Darius Hero

Un alt motiv întemeiat pentru care s-a inventat timpul viitor e anume ca să nu știi ce-o să fie.

U

Lumea se plictisește de timpul trecut, că-i învechit, iar prezentul trece cam repede.

De câteva săptămâni încoace, să tot fie vreo către două luni așa, am format eu o pasiune pentru o ființă. Mda, știți tiparul, îl puteți ordona cu ușurință pe linkuri succesive, direct de prin arhivă. Și da, el este unul, tiparul, zic: Darius se-ndrăgostește. Darius nu mai poate. Darius îi înduioșător de prost. Darius râde de el că ce prost îi el. Ceilalți râd alături de Darius, înduioșați de prostia lui.

Timpul trece. Darius obține fata. Inevitabil. Nu este un supt reflexiv de pulă; doar că așa face Darius. După care Darius pierde fata sau fata îl pierde pe Darius. Nici asta nu este un plâns de propria milă. Tot doar că așa face Darius.

Astfel se întâmplă lucrurile, iar “Jeg îi site-ul lui Darius, pe care el scrie ce se întâmplă”. De obicei, voi, cei care trăiți viața lui Darius în reluare, știți mereu cam în fiecare a doua zi ce tocmai a trăit Darius sau cum a murit Darius pe dinăuntru.

De ce vorbește Darius despre el la persoana a III-a și la singular? Pentru că Darius încearcă și – ca mai toate încercările lui Darius – Darius reușește să se privească din exterior, iar Darius se vede singur. Atâta tot. Și vă zice despre el. Dacă ar vorbi direct, ar fi egocentrist. Și lui Darius nu-i place să fie așa, îndeosebi că știe că poate. Darius preferă, decât mai mult el, mai bine să fie cu încă altcineva.

Dar fie: eu m-am înamorat de una. Pentru voi e încă una, da’ pentru mine e numai una; nimic dramatic, e vorba de asta-asta; și e vorba de acuma-acuma; or ea, cum bine subliniam chiar într-această frază, e doar pentru mine și – implicit și în mod special – nu e pentru voi, cu precădere nu aiurea, printre altele. Că e doar pentru mine este rezultat imediat chiar din că e numai una.

Aici s-a spart status-quo, nemaifiind atât de status cum credea despre el sau oricum cu mult mai puțin quo decât se obișnuise: cât timp încă n-am fost sigur, n-am vrut s-o-mpart nimănui. Nu că s-o dau; nici măcar s-o arăt din mână! N-am vrut! Da’ nici nu m-am abținut. Unii ați văzut-o, ascunsă, ferită sau când mi-a mai scăpat. Da’ am luat-o repede înapoi, am șters-o și am pus-o la loc în buzunarul de la piept, în exterior, să vadă afară.

Nu îmi cereți detalii. Că nu vă dau, pentru că pentru voi e doar încă una, iar pentru mine e oricum prea puțin din câtă e ea întreagă.

Am fost atât de prins în partea aia a capului cu ea, încât nici n-am avut impulsul să vă zic. Dar aflați acum, vă-mpărtășesc: acum știu sigur. S-ar putea s-o fi și avut și s-o fi și pierdut. Adică întreg procesul. Am fost însă foarte preocupat și v-am lăsat în urmă. Iată totuși că știți.

E o chestie fără precedent să fie singura despre care vă zic fugitiv, expeditiv, doar ca să nu mă considerați cum sunt – de căcat. Așa-mi zic eu mie la persoana a II-a. Că uneori ajung să-mi vorbesc, după ce mă privesc din exterior ș-aia doar așa se poate face. Sau mai degrabă mă-ntreb, fiindcă nu-s cert: “Mă, e ceva?” Și revin, cumva optimist: “Mă, este ceva, așa-i?” Și ce să fac eu cu mine însumi, dacă mă-ntreb atât de sfârșit? N-o să mă mint. Mă-ncurajez, mă, că merit: “Da, mă, e foarte ceva!” O altă chestie fără precedent îi numa’ că nu știu ce-o să fie.

63 comentarii

  • Atât am avut de zis. Poate vrei tu mai mult. Aia-i altă treabă. Jegu’ a fost creat întâi ca să ventilez io; abia ulterior ce s-a apucat lumea să-i placă, după care să-i vină ideea să nu-i placă şi tot aşa.

  • Mulţumesc. Acuma m-a trăznit că o să prindă postu’ ăsta la toate domniţele. Ceea ce nu m-ajută. Nu în sensu’ c-aş vrea mai degrabă să prindă la domnişori.

  • Pai nu ai spus tu ca pana in primavara nimic? Ai!
    Acum e primavara.
    Asa ca ai ce meriti!
    Ghe unde rezulta ca castraveatele iaste o floare care daca sta la soare, se inverzeste, iara mai apoi se lungeste si se intareste.
    Dixit.

  • Fara poze, fara filme, fara liniute de dialog … cam cum crezi tu ca pot citi eu postul asta? Noroc cu cartea de colorat, ca mi-am mai lasat o pagina especial pentru posturi d-astea.

  • Eşt’ prost, fă? “Pe ea, pe eaaa, pe ea, pe eaaa! Pe ea, pe ea şi nu într-atâta măsură supertoricească pe mama eeei!”

    Mai sus mă refeream la Alex. Cât despre Diviricean – sugi! E drept, nu mere conţinut pur cu tine.

  • Asa ma, fi macho! Esti ca si un fel de personalitate dedublata in doua personalitati dedublate, cate personalitati fac? ha?
    Sti bine ca e greu sa gasesti un mix bun.

  • Iar eu ezitam acum dacă să zic sau nu. Şi vroiam să te întreb dacă poci, să nu care cumva să te superi, aşa sensibil cum eşti. Iaca Andul a fost mai iute de tastă.

  • Grozo, si io si io. da egzact aproape asa. asta merita o bere. da ii bine sa fii ingradostit. ii bine. numa ca iti vine sa fuji rupand pamantu : )

    bine ca am citit postu, la prima vedere, am crezut ca schimbi zilnic motivul in titlu.

  • “Darius Groza zice că:
    Aprilie 22nd, 2009 la 20:36
    Exemplu:

    – Nu vreau să meargă Timea la Bruxelles.
    – SE DUCE!”

  • Cind vezi cita poezia incape intr-un curulet de Darius, te ia asa, cu drag.
    De ce s-o tii ascunsa, prostea? Si cum se face ca, de cite ori ajunge o duduita pe Jeg, e pentru ca a plecat din viata ta? Sau asa am inteles eu.
    Bine, hai in brate. O sa te string cu mila, sa nu-ti strivesc buzunarul de sus, de la piept.

    [Cum stam cu pamfilizarea torsala?]

  • Înţeles eronat, Moniceo. O ţiu. Iar în cealaltă problematică – cred că săptămula viitoare, în funcţie bănei. Mă costă ursuletu’.

    Seicean – ăsta ţi-i biletu’? 😛

  • du-o la film. o sa fiu eu prin spate cu traditionalul “fute-o baaaaa!”. sau deja ati parafat combinatia? adica i-ai dat dreptu’. adica…i-ai pangarit floricica. ba, tu intelegi ce zic eu aici, da?

  • Gimel – încerc sforţându-mă, ca o erecţie de-a ta.

    Fănel – bine spus. N-am zis că n-ar fi viitor, dacă ai ştii, zic că să nu ştii e “un ALT” motiv întemeiat. Da’ bine spus. S-a găsit cineva să şi gândească p-acilea.

    Biblel – te iubesc nespus şi de aia nici nu-ţi spun.

    Restul – deseară, mâine, poimâine şi răspoimâine, voi fi în localitatea Haţeg, la Congresul Cincinal Jeg, unde se vor pune pe masă problematici de ordine internă, în prezenţa liderilor comunităţii eu, Flaviu şi Sorel-Mihai. Evenimentul va fi marcat festiv de un repertoriu muzical electronic în cinstea noastră, Park Fest, unde Relu’-Miţă susţine că mă obligă să sar cu coarda elastică. În ipoteza că nu mă cac pe mine urcând pe macara, am vizionat deja ce pot păţi, cu firu’ în jurul gâtului sau chiar ruperea lui, pe tot Internetu’. Deci mulţumesc de urări.

    Pe termen scurt, rămâne şef Biblel, fiindcă Mana merge la pescuit cu soţul său şi progenitura. Biblel, primeşti parola mea pe mail, te ocupi de moderarea-ţi proprie sau a celorlalţi, dacă se face să intre. Grij’ să nu rămâi logat, când comentezi, că apari cu numele meu şi te sparg, că nu ştii modifica. Pe termen lung, dacă voi pieri, rămâne tot Mana. Ştiţi ce lucruri de testament am scris până acum şi mai căutaţi prin arhivă, dacă aţi uitat. Jegul să dăinuie, da?

    Şi nu mă tot consolaţi aici cu fetişcana, fă, că nu s-a-ntâmplat nici o tragedie, potoliţi-vă.

  • @ Darius şi Groza

    Am spus că nu intru eu pe blogul tău… Am şi eu limite ale intimităţii 🙂
    Dar poţi închide pentru trei zile comentariile şi te-ai scos. Te faci că faci un experiment.

  • e ceva sau nu!?nu e nimica pana nu e ceva….si cand e ceva…te temi sa nu mai fie nimic…:)

  • da’ ce s-ar putea spune in absenta ce nu se spune si in prezenta? pula merge, pizda merge ca dracii…parca sa zic ca era voie si cu muie….altceva? lucruri gretoase, gen un morcov manjit de cacat infipt intr-un morman de gheata colorat de pisat cred ca merge… nu de alta dar pisatul pe boratura nu e chiar cuminte nici el. lasa-l ma asa, n-are ce sa se intample.

  • Cocktail. Deci cum să vă explic, a.î. minţile voastre puţintele să reuşească să priceapă? Nu negociem aici: care intră în moderare, nu iese până duminică din cauza lu’ Biblel, bun? E clar, da? El îi singuru’ disponibil şi cu parolă.

  • @ jimerino
    Pe scurt intri în moderare dacă pui de două ori un emoticon ca acesta 🙂
    Încearcă şi ai sa vezi.
    Evită şi nu vei intra la moderare.

  • @bibli
    dialogu=>nu e nimica pana nu e ceva=daca nu sti,realizesi existenta unui lucru,implicit a unei persoane,sentiment,etc, nu are cum sa fie ceva…pt ca ceva presupune macar o impresie,idee despre cele sus mentionate
    =>cand e ceva..deja..iti pui intrebari despre acel ceva…si le’ntorci pe fatza,pe dos…din fata,de la spate…si nici tu nu mai sti daca e ceva…sau de frica sa nu devina ceva banal mai bine iti zici ca nu e ceva…ca daca recunosti ca e ceva…poate…dispare tot farmecu despre acel ceva …si totu e fad si obisnuit:)

  • @ anca
    Textul propus are o problematică complexă şi este plini de noţiuni aflate în interrelaţie (cu doi r).

    De exemplu, nimicul, dacă semnifică absenţa a orice, există? Pe de altă parte, dacă spui “nu este nimic”, nu rezultă automat că “este ceva”?

    “daca nu sti,realizesi existenta unui lucru,implicit a unei persoane,sentiment,etc, nu are cum sa fie ceva…”

    Ba dimpotrivă, majoritatea celor care există o fac indiferent de percepţia noastră, cu atât mai mult independent de percepţia noastră corectă şi coerentă asupra lor. Oricât de mult ai studia un lucru, percepţia lui nu se va face decât un limitarea conştiinţei şi a domeniului de atribute pe care îl percepem. Este evident că nu putem percepe un atribut al unui obiect care nu este cunoscut. Percepţia asupra unui obiect se face fie prin propoziţie, adică o expunere raţională de elemente logice abstracte, fie prin observare cu ajutorul simţurilor, care poate fi o observare directă sau o observare indirectă în care elemente ce nu pot fi percepute direct sunt traduse în domeniul percepţiei. Este însă evident că orice obiect are atribute care nu au fost descoperite încă raţional, nu pot fi cunoscute raţional, şi, mai ales, nu pot fi descoperite cu ajutorul simţurilor. Ajungem deci la situaţia incognoscibilului, adică a lucrului care se presupune că există dar nu poate fi cunoscut direct sau indirect de raţiunea omenească, uneori fără a putea fi nici măcar definit.

    La partea doua ar trebui definită terminologia… nu prea înţeleg limitativ sau explorator la ce se referă “fad”, “obişnuit” şi nici “farmecul” unui ceva.

  • @bibli
    ce m’ai imbarligat tu p’acolo..de fapt si tu ai zis in mare aceeasi chestie ca mine..asa vad io..da tu ai spus’o academic,detaliat,curat!
    partea a doua…de exemplu…un exemplu stupid ce’i drept…roata…descoperita dupa ce unu a fumat ceva taaare…acu e o chestie banala…fada..la mintea cocosului…ca suntem obisnuiti cu existenta ei…da in momentul cand a fost descoperita a creat isterie in randul fanilor….asta ziceam…acceptarea rationala a lucrurilor duce la disparitia semnificatiei lor pe plan emotional!e cam twisted…da e parerea mea!

  • Seicean, te crezi tare dacă repeţi replicile altora? Eh? Că eu ştiu că nu m-aş simţi. Sau măcar să mă anunţi că facem spam împreună cu numele tipei. Ca să ştiu.

  • 1
  • 2
De Darius Groza

Sociale