EDITARE ULTERIOARĂ: Jegul (punct ro) intră în perioadă de suspendare nedeterminată, până când Toader de la comentarii decide să inventarieze toate concursurile la care eu n-am dat premiile fără de valoare, ca să le pot da câștigătorilor fără de valoare.
Nu voi mai scrie un articol, până când mai sus și mai jos numitul nu îmi prezintă întregul raport competițional.
Notă: Ba voi mai scrie, după mult timp, iar dacă se va ajunge la asta, din cauza lui Toader de la comentarii nu se vor mai da premiile. Niciodată. Remediați situația.
[acuma citiți tot, nu căăă… să vedem rezultatele și gata]
Ce mă îmbucură pe mine enorm este când caut ceva pe Google, iar el îmi sugerează cu superioritate o altă scriere decât a mea, la ce mă interesează pe mine, fiindcă a mea dă prea puține rezultate. Iar când accept soluția lui… mă duce la zero găsiri.
Mă sună ieri Arpi. Îl știți. Și mă sună să mă anunțe festiv că eu sunt persoana ingrată ce a fost responsabilizată voluntar de către el să mă deplasez la fosta lui prietenă, de unde să-i împachetez și aduc boarfele, pe care și le-a uitat acolo în urma cruntei separări. Să i le recuperez, deci, înainte ca domnișoara în cauză să le dea foc într-un îndelung procedeu de vrăjitorii și blesteme.
Bine. Accept, fiindcă sunt un prieten de bază și de caracter. Mă expun la a păși în bârlogul degradării, care cândva era palatul de cleștar. Sunt de acord orbește să mă expun oprobiul rudelor, prietenelor isterice cu unghii și dinți și fostei mame soacre. De ce? Fiindcă dihania cealaltă s-a decis subit să zburde spre orizonturi mai luminoase. Zic, deci, căci mă înduplec.
Sun pe fată, mă ploconesc, îi explic situația injustă în care mă regăsesc fără voie, îmi exprim amabil regretul neprefăcut pentru cele întâmplate și-i explic franc cum îmi pare sinceramente rău că trebuiește să ne vedem în asemenea context nedrept.
Evident că ea mă tratează de parcă află de la mine că fostul ei și-a lăsat bulendrele la ea, așa că trebuiește să-i narez de la început toată istoria cu el, de la începutul problemelor și până la momentul iminentului declin… și mult după, mai-mai s-o fac să plângă, după care s-o liniștesc și să reiau cu interesu’ telefonului…
Fiindcă, între noi 1000 fie vorba, Arpi mi-a promis că, dacă mă duc după catrafuse, pot să-mi aleg ORICE dintre ele, extinzând până la toate, în afară de blugii lui Lee.
Zis și făcut. Acuma aștept să fiu contactat de Cosa Dânsei, să pot purcede după târfele vestimentare. Fiindcă, normal, a rămas ca ea să “aibă vreme” și să “le adune”, deși eu sunt convins că-s de mult în saci de gunoi, stivuite între ușile de la intrarea-n bloc.
***
Deci v-am zis căci Sia s-a enervat din ceva de pe panoul ăsta. 186 de comentarii v-ați tot spetit să aflați ce e și vreme de 181 n-ați reușit. Bine.
Ca să mă sune Arpi IARĂ, azi, cu un mic detaliu ce l-a uitat: dacă tot merg după obiectele de uz personal, să iau într-un deget și încă ceva ce și-a amintit că a lăsat în urmă fără să se uite cu urmă de remușcare.
O CÂTAMAI MĂSOAIA DE ARHITECT, din aia cu greutăți de echilibru, cu manetuță să o pui cum vrei tu și cadru din fier forjat.
De ce? Ca să fie grea, evident! “Cam cât îi de mare, că frate-miu are o planșetă de aia, încape-ntr-o mașină..”, întreb eu, estimând costurile și pagubele. “Cam de două ori cât aia.”, îmi răspunde maghiar mitic-cizat, nonșalant.
Imbecilul! Bun. Nu-i bai. I-am vândut-o deja lu’ Vlad, pe-o piadina prosciuto crudo. Ce aștept eu acum cu nerăbdare e să văz cum merg cu el, “cu băjeții”, s-o subtilizăm pe masă de subt fardurile fetii, din interiorul imobilului, împotriva voinței locatarilor, masă ce n-am putea-o duce ușor nici dacă ne-ar ajuta.
Ok, ok, vă spun cu panoul!
Aveți în vedere că fătuca a făcut isterii la câteva zile după ce-i făcusem cunoștință cu panoul, deodată cu întreaga locuință, ba desigur că și vorbiserăm despre tot ce i se părea ei amenințător pe panou sau în afară, foste prietene, părinți, alergii sau toate la un loc. Deci total nejustificat, doresc să insinuez.
Țineți minte ce am comentat eu cel mai vehement legat la ea? Nu tineți, că sunteți imbecili, vă spui eu: pozele de sfârșit de clasa a 12-a. Ca orice oameni normali, ați dedus că ar fi absolut imposibil ca fata să se fi legat de ceva… la vedere, ceva la prima mână. Din păcate, n-ați luat în calcul că nu evaluați o situație normală. Evaluați o convulsie emoțională.
Fata s-a luat de-o poză. De sfârșit de clasa a 12-a. Care poză? POZA! Cea mai mare. Fiindcă-n tărtăcuțele voastre feminine, voi credeți că noi, masculinii, ne aranjăm pozele cu amice sau foste după mărime, direct proporțional cu importanța. Dacă ne măsurăm penisurile, ne măsurăm și pojile.
Pe panou apar trase-n chip, de la stânga spre dreapta: Jutka (fostă), Păstaie (fostă), Mahalo Girl (vedere promoțională), Noper și soția (invitație nuntă), Napoleon Dynamite (merchandise), Mih Piha (mixt), Adela (amică), Lia (fostă), eu (sfânt).
Deci a supărat-o Miha Piha. Era singura în postura de absolventă, deci unicul element ce putea concura direct cu orgoliul rănit de către mine, când am judecat dezastrele fotografice de pe un anume cont de Hi5. Cum a pornit tot?
Eu: Cum îi nașpa poza? O fi de clasa a 12-a ajutătoare, da’ îi mai faină decât pozele tale de-a 12-a…
Ei, dragii și dragele bunicului, nu știam eu în acel punct implicațiile acestei sincere și nevinovate remarci și dezbaterile întregi ce le va genera, atât în privat, cât și public. Un întreg drum până la alimentară și înapoi, cu tot cu “te aștept jos”, “mai stăteam trei fumuri și plecam”, “eu nu mai vin”, a durat efervescentul moment de întunecime a minții. Și pe tot locul, ca desfășurare fizică, până la magazin, în față la magazin și revenind, pe trotuar, pe stradă, în față la alt magazin, pe casa scării, mi-a fost explicată care-i diferența dintre EAAA! (priceput?), respectiv grețoasa poză cu “poza cu aia”.
În concluzie, Sia s-a enervat deoarece exte fată, iar fetele nu se știu a se bucura de ce-i al lor atunci CÂND E AL LOR. Ele se bucură de ce-i al lor, când a fost al altora sau de ce-a fost al lor, când nu mai este. Vă las să vă reveniți după aceste vorbe de profundă înțelepciune bărbătească, așa cum rar întâlniți.
Așadar, fetelor, băgați la tărtăcuță, iar asta să fie o lecție dură despre viață, sănătate, întemeierea unei familii funcționale, bun gust, bricolaj, sex etc.
***
Iar acum… tobe! Fericiții câștigători. Există trei persoane care au ghicit obiectul discordiei de pe panou. Mai mult sau mai puțin explicit, da’ s-au referit direct la el.
Anca: “banuiesc ca daca ai lansat ghicitoarea publicului, raspunsul e mai putin evident decat ‘poza cu tipa care se uita pe sub sprincene’ […]”
Bănui eronat. Da, era atâta de evident, cât voi căutați cai verzi pe panouri.
Purik: “Poza cu fata, sigur aia e. Ca de ce tii tu poze cu foste […]”
Cam vag, dar bine, e cu “fata”…
Thorgis: “a deranjat-o poza tipei din centru-dreapta. […] faptul ca i-ai infip simbolic o piuneza in cap […]”
Primul care s-a referit exact la fată, dar totuși a calculat greșit motivul.
fcb: “o inervato peria ceea ca de ce ai pus-o pe panou sau poza cu tipa aia cu fundal negru cu codite ca de ce n-are ce cauta […]”
Știi tu, Flavie, că la examen nu se pun răspunsuri incomplete sau pe jumătate corecte… Ce vrei, să-mi aleg eu între “sau”-ul ăla. Dar corect ca alternativă și corect parțial ca argument.
***
Bine. Fiindcă sunt un spirit filotimid dar galantonic în același timp, munificient și culanț și totuși magnanim (dar și alte cuvinte inventate sau folosite greșit), vă dau la toți, bă. Ați câștigat dimpreună premiul cel mic și, într-un gest ce va extazia pișcoțelul inimei mele de miere, adică Sia, uite:
***
Așaaa. Pam-pa-ra-ram-pam-pa-raaam! Premiul cel mare. Ia ghiciți voi cine a mirosit atât obiectul (figurat!) și motivul… Mda: Păstaie.
Păstaie: “A deranjat-o poza cu Miha Piha, poza aia mare, de langa pozele de buletin. Pentru ca: “Cine-i fufa aia mai slaba si mai faina decat mine care are cea mai mare poza la tine pe panou si pe al catelea loc e in topul tau “hot jerk off chicks”? Top 3? Bastard! Take her off! Take her off!”. Da’ toate fetele din poze sunt in top 3. Just go to the gym. […]”
Notă de dezmințire sau, mai scurt, dezmincinoasă: Nu e pe pile. Da, eu și cu Păstaie am întreținut… raporturi. Într-un trecut îndepărtat. Dar asta ține de intimitățile mele personale, iar eu nu permit ca acestea să fie obiectul dezbaterii publice! NU PERMIT!
Ea nu a fost favorizată de către organizatori, dar este serios bănuită de înaltă trișare. Aș fi zis “înșelat”, da’ asta nu-i ceva nou la ea. Anunț căci răspunsul îl mai știau două persoane, pentru a evita orice urmă de injustețe ce putea fi făcută de mine: Moafle și Licurici. Dată fiind apropierea primului și depărtarea celei de-a doua de câștigătoare, Dacian este bănuit serios că a încălcat regulile de discreție și disciplinele concursului. Aveți mai jos interogatoriul cu cei implicați.
***
Observați încleștarea feroce.
Jivinele nu se dezic!
***
Dar acum să ne dextindem nițelaș într-un Dancing “Where The Hell Is” Matt Harding reunit cu întâiul becaliu al țării, într-un ambalaj atractiv de Vitrina…
[originalul doar cu Gigel pe tărâmul Ciutac; alternativa YouTube pentru ce-i mai jos, aici]
Încearcă să pui din nou videoul, observ că cei de la youtube i-au dat fail.
Pesemne că şi-au dat seama de greşala facută. Mulţumin youtube şi Domnului Beecali, la primul fiindcă au popularizat live streamingul şi la al doilea de imbecilitatea de care a dat dovadă.
Mno io cu premiul mă resemnasem, şi pace. Dară filmul, filmul cu Beeeecali îi genial! Am rîs cu lacrimi, şi am rîs în şoaptă, adică în mine, căci în timp ce mă uitam la el, gajică-mea dormea..şi n-am vrut s-o trezesc..recuperează că doar şi ea îi cetitoare de jeg.ro 😀 😀
pai tata lumea stia. da’ si-o batut joc de tine. doar pastaie nu s-o prins si a dat raspunsu’ corect. dar ce ne putem astepta de la fostele jegheristice?
si ca sa continui intrebarea : daca am vazut ce putem astepta de la foste imi inchipui ce putem vedea la actuala si mai ales la ulterioarele.
eh, ulteriorul nu merge deseori la apa nici departe ajunge.
Auzi băi Darius al lui Istaspe Groza, să-ţi explic. Multe dintre basmele românilor încep precum Cartea întâia din Anabasa lui Xenofon : “Împăratul [Darius] şi împărăteasa [Parysatis] aveau doi fii : pe cel mare îl chema Artaxerxes, iar pe cel mic îl chema Cyrus. Când împăratul căzu bolnav şi simţi sfârşitul său aproape, dori să îşi vadă amândoi fiii.”
Ştiu că nu zic o noutate… dar nu eşti normal fratele meu alb, văr cu Harap Alb şi Zmeul Zmeilor.
🙂
Pentru chestia asta ne-ai ţinut în suspans aproape de aplopexie? Pentru asta mi se zbate mie vena? Să-ţi spun sincer, mă bucur cu planşeta aia. La viaţa mea am urcat şi coborât câte trei etaje 25 de planşete din alea de fontă, că am pictat în proiectare când eram copil muncitor şi brusc amintirea mi-e plăcută că mă gândesc că o să fugi şi tu cu un tuci din ăla în braţe.
🙂
Ce oameni, dom`ne, ce oameni…
🙂
Am văzut şi eu înregistrarea cu Becali dar din alt unghi. Trebuie să recunosc că acea variantă de moon walking l-ar fi făcut să roşească de invidie (sau să albească de invidie) şi pe Mihai al lui Jackson (probabil de aia a şi albit.)
Vouă nu prea va ieşit că nu aţi surprins în mişcări accentul uşor grecesc-makidon. Pentru aceasta ar fi trebuit să vă îndesaţi în buzunare (în toate buzunarele) câte 100 de mii de euro (in fiecare). Încercaţi şi veţi sesiza imediat diferenţa.
Bucuroşi cei 181 care poate n-or fi vrut ruperea pozei fetii.
ma darius, cand vaz ce ai facut cu bucatica mea preferata, cum ai hacuit-o (ma rog cum a facut-o victor pentru tine – huo!!!) imi plange inima. da cum is mai nou pe forum, te intreb si io ca prostu, inca odata – cine-i ma fatuca pe care ai hacuit-o? miha?, a fost dupa pastaie sau inainte de pastaie. pastaie o nimerit-o ca o fi facut si ea o criza pe baza de poza lu’ miha…
pffffhhh sa o tai tu pe bucatica aia de ciocolata in halu asta, criminalule…inima de piatra.
Sustineti campania AMPRENTA NEAGRA -> http://fuckyoutovarasi.blogspot.com/2008/07/amprenta-neagra.html
deja sunt 12 comentarii,nici nu le-am citit. de nerabdare. bai, stiu ca nu iti plac comentariile mele dar am spus in unul dintre ele ca o enervase poza cu fata ce se uita gales. restul erau remarci detaliate. dar acum ca am vazut cine a castigat mi-a trecut. a castigat mica pastaie care a reusit sa isi smulga stigmatul jeg din funte, deci merita ce e mai bun! eu zisei ca blonda-bruneta ii superficiala. bravo ei, asa o sa te dea pe brazda! cacanar ce tii poze cu exe ca pe vederi de la mare infipte. de ce nu le pui, mah, pe frigider prinse cu magnet? ha?
filmul misto.:))))
foai,la-ti vazut p Chivu c miscari d gimnast’ avea la nunta lui?=))
Bibleo: Păi, dacă o dai în bălării, în loc să vezi adevărul din faţa uăcilor, nu cel răsturnat de pe retină şi alte detalii macro.
mno ca avusei dreptate.
da, cand am zis fata, da, ma refeream la poza aia mare, dovada ca am intuit bine criza de isterie , ca mie aia mi-o sarit de-ndata in oaki.
amu o sa faca o noua criza ca dice ai rupt poza, ca cand n-o mai fi ea la fel o sa faci si cu poza ei ?
nu-i bine nici asa.
Apropo, restul: da, sunt un geniu.
Crişene: a mai fo’ unu’ pe lângă cei 4 care-a zis de fată? Sau tu? Că n-am şforţa să mă screm la concentrare.
ŞI DUBLU APROPO: Nu ştiu cum am perdut din vedere fapta că Păstaie, în statutul ei de divă care nuuu, nu a atacat ca o mâţă-n călduri… a intuit aşa de bine treaba fiindcă însăşea s-a plâns de poză de f’o câteva ori, mult după ce am fo’ dimpreunaţi.
si ce sa inteleg…? iti placea tie privirea galesa ce se itea din poza, nostalgia miha piha te lovea subtil si nu stiai tu, doar fomeile observau asta…ce era? trebuia sa vie blonda-bruneta sa urle isteric ca sa rupi in photoshop poza aia nenorocita? mah, cand o sa ai in batatura ta fomeie sigura pe ea si emancipata poze cu miha piha pot sa reprezinte intreg modelul de gresie din bucatarie caci nimic nu va mai conta. deci…succes! si da, stiam ca una dintre cele poze cu dame fusese problema. daca imi dadeai poza cu panoul inainte sa il vada ea poate te ajutam si miha piha putea si ea reveni in grupul vostru de preteni fara sa primeasca picioare pe sub mese de la exele si actualele viitoare exe jeg. poate data viitoare…!
nu draga, ai fost geniu cat ai fost “parasitul de pastae”. perioada care a venit dupa perioada ta de “parazitul lui pastae”. asta, bineinteinteles, dupa ce te-a adoptat sub numele de “paraditul lui pastae” din “paradisul lui pastae”.
deci, dupa cei ai terminat faza de “parasitul de pastae” s-a terminat si genialitatea ta. care genialitate, bineinteles, o remarca toata lumea. ca orice genialitate recunoscuta in timpul vietii de cetitori care sunt plictisiti de munca. adica inexistenta.
Bah cat ii de tare filmu !
de unde naiba iti vin asa idei ? 🙂
chiar dimineata am vazut filmarea cu Gigi Augustin si mi-o stat in gat pana acuma
Mă, voi nu ştiţi că însuşi Jegul a fost zămislit în timpul/urma părăsirii de către Lia, care-i în pozele de bolentin, cea din dreapta, cum priviţi la panou. Păstaie e doar una dintre multele ce-au urmatără. Şi degeaba se smiorcăie Toderaş că asta Sie m-a fericit teribil. Va fi un blog al optimismului, bunului simţ, contopirea cu Esenţa Creatoare, plecăciunei şi smereniei.
Alexx: Sunt fascinant de inteligent. 🙂
Băi, tu eşti prost sau ce-ai? De ce nu eşti cu Păstaie?
Hmm, ăsta e comentariu de telenovelist, dar nu pot să mă abţin. Tu ne provoci!
De ce-ntrebi, cam umblă dupe mine?… 🙂 Da, cum spunea şi Toderaş, cam o puşcat pancreasul inimei feminine a Păstăii în comentariile articolul trecut. Dar nu. Pesty m-a perdut iremediabil şi pe vecie. S-a sfârşit şi a trecut. A dat-o-n bară şi sfeclit-o. S-a risipit şi e dată uitării. Bine, asta s-a întâmplat acuma f’o doi ani, deci aţi putea începe cătinel să treceţi peste şi să v-obişnuiţi că viaţa-i crudă, lumea rece, iar dragostea amară. Nu că eu n-aş mai fi încercat de atuncea să revigorez lucrurile, dar să zicem că don‘şoara s-a schimbat şi nu în bine, mai pre scurt, nu merită.
Am încercat să nu fiu telenovelist măcar întru răspunsiu, dacă-n articole nu reuşesc, da’ asta-r tre’i să-i placă sus amintitului Tuader, că măcar nu se plictiseşte în viaţa sa anostă. 😛
Ah, să nu scap din vedere: pentru toţi ce v-aţi îndrăgostit de fata ruptă din poză (nu e ruptă fata, am rupt poza pe calculatoriu, nu vă agitaţi), nu, NU ea e Păstaie. Păstaie e mai în stânga, la margine, acolo unde parcă are hepatită. Că am impresia că vreţi să-ntrebaţi de ce nu-s cu Miha (fata ruptă din poză). În aceste detalii ale vieţii mele zbuciumate cu intrigi şi răsturnări de situaţie nu va să intrăm. Sunt adânc îngropate în negura tainei… 😛
Mai omule, de ce nu te faci tu musulman ? Barba ai, Dumnezeu te-a pus pe ignore, poate te iarta Allah.
Avantajul principal e ca ai voie cu patru neveste si asa rezolvi toate problemele.
4 fumei? Uai, tot restul globului crede ca una e de ajuns, darmite 4? Bine, sunt folosite pentru urmasi muuullltttiii, dar pe de alta parte ele sunt adevarate storcatoare de bani. Si daca ii faci pe plac uneia, si pe celelalte le neglijezi, uai, ala da moment de popcorn.:))
mai, daca ar trece in curtea lu’ alah, iar trebui si o baie turceasca cu o piscina mare si eunuci sa le pazeasca pe demoazele. iti dai seama cat popcorn am hali privindu-le cum se caftesc pentru gartiile jegului in piscina? ce haios ar fi? mai darius, nu stiu cum is restu mandrelor tale, da io o bucatica de cioco ca miha nu scapam din brate. sa scapi tu asa o fiinta.io tot uitandu-ma la ea (in fotografia aia nerupta, ca aialat ma face sa sngerez cum ai hacuit-o0 incep sa le inteleg pe fete. au ele o banuiala si de as fi muiere si eu m-as isteriza. io cred ca miha e amoru tau secret si neimplinit. tu mai tanjesti dupa ea, asa in secretul noptii…buna bucatica,. si ce sfios se uita…si ce atitudine are corpul ei…uau…sa mori nu alta…
Cu Miha nu ne-am apropiat chiar atât de tare s-o numesc una dintre. Fiindcăci n-am apuca, deoarişce, ce-i drept, cu dumneaei eu am fost măgar. Se poate bucura Toader.
(Pe Sia fix poziţia de divă de-a 12-a o enerva în poza fetii… Eh, mâţele astea numa’ să se zgârie şciu.)
Imi place…Recunoasterea greselii (magarimea), e un mare pas spre evolutie. Si de la ultimele 10 posturi incoace, se simteste:D Our boy is growing up, how sweet is that?
Aha, acum am inteles. Deci n-ai “adunat“ nici macar patru pina acum ca sa ai de unde alege.
Nu-i nimic, persevereaza ! Viata merge inainte, nu uita asta.
Îs patru deja pă panou, imbecile… Şi Sia nu-i pe panou. Şi nici altele. (îs vreo 5-6 relevante, în total).
BĂ ! Da’ un reminder pe panou’ minune pentru lanterna promisă în cadrul altui concurs văz că nu ai !
Nu-l mai credeţi ! Minte ! Nu vă dă nici un cadou ! It’s a scam !
P.S. No, I will never forget. And no, I will never drop it.
Bine, deci îl nominalizez oficial şi direct pe Toader drept project manager la a-mi găsi toate concursurile în arhivă, a mi le zice, iar eu a-mi plăti datoriile.
toader, iată şansa ta. fii bărbat. dovedeşte-le tuturor din ce material eşti făcut.
Da’ pe Groza aista micu’ tot nu-l cred. O fi el inteligent, da’ vorbeşte repede şi mă ameţeşte.
da. dar recunosti in mod public ca iti vei da demisia de la vitrina?
adica sa iti dai demisia pana maine.
Dacă ce? (şi nu, nu-mi dau)
daca ma apuc io sa caut in imputiciunea aia de arhiva imputiciunile alea de concursuri la care concureaza tata lumea stiin’ca rien a gagner.
Mă, tu mă-ngiuri pe maghiară? Ui’, concesie: dacă NU premiez pe tăţi în următoriul articol, îmi dau demisia şi vă dau parola Jeg, să vă bateţi pe ea.
CU CONDIŢIA SĂ FACI LISTA, DESIGUR!
Toadere..în ce te-ai băgat toadere..arhiva lui jeg arată precum panoul cu pricina..şi oricum Dumniejăg îi atotputernic şi mai autonom decît un maghiar din Odorhei.. 😀
Toader, ai grijă! E o capcană! Va ascunde temporar o postare sau două pentru a dovedi că nu i-ai făcut treaba. Ştim noi cum decurg lucrurile… Mai bine te eschivezi şi nu-i faci jocul.
nu m-am bagat nicicand. am pus conditia ca el sa isi dea demisia pana maine. cum stiu ca el nu isi va da demisia ci cel mult va fi concediat nu sunt angajat cu ni’c
mie imi plac concursurile. imi place spiritul olimpic. principalu e sa participi nu sa castigi. asa ca mie imi place ca ne “stoarcem” creierii si ne dam cu parerea la gramada. ce conteaza premiul? premiul nostru este ca ne distram pe aici, iar darius gaseste cate un raspun petru toti. e genial? nu stiu…da cred sincer ca e rabdator…..
Dragilor… O luăm altfel, că văz că vi se urcă la cap: NU postez nimica până la postul cu premiile, care depinde în totalitate de acum de Toader. Nu ascund nemica, doar mi-i lene să scormonesc. Deci… User Generated Content. A venit vremea să contribuiţi.
Toader cu tî mic. Darius.
pai e buna ideea. bine ca ai zis asa ca nu mai postezi nimic. in sfarsit scapam si noi de pacostea asta.
a, si ca sa nu uit. cu t mic .
Gata. Eşti vinovat.
Eşti cetăţean suspendat? O să ne privezi şi de comentariile semnate Darius Groza?
toadere, ai anihilat jegul. 😀 😀 😀
@toader: Du-te pe zoso! :))