[Azi, de la 16:30, la TVR Cluj, în cadrul emisiunii “Transilvania la zi”, voi vorbi poporului despre lucruri. Mna, am fo’ la TVR Cluj și – vai! – s-a ofuscat regizorul de platou, c-am sugerat în direct că n-aș primi înregistrarea, din “dificultăți tehnice”. Oare primesc? Hîîî!]
Uneori mă gândesc dacă am scris vreodată cu pasiune despre ceva frumos, exceptând situațiile în care evitasem anume oamenii, ca să nu mi se facă greață. Mă gândesc cu un amestec de jale retrospectivă și satisfacție prospectivă, fiindcă îmi dau seama cât de rar a fost ceva de bine și cât mult mai este de rău.
Zalăul bântuie de grețoase înfiorătoare. Vorbesc de oameni, că de aia mă doare stomacul și vorbesc cu precădere despre fete, fiindcă ele dezamăgesc; de băieți n-am nimic de spus, când cei mai mulți dintre ei sunt chiar exaltați de ființele astea despre care vă zic.
Cu ce mă confrunt e că, fiind orașul meu natal, mă familiarizez cu locul și atunci apuc să le văd pe grețoasele înfiorătoare la tot pasul, oricât m-aș suci.
Am tot susținut că lumea e îndeosebi urâtă. Am reușit însă să descopăr un alt aspect îngrijorător al urâțeniei sale: lumea supraviețuiește hrănindu-se cu senzația solidă despre sine că ar fi frumoasă.
De pildă, chiar acum mă holbez la o grasă în declin – i-aș zice cumva avantajos, dar nu există nimica s-o ajute. Mă uit perplex la ea, cum sfredelește cu privirea ochii altui nărod de pe aici, care o admiră vădit, desfătându-se cu rostogolirile sale în jurul propriei axe. Privesc, deci, doi, văzându-se pe sine și în jur, descoperind unul pentru altul frumosul, ca într-o convenție de-o tristă reciprocitate a amăgirii.
Am mai zis și că lumea nu mai acceptă nimic altceva decât minciuna, pentru că adevărul le spune lucrurile pe care nu vor să le știe. S-a ajuns la un comun acord că dacă tu mă minți pe mine, promit să te mint și eu pe tine, dacă-mi promiți să mă crezi cum te cred și eu pe tine.
O văd pe asta cum suferă încercând să zâmbească, e dureros. Lângă ea, o anorexică de-o ironie simpatică prin asociere cu vițica, e al doilea cel mai dizgrațios lucru pe care l-am văzut, după prietena ei. Una nu se poate îndoi, aialaltă se-ndoaie pe unde nu trebuie.
Uneia îi atârnă tot pe ea în lateral și se uită cu un galeș scârbos în jur, iar cealaltă doar atârnă ea însăși de sus în jos, în aer. Acum cea orizontală s-a așezat lângă mine, că m-a văzut că scriu și mi-a spus (deci nu m-a întrebat): “Te inspir.”
***
Dar alte treburi. Eu cunosc o fată cu care mai colaborez, căreia îi spun afectuos iubita mea, pentru că întreprind activitatea asociată semantic, din familia de cuvinte a apelativului amintit, adică o iubesc, fiind și eu o ființă simplă și cu sentimente. Ea îmi spune mie Darius.
Iar iubita mea intră pe Internet, dar mai puțin pe messenger, iar aici mai mult ca să vorbească cu fostul ei prieten, Bogdan. În rest, intră pe Facebook, pentru că acolo e mult mai interesant, că se uită încontinuu la toate testele alea cretine ce și le fac oamenii, ca la pagina finală din Formula AS, iar testele le oferă răspunsuri ambigue despre sine, care-i fac să se cunoască mai puțin. Dar ea nu și le face, fiindcă doar poponarii le chiar completează, or ea nu e poponară. Și pe Facebook este chat, dar eu nici de ciudă nu mă bag, când ea nu e pe messenger, unde o vreau eu. Intru în general pe Facebook doar arareori, numai dacă mai caut vreo fată, în caz că reușesc s-o-nlocuiesc pe iubita mea.
Mna, și o cheamă Timea Mátyás și v-am mai scris despre ea, dacă ați avut ochi, ca să citiți. Iar asta nu ar fi o problemă, însă mai am un prieten în listă, pe care îl cheamă Tibor Zatyi.
Ei bine, eu când mai stau pe Internet, mă uit să văd dacă a intrat Timea Mátyás, pentru că dacă intră, eu tare mă bucur și încerc să intru într-o conversație cu ea, care-i o total altă provocare, ce nici n-o mai dezvoltăm acum. Însă de cele mai multe ori, ea nu intră. Știți cine este veșnic online, însă? Tibor Zatyi. Și Tibor Zatyi îmi dă mereu palpitații, fiindcă de câte ori caut în listă “Ti”, ca să dau de Timea Mátyás, aproape că mă veselesc că-i online, până când mă-ntunec la față, fiindcă de fapt Timea Mátyás nu-i online, ci doar bietu’ Tibor Zatyi.
Dilema mea este dacă-i moral să-l șterg pe Tibor Zatyi din listă, ca să nu mă afecteze emoțional iluzia c-ar fi intrat Timea Mátyás. Tibor Zatyi nu mi-a făcut niciodată nimica. Pe de altă parte, nu prea vorbim. Cam ca Timea Mátyás. Totuși, mie îmi plac maghiarii (cam ca Timea Mátyás), iar când am vorbit (cu Tibor Zatyi), el era un maghiar de care-mi plăcea anume (cam ca de Timea Mátyás, dar altfel cumva). Uneori îmi traduce ceva ce mi se năzărește în maghiară și în rest nu mă deranjează. El n-are nici o vină.
O altă situație delicată în care mă pune Timea Mátyás este tot legată de alfabetica numelui. Pentru că în telefonul mobil am trecut-o exact cum o cheamă, Timea Mátyás, ceea ce o poziționează direct între tati și Tudor, două persoane cu care vorbesc des, aproape la fel de des cât aș vrea să vorbesc cu Timea Mátyás, dacă ea și-ar folosi telefonul și la altceva decât a mai conversa cu fostul ei prieten, Bogdan, când acesta nu este pe messenger.
***
Amicu’ Mișea, din familiarul Le Général, plănuiește ceva, așa că ne vedem acolo. (Nu, nu ăsta-i chefu’ Jeg.)
Ma nu deveni gelos, ca-i urat, casazicasa.
Ej, îmi notasem dinainte, fii pe pace. Şi fix tu să dai sfaturi de relaţie, care mă vrei doar pentru aparatul foto. Chit că-i al tău.
Da, sa traiti! 😀
Nu-l şterge, măgarule! Scrie-l Zatyi Tibor.
Poze, film? Din Cluj zic.
Cum sa plecam ma acasa? Acu’ cand incepe din nou distractia JEGOASA si clasica. Baaaai jmechere, bag seama ca tu vrei sa faci pe aci chef fara noi! Asa ca hai cutotii sa strigam fratilor: NOI DE’AICEA NU PLECAM, NU PLECAM ACASAAAA! 😀 😀 😀
Pă blogu’ lu’ Dacian, poze, filme la Cinema City. Lasă-mă să mă hodinesc!
O altă problemă, ce n-a generat-o sărmana fătucă, e că nu-mi poci schimba numele-n listă, din cauza lu’ versiunea asta pentru Mac. Apăi să-l şterg, să-l bag iară, socoteli – nu fac atâta procedură, ce-s io, programator? Iar invers nu-l trec oricum, că nu-i catalog.
Dari draga, cind doreste sa vorbeasca cu tine, cum face Timea? Ca telefonul si messengerul am inteles pentru cine sint…
You`re turning gay.
Alexandru, dragoste, deci lucrurile ce-mi aparţin. Şi uită-mă.
Moniche – nu doreşte.
Ti-ai impins fizicul la maxim si se simte si psihic. Ma tot uitam la adresa, sa vad daca citesc blogul potrivit, sau sa fiu sigur ca tu l-ai scris. O sa-ti treaca.
Bă, sigur nu-i Usineviciu? Ciu. Cu u.
si atunci cum ajungi s-o futi?
Daca nu doreste atunci particula “fostul” nu-i asezata unde trebe.
[ti-am mai zis ca nu-mi place asa? ti-am zis? NU-MI PLACE! …aaaa, da. de site vorbesc]
Aş răspunde că cu pula mea mulţumitor de lungă, da’ ar fi bădărănesc. Ş-aş mai zice că la fel cam cum ai ajuns tu cu Şmeni, de-aţi făcut pruncul ce urmează să-l cheme după mine, doar că nu atât de mulţumitor. Da’ dup-aia mi-o scol pe aia-n cap (ca să dau tot dintr-o metaforă libidinoasă într-alta).
Ora s-a terminat, buna ziua!
Mai tre’ lucrat la layout.
Ni, mă, da’ ce s-a activat comunitatea. Ce-are, dragă? Fireşte că atenţie, sus se lucrează.
ti-ai schimbat tema… cool…
am cautat pe facebook pe Timea… ( cum banuiesc ca te-asteptai)…sa vad si io de cin’ te indragostesti tu…
Mda.. n-arata rau.. desi poza nu-i concludenta…
Mă bucur c-ai fute-o, da’ nu eşti decis. Sper să te poţi hotărî din puţinele informaţii pe care ţi le-am oferit. Fanteziile tale chiar şi doar ipotetice îmi validează alegerea şi mă fac să-mi crească respectul interior, pentru că eşti extrem de receptiv, cum ai demonstrat remarcând aproape instantaneu noua interfaţă.
Schimba-i numele lui Tibi. Lasa-l doar Zatyi. Pam-pam.
Acuma toți or s-o caute pe Google pe iubita ta.
…si, din toti, macar unii or sa se dea de gol.
Matei – s-a mai discutat, nu este o soluţie validă.
Cornelia – deosebit; ş-o să-i crească name rankingu’.
cu cat o cauta mai multi, cu atat cresc sansele sa-l insele pe Bogdan cu unul din cei care o cauta.
Sunt diverse Timei Mátyáse pe Google, remarc cu surprindere. Încep să-mi fac griji ce imagine-mi creez şi ce-o fi crezut bietu’ Gheretuş. Gimel a-ncercat rulajul şi e lăudabilă intenţia.
Io zic s-o schimbi.
N-o schimb deocamdată, da’ notez că NU e hipioata cu fustă mov. Aş dori să vă las să vă spetiţi cumplit, însă trebuie să mă păzesc totuşi şi eu de confuzii de acest gen.
Io ziceam de tema blogului, că s-o schimbi, prostea!
Şi de ce eu n-aş fi zis tot de tema blogului?…
e botoasa alb-negru? ca daca tot cautam…
si apropos de facebook, zice ca hudrea e pula tot.
Îhî, ea, da’ mai căutaţi oricum.
Nici mie nu-mi place, sincer, pot spune că-mi displace de-a dreptul, însă le place celor care se pricep, iar eu sunt flexibil şi pragmatic, cum mă cunoaşteţi.
(Mna, Hudrel, amu’ despre ce vorbeam.)
a cazut dictionaru pe tine azi?
si cam de unde ai tras concluzia c-as fute-o?
pe cat sunt io receptiv la noua tema…pe-atat esti tu de superficial in a intelege ce-ti scrie lume…
N-am zice c-o fuţi, ci c-ai fute-o. Este un mod verbal special desemnat, se numeşte foarte condiţional, puţin optativ. Hai, nu te burzului, că ne iubim.
(Nu cu Timea, zic.)
Îhî, da, desigur. Deci schimbi, da? Mai ales partea de comentarii.
Doamne, mă copile, ce-ai slăbit. Areţi şi tu ca oamenii acuma. Poţi să vinzi metoda de slăbit 😀
Bă, NOUĂ trebuie să ne placă. (No, bâjel, amu’ despre ce vorbesc?)
Despre tine, cum a fost de când ne-am cunoscut. Şi nu numai asta, dar niciodată nu mă mai asculţi. Şi parcă pui pe primul loc locul de muncă şi şeful tău, iar pe mine m-ai uitat. Nu că nu i-ar lipsi 35 de centrimetri de podium sub el, măcar cât să ajungă la tacâmuri, stând în picioare.
😳 m-ai Doamne, uita-te la mine cum nu stiu despre ce vorbesc!
***
: ))))) du-te maaa!
macar trimite-i o disertatie pe tema propusa, sa fii un fel de guest star in absenta. ca daca ziceam post mortem ziceai ca-ti doresc de rau.
tare misto e aici pe blogu’ tau, dar e strict ptr cei care te cunosc? ma refer la faptu’ ca la fiecare postare, dezbaterile de la comentarii sunt doar intre aceleasi persoane, shai?
Iar ai demonstrat ca nu citesti ce scriu….
La tema se mai lucreaza, cartof!
“Nici mie nu-mi place, sincer, pot spune că-mi displace de-a dreptul, însă le place celor care se pricep, iar eu sunt flexibil şi pragmatic, cum mă cunoaşteţi.” < huooooooo!!!, nerecunoscatorule care esti tu nerecunoscator!
Bă, să știi că nu-mi place. Așa numa’, să știi.
care dezbateri? jignirile gratuite, adica?
Ce pixu` meu ai facut cu blogu` mah ? Era mai frumos ala vechiu`.
wow, nu pot să cred ce mulţi aţi comentat deja la articolul ăsta aşa de proaspăt, la a cărui scriere am asistat, pe twitter, dar pe care nu l-am citit.
Ai dres-o de o schimbare la faţă a paginii ăsteia, după ce-ai ocolit metropola. Kthxbai.