place de el ca are ochelari; poate nu i-a placut filmu’ ; poa’nu i-a placut freza lui; poate a vrut sa revedeti fimu’si tu n-ai vrut…sau periuta aia mai din stanga…una din doua
link permanent
Auzi, lasa panou’ Siei… Ma intereseaza mai mult prima parte. Din care iarasi dam dracu’ departamentu’ de PR… Esenta: esti art sau copy? Eu banuiesc ca esti art (paradoxal) si nu, nu tre’ sa-mi dai nimic daca ghicesc 😀 Eram doar curioaza.
link permanent
Copy.
link permanent
Pardon! 😛
link permanent
Eu uit, da’ nu iert! Ia aminte!
link permanent
Da’ de pardonat, pardonezi? Hai ca seamana a chat!… :))
link permanent
Seamana a chat la 173 de comment-uri…
Curat murdar.
link permanent
Apăi, de la vreo 120 de comentarii încoace pare, dar vă accept, că eu v-am dat pâine, să faceţi circ… 🙂 Vă rog, vă rog…
link permanent
da’ vai ce pastaie geloasaaa. ntz ntz ntz. moare de oftica. 🙂
eu sper sa se intoarca la pastaie si pastaie la el. era asa depresiv simpatic darius inainte… acum e prea optimist, vesel, cu chef de viata. asta inseamna un darius ratat. terminat. imitabil.
link permanent
mai toadere nu vreau sa il apar pe groza, da daca el e ratat, noi ce frasu om fi daca stam si ne pierdem timpui aici. ca doctori de ratati nu putem fi ca inca nu am auzit de asa o profesie. daca ar exista doctor de ratati, tat poporu care posteaza pe aici, in lipsa de treburi mai interesante, ar trebui sa se trateze la el.
link permanent
Da’ tu nu existai pe Interjeg când eram io cu Pestelnica…
(oricum, referitor la prima parte… nu am cum să mă opun, tre’ să rezonez, da’ doar masculin, nu c-aş avea, duhamne şi duhomni, aceeaşi părere, cu tine… :P)
Vorba unui nimenea de pe Internet, aţi fi o comisie întreagă de doctori de rataţi, că de asta aş avea nevoie, special alcătuită.
link permanent
trecand peste cele ~200 comentarii .. si zic: se vede adresa din Cluj. Mai e valabila ? 🙂
link permanent
Darius, eu m-am prins, în sfârşit, şi nu ai cum să negi…
Pe Sia a deranjat-o încăpăţânarea asta ta care duce dincolo de orice limită. Trebuia să zici nu că că a scos asta pe panou ci pe tapet. Dar cum tapet nu aveai ai pus-o şi tu unde s-a nimerit poza.
Dacă tu îmi spui mie acum că nu a deranjat-o, isteric sau mega-isteric, încăpăţânarea ta JEGcatâr, adicălea dacă îmi spui că nu-i aşa, uite, eu nu mai pun un singur cuvânt pe această postare, aştept cuminte până soseşti cu post nou… poate ceva onomatopeeeeee, dar atât.
link permanent
Prostilor, eu am castigat. Si am atata dreptate, incat am jurat ca nu am trisat.
link permanent
Da, adresa mai e valabilă. Păstaie, vorbeşte frumos, că nu eşti în buda şcolii, să bagi în pizda mă-sii pe toată lumea, da?
Bibliotecare: Adică am găsit o soluţie la problema “TU”? 🙂
link permanent
pai daca foto aia cu brunetica aia apetisanta este a lui pestelnica, tre’ sa recunosc ca e o bucatica pe cinste, cu m faci ma darius de ai parte de bucatele asa bune si dupa ce le hapai sa le si lasi. daca tu esi ratat io’s papa de la roma. baga mare ca astept sa chitai de ras cand o sa ne spui ca intre pr si cia se fute o criza de isterie. ce faci ma cand fatuca se isterizeza. cum rezolvezi pronlema?
link permanent
pai mai ploape. acum devine ratat. ca e cu chef de viata. acum e momentul sa ne retragem. ca sa nu fim cetitori de ratati.
inainte era genial. adicatelea atunci cand era depresiv, scarbos, nemernic si alte cele. uite, acu’ io zaresc in darius chiar si mici si plapande urme de politete. ptiu drace ce-o ajuns. fata asta ne strica jegstãru’.
d’aia zic. pastaica era buna. scotea ce era mai monstruos si nenorocit la suprafata din pufosul anost de dinainte. aia il facea genial. acu’ cu fatuca asta … degeaba … ea scoate din anostul pufos doar lucruri comune, cum ar fi spalatul pe dinti. pot sa pun pariu ca, in loc sa se scarme in buric cu nonsalanta in timp ce sta pe buda cu hamburgheru’ in mana, acum fostul genial se spala pe maini, zumzaie fericit cine stie ce cantecel optimist si pe deasupra isi pune fata de masa noua !!!
nu m-ar mira sa spuna “saru’ mana maica-sii” !!! sfarsitul jegului e aproape !!! curand vom avea un aseptic.ro !!!
link permanent
Ploape: Nu e aia-i Păstaie, Păstaie alta, tot pe panou, neapetisantă, motiv pentru care nici n-o observi.
Toadere: Şi aleargă, să slăbească (eu). Văleleeeu! 😛 Da’ repet, TU NU ERAI ACILEA CÂND SCRIAM SUB INFLUENŢA PĂSTĂII, de care, slavă tastelor, am scăpat, apropo de rezolvat probleme cu Jegu’.
link permanent
da’ tu crezi ca nu am avut timp sa rasfoiesc prin arhiva cea veche? asepticule.
link permanent
Vâjjjjjjjjjjjj, vâjjjjjjjjjj, picpic, tic-tac.
link permanent
ma darius da bucatica aia bruna, ciocolatica aia are un nume, o adresa de mail? e libera? abordabila? ca ma holbez la ea de 24 de ceasuri ca bou la poarta noua.
toadere tu nu ai fost traznit de fulgerul amorului niciodat? nu stii teoria ca iubirea tampeste, sau aialalta teorie – iubirea scoate ce-i mai bun din om. eu sunt pentru varianta cu tampirea. iti spun io, verificat pe propria piele. slabit 6 kile, cheltuit rezerve finaciare, uitat amici…macar darius nu a uitat de blog. se straduieste saracutu. io asm rabdare sa-i treaca.
link permanent
Postcard-ul acela de jos de tot, cu emoticonul zambaretz. Cu I 🙂 <3 you? Ar fi o maxima dezamagire sa fie asta. S-a mai zis?
Sau chestia aia gri din dreapta, pe care scrie ‘Fresh Food’ si since 1999? Care poate fi un plic de cd-uri…..sau NU [prea mic], o eticheta, ceva.
Zi-ne pana la urma ca e treaba aia de atarnat la telefon, cu bilutzele alea albastre cu alb.
This isn’t funny anymore. 🙁 Pe mine m-ar fi scos din minti jegul, adica praful…pe care l-am zis si nu-i bun. Si apoi ….
Na, gata. E biletelul pe care e scris fortune-ul din “The Merchant of Venice”. Ca ai pastrat biletelul, asta insemnand ca erai multumit…cu cineva.
link permanent
A apărut post nou şi soluţie ioc?
link permanent
Că nu ştii tu să beleşti ochii…
link permanent
Deci nu stiu daca mai e valabil concursul, carevasazica, dar am sesizat ceva si doresc sa intreb, in speranta netarmurita ca mi se va raspunde: in stanga sus e o factura din 2005, sa inteleg ca aia e ultima oara cand ti-ai mai facut datoria de cetatean al acestui stat? Si, extrapoland, putem afirma ca domnisoara a ramas socata de acest munte de iresponsabilitate care i se autointituleaza prieten?
link permanent
Târziooor…
link permanent
Nu vrei sa vii sa lucrezi la noi? Si noi avem DTP si PR tot in Creatie. Cand am citit initial imi venea sa ma uit dupa tine pe la birourile lu colegii din open speisul asta 🙂
link permanent
Nu, căci nu-mi oferi nimic nou! Tentează-mă. Fără că sex!
link permanent
great publish, very informative. I ponder why the other specialists of this sector don’t understand this. You should proceed your writing. I am sure, you’ve a huge readers’ base already!