Darius Hero

jeg.ro: turul țării – Pfuuu!

j

Editare ulterioara: PE ȚOAGLĂĂĂ. Mă îndrept spre Zalău, ajung în seara asta (4 august) sau mâine.

AM AJUUUUNS. Zalău. Deseară în Diesel, cu diverse don’șorici familiare. Șăd f’o 4 zile, bine? Mna, ok.

***

Mno, hai-hai, că nu mai îi mult. Ăstea-s scrie mai de ceva vreme, da’ acuma-s la Oradea, deja.

Desear’, adică amu’-amu’, sâmbătă, la ceva drumandbase, în City Club (?), pe Kogălniceanu, cu diverse domnișoare, o Alexandră, o Olivie, mai una, mai alta.

Celălalt deseară, adică amu’-amu’, da’ duminică, de la 21:00, merem la Blue Monday, pentru jazz, cu Magus.

Filmu’ are ceva bubă, mai tre’ să bibilesc ceva la el. Deci fleanca, va veni și dânsu’. Uite filmu’, n-am putut nicicum să nu îl țiu așa îngust, așa îl afișează, deci căcat.

[alternativa YouTube, aici]

[Călătoria pe Twitter.]

[Citește primu’ articol acilișea.]

[Citește al doilea articol dincoloșea.]

[Citește al treilea articol acoloșea.]

[Citește al patrulea articol încoaceșea.]

[Citește al cincilea articol dincoaceșa.]

***

București, că așa se cheamă unde am mai fost, să fi tot trecut o săptămână de atunci, s-a dovedit a fi un loc primitor și generos, parcă specific ardelenesc, deci impropriu lui însuși.

Sebastian m-a întâmpinat în gară și m-a dus la el, unde mi-a spălat picioarele și mi le-a șters cu propriul păr al prietenei sale, care înainte mă ura, da’ acuma mă iubește nespus.

După care să mor io dacă mai știu unde-am fo’. Da’ am o impresie că am fi ieșit în oraș. Cre’că la Motoare și nu-mai-știu. Și parcă m-au dus cu Gimel la McDonald’s, dezamăgitor, că KFC nu era deșcis.

***

Limpede e că a doua zi m-am trezit și am făcut niște lucruri, dintre care cel mai important a fost că m-a îmbuibat Mana Ciutacu, cu haleu de la Taverna Sârbului, unde am văzut prima dată ventilatoare de alea care stropesc, ca să te răcorești, de s-au adaptat habitativ toate pițipoancele și nu mai trăiesc fără.

Am dus laptopu’ la îndărăt, unde era proprietarul său, ce lucra la Noumax, căruia-i mulțumesc frumos. Tudor îl cheamă.

Am fo’ la McCann Erikson, unde tăți stăteau cu burta-n sus și făceau nimica sau se uitau la Îngeri și Demoni, cu căștile pe urechi, să nu audă vreun brief, nici măcar din greșeală.

***

Mai pe seară tre’ia să mă văz cu Adi Hădean, cu care nu am mai apucat. Da’ așa, ca să știți. După care am mers tot pe unde cred că am fost și prima tură, la Motoare. M-au servit Gimel și Medrea într-un fel în care nu voi încerca să-i răsplătesc vreodată, în caz că mă va cuprinde vreun moment de întunecime a minții.

Geo Atreides și Piticul Gratis s-au mâncat în gură toată seara, ca doi concubuni certați, fiindcă nu se puteau mânca în cur de față cu toată lumea.

Au venit și Lemak, Iuliana cu o don’șoară și Hudrel, un băiat, apoi alt băiat (ulteror am aflat că-i spune Erdal, ceva cetitor de vază și anonim de pe Jeg), nesoția lu Gimel, care e-nsărcinată, așteptând pe fetița Daria, intitulată sugestiv după mine, deși neagă ei. Și Gogu Kaizer, draga de el. Într-un final a răsărit și Flo, care s-a dus diresc la culcare, cu amicul său Lucian. Separat, cred.

A doua zi m-a dus la sandvici din șnițel de pui, la Cafepedia, iubita Ecaterina, care-a mai împrumutat un telefon Cauzei, fiindcă deja-l stricasem pe-al treilea, pe traseu.

***

Nu există un loc mai slab decât Motoare. Nicăieri.

Nici măcar nu mai e o problemă să stai 30 de minute, ca să picure țăranu’ ăla o bere într-un pahar de plastic. E deja împământenit. Toată lumea s-a obișnuit, fiindcă după bar este angajată o echipă ușor alienată mintal. M-am uitat cu ochii mei la 5 sau 6 barmani de acolo, fâcându-i uneia ceva cocktail destul de simplist, bătându-se ca niște retardații unii în capetele celorlalți, la propriu, învârtindu-se în opturi nu prea regulate, timp de 10 minute pe ceas. Nu cred că am văzut adunătură mai puțin calificată și măcar pentru a trăi pur și simplu nici pe marginea șanțului. Uneori mă minunez cum reușesc să lucreze încă acolo și să nu moară în drum spre sau dinspre casă, în caz că au una.

Înainte de plecare, a doua zi, am apucat să mă văz și cu Sf. Radu și iubita lui Alexandra.

***

Băile Herculane este orașul în care am juma’-copilărit eu, până când bunicii me au făcut greșeală (ceea ce mai departe s-a dovedit inspirația) de a vinde apartamentul, pentru a se muta lângă noi, în orașul de interes turistic limitat, Zalău.

Băile Herculane este acum jumătate pe moarte și jumătate deja putrezit. Printre niște muște de turiști din clasa maneliștilor nevertebrați dar dublucefăliți, care mai roiesc încă prin putoarea ce-a rămas, ca să-și scalde diversele erupții de pe cort, se vâd scheletele cam frânte a clădirilor vechi cum n-au apucat multe alte orașe să își înalțe, când încă mai erau de rasă.

Din trei în trei ruine falimentare, sunt magazine de jucării prăfuite, care nu vând nimica la nimenea, iar din șirul de vânzători de miere, fagure și sirop, de cândva, care stăteau ciorchine pe toată faleza Cernei, am mai găsit doi.

Eu: Ce-a pățit orașul ăsta?
Librar:
Librar: Nu știu.
Eu: De când e… așa?
Librar: A… de mult.
Eu: De când s-au închis toate alea?
Librar: Care “alea”?
Eu: Hotelurie de la Hercules, toate complexurile balne.
Librar: A… parcă de vreo patru ani.
Eu: Păi, și tot timpul e așa?
Librar: Poate în august n-o să fie. În iulie e cam pustiu.
Eu: Și de când e pustiu?
Librar: Din august anul trecut.
Eu: Și la cine vindeți toate cărțile astea?
Librar: Nu le vindem.

***

La Timișoara am stat la Tatiana, da’ doar ziua, că seara a fo’ scandal tacit cu soțul și ne-am cărat cu cortu’ în parcul central, pe malul Begăi, înainte consumând niște băutură răcoritoare carbogazoasă de hamei cu Ovidiu Sirb și alt drumeț englez, care și-a cules o româncă și-au luat-o la călătorie (deocamdată stăteau la pensiune, deci molcom). Altfel, ne-a purtat cu mașina pe la Herculane și un’ ne-a mai fost pofta. De acolo pe la Șagu, în Arad, tanti Rodica ne-a dat de mâncare, când eu am cerut curent electric. O să fie poze și cu dumneaei, da’ am o problemă cu Photoshopu’ – că nu îl mai am.

După Arad, Flo și cu io ne-am despărțit pentru a termina turul separat, din niște neînțelegeri la nivel de timpi de parcus și neînțelegeri în general. Așa? Da.

***

dsc_7451

La Bucale.

***

dsc_7481

Deci, o poză.

***

dsc_7493

Fanele în isterie.

***

dsc_7630

Cineva pozându-mă filmându-mă.

***

dsc_7532

Gâl-gâl-gâl-gâl!

***

dsc_7566

Așa, mai departe.

***

dsc_7626

Bikerul cu prietena bikerului (în spate, bucata aia dintr-o cască), pe bike.

***

dsc_7600

Eu și Pamfil. Pe care l-am pierdut pe-un pod, iar dacă nu mă uitam total întâmplător în spate, acolo-i putrezea plușu’.

***

Ulterior: Aseară am fo’ în unde-am zis mai sus, unde amabilul barman Andrei ne-a îmbuibat inexplicabil cu șoturi. Aici este el, cu eu convingându-l că nu sunt politicos, doar nu mai încape.

img_7691

55 comentarii

  • L-ai pierdut pe Pamfil!!! Esti ultimu JEG de om! Daca ne arati poze cu piticul gratis te iertam.

  • sa ma felicit ca am al 3-lea comentariu. mai domnu groza, da’ sunteti chiar asa.. un pic dragut, as indrazni sa zic. da’ nu indraznesc. va spun totusi ca va sade mai bine asa, cu cateva kile in minus.
    n-am primit raspuns daca vii prin suceava, dar inteleg ca nu. nu-i nimica.
    ca te-ai neinteles cu flo, nu-i nimic iarasi, nu te amari.

  • baa, daca mai stai p’acilea prin Nagyvarad, iti pot oferi cazare iar daca te-ai saturat de pateu si conserve de peste, da un semn. azi e ziua lu’ bunica lu’ gagicamia si avem paranghelie mare in cartier 🙂 cu gratare, mici si bere

  • Eu nu mai înțeleg nimic. Parcă Pamfil era acasă, cu ceva treabă… Cineva ascunde ceva. Greșesc?

  • toader – desigur că din vina mea, draghe.

    Jaj – n-am făcut poze cu Piticu’, deoarişce noi ne-am dus ca să Hâc! şi nu ca să ne punem unul pe Hi5-ul celălalt.

    Iulică, dragă, eu deja l-am dezamăgit pe iubitul Marius de la Suceava, raportat la venitul meu acolo sau, mai degrabă, nevenitul. Apreciez papanaşii ce mi i-ai trimis “decât” pe mail, ca să-i văd. Îmi voi face timp să iau trenul, într-acest scop. Cel al papanaşilor.

    Copiluţe – io te bănuiesc că mă doreşti în secret.

    Mageo, mai sunt în urbe pânâ luni. Azi, ziua lu’ bunică-ta, adică duminică? Deoarece sunt dispus să viu. Dacă-mi permite programu de a sta cu burta-n sus şi a nu mă mai apropia de bicicletă.

    Alexa – de când îs la Orade’, caut pamblică piroş-feher-zolt. Da’ numa’ dacă fur din Biserica Catolică de lângă muzeu, unde-i plin, altfel nu.

    Bimus – am văzut pe twitter, tre’ia să mă surprinzi cu un KFC, că eram aproape.

    Chiră – tăcere! Nu s-a atins nimenea cu nime’.

  • da ma, azi. se aduna babetele in jur de ora 17 ca e mai racoare. iar daca vrei, la ora 21 mergem (eu sigur ma duc) la un concert jazz-rock in blue monday. vin niste unguri simpatici.
    cu burta la soare poti sta si la mine-n curte. am cativa km de patcablu in gradina si daca te lasa cele 4 pisici, poti sa te intinzi in locul lor. daca nu vor fi in toane bune, iti pun un pat de campanie intre rasadurile de rosii si ardei si o sa te simti ca un adevarat corleone.

  • Însă eu am unde sta. Da’ voi propune şi găjdii mele şi altora interesaţi să jazz. Ia dă tu un semeseu să-ţi am număru’, la zeroşaptepatruunuzerodoioptşaptecinciopt.

  • Astept sa mai planifici sosirea in alte orase pe date calendaristice, nu ma apuc inca de papa-nasit. Ii bine de venit prin partile astea, dai un tur si pe la manastiri.
    Stii ce ma gandeam eu? Daca se pornesc la drum oamenii astia de a caror ospitalitate ai beneficiat si ajung prin Zalau, pe unde scoti camasa?
    In incheiere, te indemn sa zici daca-ti lipseste ceva… ca ma gandesc ca nu-i tare usor sa nu fii la casa ta de atata timp.

  • Să se ducă la Zalău, că io de obicei îs la Cluj. Dar da, am avut în calcul. Familia din Constanţa şi-a planificat deja. De lipsit, cre’că mi-i dor de serviciu. Ceea ce-i ciudat. Hai să zicem că nu neapărat de munca asiduă, fără pauză, de la serviciu… da’ măcar el, serviciul, aşa, ca întreg. Şi să mă duc cu ai mei să halim diverse. De Dacian, de pildă, nu mi-i dor.

    Alex – am zis că am nişte dificultăţi cu filmu’. Ajunge şi el.

    Olivie – io nu credeam că ajung vreodată să te văz fără Valeriu. Deşi e un paradox, pentru că nu concep, pe de altă parte, cum ar putea fi Valeriu cu cineva, de când poartă pălăria aia (iar prin “de când”, mă refer, desigur, de când a văzut că port eu pe Jeg, hîîîhîhîhîhî).

  • ce nume previzibile are asta de peste mine. pula mea, daca intre timp a mai aparut vreunul peste mine, sa-l impuleze pe jeg. ce ziceam? a, da! slobozu’ cailor de film ce pusesi si tu, fața mea nu se vede nicaieri. regizor mai slab ca tine n-am mai vazut de la james cameron incoa’.

  • N-am filmat la Bukkake, imbecile, în prima zi, deoarişce era futată camera, cretinule, erai acolo când am pornit-o şi nu vroia să meargă, da’ erai trotil, cum îţi stă în prostul obicei cu care eşti educat de când erai decât un ţânc mucos, limbric parazitar.

  • Iotiiii ba si ser termina curand si telenovela asta! Pacat, de abia incepusem sa am obisnuiesc cu ea!
    P.S. Blog de betivi, dar misto betivi! 😉

  • Jim era beat? De la 4 beri? 😆 😆 Tu erai beat!

    Apropo, Darius e altfel deca restul lumii, el când e treaz, e beat. Şi viceversa. Adică, prostea, când eşti beat, devii şi tu om, se poate înţelege lumea cu tine.

  • “Bucureşti, că aşa se cheamă unde am mai fost, să fi tot trecut o săptămână de atunci, s-a dovedit a fi un loc primitor şi generos, parcă specific ardelenesc, deci impropriu lui însuşi.“

    Nu ti-ar fi rusine, pulifriciule ! Data viitoare scriu si injuraturile.

  • Zo. Chiar daca te-am vazut prima cand ai plecat din Cluj, si cu ochii mei l-am vazut si pe Florentin, nu stiu de ce am impresia ca mai este o persoana cu voi. Pamfil nu. O alta.

  • Chira, poate jegul? Sau nu e o persoana jegul…

    Darius, Florentin are un nume foarte romanesc, chiar nu stie o boaba romana? Poate are bunici romani, ca ma gandesc ca niste strainezi n-ar alege numele asta asa, pur si simplu.

  • Odata ajunsi in scara blocului, s-a prabusit. L-am ridicat si l-am purtat pe brate pana in odaia in care aveam sa-l las sa se odihneasca. I-am spalat picioarele si i-am dat veshminte uscate.

    Cum zicea Churchill, never let the truth spoil a good story 🙂

    Bon voaiaj, brave amic!

  • S’o cam culcat pe-o ureche Jegul de când îi călător. Dorele, mişcăm şi noi ceva? Că ne obişnuiseşi cu treburi, acţiuni. Bine zic?

  • copila nu se cheama daria decat in al doilea rand. in primul rand se cheama olga. sugestiv e intitulata olga, dupa mintea mea, si oarecum nesugestiv daria, dupa mintea lu’ tata-so, care nu stie nume de femei. decat alea pe care le-a fu*** si ale caror nume nu le folosim. capisci?

  • oana-olga, şi-ţi reprimi şi exprimările licenţioase pe această bloagă elevată 😛

  • 1
  • 2

Sociale