Ferice ție, robule, care ai întrat în lumea celor online…
ÎNTRERUPEM ACEST PROGRAM!
(stop-rewind-play la min. 03:30; plecăciuni până-n pământ lui M@riansky)
***
Recent, am realizat cu spaimă că s-ar putea să fiu un perfecționist. Nu-i deloc bine, indiferent de cum sună. Mi-am dat seama de asta din faptul că nu-mi iese nimic niciodată. Și cui nu-i iese nimic niciodată și nu e mulțumit vreodată și încearcă tot timpul mai mult? Un perfecționist. Unui perfecționist. Vedeți? Nici nu-mi iese acordul…A trecut puțin timp până să mă prind cum să întorc această situație în favoarea mea, printr-un concept pe care eu îl susțin și promovez drept regula negării: nu există perfecționiști! Deci nici eu nu pot să fiu unul. Știu că folosesc regula amintită la mai toate, dar acum chiar am dreptate: ca să fii perfecționist, trebuie să-ți iasă asta – a fi perfecționist. Ceea ce-i o contradicție logică. Că nu mai rămâne nimic de perfectat, la a fi perfecționist. Tre’ să nu-ți iasă să fii perfecționist, ca să poți fi unul, dar dacă nu-ți iese, nu ești.
***
Și apropo de maică-mea… Cum v-am băgat pe ochi de atâtea ori, Mirmen este studentă la ID, în anul 3 terminal, Comunicare/PR. Lăsând la o parte faptul că absolvesc deodată cu frate-miu și cu ambii mei părinți (tatăl fiind la geografie) și totul va ieși un mare fiasco festiv, de parcă nu îmi ajungeau pupăturile cu ruj printre care trebuia până în prezent să mă strecor, am început să înțeleg abia acum cât de meschini sunt studenții la distanță. În marea lor majoritate sunt oameni în întreaga fire, cu familie și copii acasă și cursuri la distanță, deci fără minte, în general. Dar, orișicum, trecuți de câteva tinereți consecutive.
Ceea ce rezultă imediat în a avea profesori și seminariști la o vârstă medie către partea mai mică a raportului dintre ei înșiși și propriile progenituri.
O să ziceți căci ce frumos, că în sfârșit au și oamenii ăia academici niște studenți pătrunși de respect și decență, distinse doamne și respectabili domni. Pe mama și tata dracului (ca să rămânem în zona), dacă îs bestiile astea cvasi-pensionare în cea mai mică măsură dominate de orice urmă de conștiință. Să vă povestesc ce fac nemernicii:
Se duc la examene, ca toată asociația de locatari unită, deci. Și, la un moment dat, strategic ales, unul dintre “studenți”, ca să nu zic vedetă-n necroloage, se apucă să se comporte în mod flagrant precum ar copia cu toată dezinvoltura din lume. Se foiește, se uită-n găurele, ridică chești, flendurește foi încovoiat, scoate icnete și zgomote… până când, firesc, una dintre fătucele supraveghetoare – puse și ele pe acolo, să se simtă oamenii ca la școală, că de aia or venit, ca să nu zic încă în viață – își ia inima-n dinți și merge politicos să verifice, dacă n-o fi cu supărare, cotloanele…
Clipită în care ăla căruntu’ se optintește din toate auriculele și ventriculele cu baterii și fute acolo o criză de isterie, mai să dea în infarct colegii de prin jur, nu alta…
“Că cee?! El, om cu casă acasă, cu facturi de plătit, cu pensia furată de ăia mari de la putere, să fie acuzat de-de-de… OBRĂZNICĂTURĂ, nu-ți crapă obrazu’ de rușine, ni! la tine, cum ești îmbrăcată, ptiiiu!, trimisa lu’ Sătană!” și așa mai departe, după script.
Aia, domnișoara, săraca, căcată de patru ori pe ea în toate formele de agregare, incluzând plasmă. Domnuțu’, în schimb – circ până la sfârșit, își adună proteza de prin pahar, iese teatral din sală, cu paltonu-i peste braț, hăulind ca apucatu’, gesticulând să-și dizloce articulațiile, se pierde pe hol în chirăieli…
Liniște de mormânt; alea, fâțele, se ascund cufurite subt catedră, pe unde apucă, ca potârnichile, nu mai scot un pâs. Iar femeile și berbanții în etate?… Hop-hop-hop și trăi-lăi-lăi, dă fițuica-ncoa’, șai-lai-lai-lai, la-la-la, ține-o numa’-șa!
***
Asta bănui că-i produsă în criză de timp, chiar de Revelion, undeva între închiderea tiparniței și petrecere…
***
Să găsești de astea pe masă face Le Generalul atât de special…
maimuţă trădătoare!! 😛
…păi în aşe termeni ireverenţioşi te exprimi tu despre erou’ nost’ 😛
…başca tătu-i ficţiune, creator de texte ieftine şi 3 în 1 ce eşti 😛
lasa tuh..ca nu numa facultatea lor e asa…io am trecut ca rata prin 5 ani de snspa/fcrp si imi vine sa imi tai gatu’ la cati bani am cotizat la ei..faceam concediu in filipine. dupa 5 ani nu am retinut nix…si mama lor de rotunzi..nici diplomele alea nu-s apti sa le dea drumu pe tzava spre elevi..deci tot sistemu’ e dus..si sa nu iti povestesc io ce sisteme de copiat aveau astia din grupa…deci da licenta si scapa…nu-ti mai bate capul..
Io ce ziceam? Sunt oamene care mă-mbie la master, pe când io nu mă poci opri din râs. 🙂
Şi Mirmă… tu-ai băgat tri mesaje consecutive şi-mi zici mie 3 în 1. Că ce-ai zis tu acolo-i 0 în 3. (Nu că răspunzi, ţi-ai halit porţia pe articolu’ ăsta!)
apai mno…masteru’ ruleaza…la noi cel putin is aceleasi materii din anii 1-5 de studiu..si atunci de ce panarama mea sa-l fac, cer diploma de master odata cu aia de licenta..si i-am facut 😀
Dap.
Si io am facut 2 mastere, si tot servant is.
Deci tu când nu te-ai prins că te-ai băgat la primu’ master şi te-ai trezit că-l termini… ai zis, ca pentru sine: “Poftim? Dă ‘napoi, dă ‘napoi, înc-o dată, că nu-mi vine a crede…”
Bai Dariuse, cu mare regret – oare ?! – te anunt ca si atunci cand credeai si tu (finally) 100% ca ai dreptate…. ei bine … nu ai ! 😀
Ipoteza de la care ai pornit cu perfectionistul nu e buna, deci tot rationamentul pe care te-ai bazat pica din start.
“ca să fii perfecţionist, trebuie să-ţi iasă asta” – neeeee! FALS ! tocmai pt ca esti perfectionist, inseamna ca mai ai imbunatatiri de facut, nu ca ai ajuns intr-un stadiu in care ai atins perfectiunea… ntz ntz ntz! se pare ca nu se mai invata chiar nimic la scolile astea, daca nici aia de la jurnalism nu mai stiu sensurile cuvintelor din limba romana … mai treci si tu pe la cursuri si mai citeste o carte, dupa aia incepe sa critici pe aia care copiaza la examene
(acuma tre sa dau click pe “baga” asta de mai jos… coming right now ! )
1. cred ca era mai corect sa pui mottoul drept titlu si viceversa. era … poate … mai coerent.
2. dush : ai dat bani cat pentru un concediu in filipine ? nu e asa scump si e cam periculos pe acolo. ferice de tine ca te-a ferit facultatea. poate iti punea pusca in gat vreun kosovar de-al lor si nu te mai plangeai p’aci. deci ai un folos din snspa/fcrp. e drept ca-i poate singuru’ folos da este unul.
3. “maimuta tradatoare !!” – suna bine. si cand te uiti la bannerul cu modul de obtinere a id-urilor de ym ai crede ca-i virgin.
4. doua mastere. eh, te inteleg. asa e cand esti somer… si eu am facut unul aici.
5. darius, nu fi sigur ca vei absolvi odata cu ei.
😀 Înţeleg subtilitatea… eu nu odată cu ei, nu ei nu odată cu mine. PORCULE! Ştii tu ceva ce mi-i străin?
Stai să mă duc să citesc dezbaterea lui “ăla mic şi negru, care respiră greu”, să revin cu argumente.
Deci!
“Ca să fii perfecţionist, tre’ să-ţi iasă asta – a fi perfecţionist“. Deci ca să întruneşti condiţia verbului a fi, din sintagma “a fi perfecţionist”, tre’ să accepţi consecinţa imediată că ţi-a ieşit (să fii perfecţionist). Or perfecţioniştilor, prin definiţie, nu le ies lucruri, inclusiv faptul că sunt perfecţionişti, ergo nu există perfecţioşti şi, mai departe, eu nu sunt unul.
Deci!
Nu stiu de unde ai inteles tu ca perfectionistilor nu le iese NIMIC! Nu le ies ANUMITE lucruri, ceea ce nu exclude automat faptul ca nu le poate iesi perfectionismul.
Deci perfectionistii exista!
Deci si tu poti sa fii unul!
Deci incepe sa te temi 😀
(Baga)
Perfecţioniştii perfectează totul, în teorie. Şi, dacă ar exista în practică, ar încerca să perfecteze mereu totul, inclusiv starea lor de sine. Deci n-ar putea, în viaţa reală, să fie perfecţionişti niciodată. Ar fi perfecţionişti-wanna-be, cel mult. And I don’t wanna be a wanna-be. I’m a not-wanna-be wanna-be.
Si ca sa nu raman dator: Cocktail-ul perioadei-MOJITO(fonetic mohito)
Se ia una bucata lime(lamaie d’aia verde) se taie in 8 si se arunca intr-un pahar(330ml ideal)
Se arunca peste cam doua ramuri de menta verde(daca nu e disponibila in natura, se poate gasi la supermarket)
Se mai arunca doua lingurite de zahar brun(sau sirop de zahar) si se piseaza bine cu un mudler(merge si pisalogul de lemn pentru usturoi, daca-l speli bine inainte)
Se adauga 5cl rom alb(de preferinta Havana)si o gura de apa minerala carbogazoasa. Se amesteca bine si se consuma cu moderatie!
Da’, hát, ce treabă am eu cu Mojită, io de LIIT îs fascinat. 😀 (lângă avionul şoricar, chiar în spatele mâinii, se vede un picuţ din pahar… slurp-slurp!)
@marius
bleah, nu mai ţineţi, mă, apa minerală în gură ş-tunci poate n-o mai trebui să aruncaţi bunătate de mentă rămuroasă şi alte alea 😛
:))) nimeni nu arunca menta. dupa cum stim se pune la uscat pentru o utilizare ulterioara, eventual blunt-ica sau bonck-ica…
Stim cu toţii, logic, nu? Blunt sau bonck, clar, da, toată lumea?
Hai sa va zic cum ii de fapt, manelistii astea invarsta, care se trezesc si ei in treaba pe la varsta a 2-a, nu fac altceva decat sa perpetueze meteahnele bolnavicioase ale lumii lor. Caldabosii si palinca, is la mare trecere, numai ca vedeti dumneavoastra lipseste harul, din pacate majoritata parintiolor studenti sunt foarte simpatici, nu pricep nimic, si daia mi se par simpatici.
Cat despre dizertatia ta, cu privire la perfectionism, te dedai, nu ma dedau, dar ma pretez, prefer sa ma abtin!
Eh? Zici că-s descendent direct din Ilici, nu alta, hă? 😀
De n-aş ştii mai bine aş zice că eşti un tocilar mic care are boală pe fiţuicarii care iau mereu note mai mari decât orice tocilar prin faptul că oricât de mult ai învăţa nu-ţi e cu putinţă să reproduci la perfecţie un curs aşa cum o face o fiţuica decât dacă eşti perfecţionist şi înveţi mecanic şi-ţi plesneşti neuronii cu cele mai nefolositoare informaţii posibile. Dat fiind faptul ca este mulţi şi este jmekeri nu te iei decât de acea mica categorie dintre ei care nu ţi-ar putea da o replică prin simplul fapt ca nu prea frecventează lumea celor online: bestiile cvasi-pensionare. ntz, ntz, ntz
De fapt chiar nu stiu mai bine… 😀
Oricum, aşa o fii la ID însă un lucru îl ştiu sigur: nu încurajez copiatul, îl recomand! Tocmai pentru că am trecut şi eu prin facultate, am stat şi eu la examene lângă colegi tocilari de la care n-am învaţat nimic pentru ca nici măcar o teoremă nu puteai lua de la ei, erau prea mândrii ca să te poată ajuta; în schimb de la colegii cu care am tras tare la fiţuici am învăţat cel puţin un lucru bun: munca în echipă. Unde mai bagi că am ieşit şi şef de promoţie? :))
În concluzie sunt chiar fericit pentru stilul pe care l-am adoptat in facultate (informatică): mi-am acumulat numai informaţiile necesare pentru un domeniu (programare) pentru care contează mai mult decât orice munca in echipă, asta dacă vrei să ajungi mare… perfecţionist 😀
Numai bine!
Zice bine ăla mic şi negru, da’ o dai tu la întors cu semi-eleganţă, în sensul că mişeleşte. Perfecţionist se cheamă că te chinui sa-ţi iasă toate la perfecţie. Nu-ţi ies toate, dar îţi mai ies unele. Poate deci să-ţi iasă chiar aia cu “fiitul” perfecţionist, dăci se poate. Ai şanse să eşti şi tu unul.
P.S. Bă leneşilor, puneţi mâna şi învăţaţi, lăsaţi copiatul. Pe urmă vă plângeţi că diplomele n-au valoare şi că n-aţi rămas cu nimic din facultate. Cunoştinţe, cu de-alea ar trebui să plecaţi din facultate, nu cu diplome. Cu ce să rămâneţi dacă voi copiaţi? Pînă vă munciţi să faceţi fiţuici, citeaţi tot cursul.
Măriansky, da’ nu cvasi-pensionara de mumă-mea a răspuns întâia? (şi a doua şi a treia, dacă tăt era pe net) Ca să nu mai zic că eu sunt tata şi mama (şi bunica şi bunicul, să rămânem în zona vârstei) copiatului neprins. Ăştia care fac scenete la examene fac breasla adevăraţilor copăi de ruşine. Într-un singur aspect te aprob: am învăţat mai mult făcându-mi fiţuicile. Iar eu dau mai departe, fiindcă eu nu iau de pe net, eu reuşesc să încropesc lucrări de predat din neant!
Hudreo, hát, ce să le iasă perfect, draghe, la un perfecţionist, că dacă – prin absurd ar exista – ar încerca să-i iasă toate perfecte, n-ar avea vreme nici să-i iasă măcar satisfăcător una, darămite “perfect unele”. Deci am tot atâtea şanse să fiu perfecţionist, când să fiu perfect. Făcând un compromis (deci ceea ce nu fac perfecţioniştii), dacă tu poţi accepta asta, accept şi eu formal ce tot îndrugaţi voi.
(“puneţi mâna şi învăţaţi, lăsaţi copiatul. Pe urmă vă plângeţi că diplomele n-au valoare şi că n-aţi rămas cu nimic din facultate” – asta tre’ s-o aprob, fără crâcnire şi în totalitate, cu toate mâinile şi picioarele)
Ni mă, că doar nu mi-i fi dat dreptate? Vine sfârşitul lumii?
Si eu am bricheta de’aia. Ori au fost mai multi producatori de brichete beti, ori a muncit unul singur foarte mult de Rev…
@Darius cu “Măriansky, da’ nu cvasi-pensionara de mumă-mea a răspuns întâia?” – frătzică, tu ai părinţi moderni da nu e la toţi aşa… Eu incerc şi-n ruptul capului să-i feresc pe-ai mei de ceea ce bunică-mea numeşte: “Internetul?! Maşinăria Diavolului! Ptui” :)) E mai bine pentru ei sa rămână virgini în domeniul ăsta, părerea mea, că altfel nu stiu ce s-ar alege de săracul intierniet dacă ar sta toată ziulica pe bloguri.
@Darius cu “Ca să nu mai zic că eu sunt tata şi mama (şi bunica şi bunicul, să rămânem în zona vârstei) copiatului neprins.” Hahahahaha ma faci sa râd ::-)) S-o crezi mata! 😀 Mie mi-au dat diploma pentru aşa ceva =))
@Darius cu “Într-un singur aspect te aprob: am învăţat mai mult făcându-mi fiţuicile.” Eu am zis doar că am învăţat mai multe cu copiatul, nu mai mult însă ai dreptate aici, şi acum imi aduc aminte ce am scris in ele ;))
@Hudrea cu “Bă leneşilor, puneţi mâna şi învăţaţi, lăsaţi copiatul.” Daca era de la lene păi mai degrabă mă lăsam de copiat, de facultate, de tot… În plus depinde de la facultate la facultate ce e mai rentabil: să înveţi sau să copiezi…
@Hudrea cu “Pe urmă vă plângeţi că diplomele n-au valoare şi că n-aţi rămas cu nimic din facultate.” N-au valoare nici aşa, mai repede nu rămâi cu ceva din facultate dacă înveţi totul mecanic… Întradevăr nu te pun decât anumiţi profi băşinoşi să înveţi mecanic pentru o notă bună însă la roboţi se pricep japonezii 😉
@Hudrea cu “Cunoştinţe, cu de-alea ar trebui să plecaţi din facultate, nu cu diplome.” – Sunt mai multe chestii cu care poţi pleca din facultate, depinde pentru ce te-ai dus de la bun început 😉
@Hudrea cu “Cu ce să rămâneţi dacă voi copiaţi?” – Cu un creier sănătos (râd) – ce glume bune am în program =))
@Hudrea cu “Pînă vă munciţi să faceţi fiţuici, citeaţi tot cursul.” Îmi pare rău frate dar aici dreptate n-ai, decât să-mi înţep venele mai bine mi le tai… Vezi tu, nu prea poţi face fiţuicile alea fără să citeşti cursul, e implicită treaba, cum nu îl poţi relata la perfecţie decât dacă îl înveţi pe de rost… sau copiezi, că doar despre asta ne duelăm noi aicea 😀
fain tricoul de sub camasa de duminica seara din le general.
eu am copiat in facultate la doar 5 examene in facultatea de acasa, ce-i drept la o facultate grea. as mai fi putut copia la inca vreo 3-5. deci vreo zece dintr-un total de vreo 60 de examene. si la alea 5 am copiat fiindca erau profesorii respectivi idioti. pentru restul am avut si picate si luate si cu note mai mari si cu cinciuri… dupa caz. nu imi pare rau ca am muncit. am avut mai putine emotii. 5/60 = 8.(3)%
desigur, eu nu am fost in primii 25% in ceea ce priveste media notelor niciodata.:) unii se ocupau foarte mult cu copiatul in timp ce ailalti erau tocilari. (eu aveam totusi o tinerete de trait.)
in alta ordine de idei voi copiati dintr-un singur motiv. fiindca se poate si e interzis formal. sper sa aveti ocazia sa faceti scoala sau perfectionare in vest. acolo nu veti copia nu fiindca nu poti copia cat vrei dar iti e jena.
@mariansky – ma intreb cum ai putut tu sa copiezi la programare ? voi ce fel de facultate aveati? la mine la cibernetica (si asta acum vreo 10+ ani) nu prea aveai la ce sa copiezi in afara de drept, relatii publice, comunicare si alte chestii unde ne puneau diversi bezmetici sa invatam musai cursu’. ce naiba sa copiezi la programare, structuri, teoria deciziei, analiza matematica, econometrie sau statistica? puteai sa stai cu ce vroiai tu pe masa. nu aveai timp sa te uiti oricum. am inteles ca acum s-a prostit lumea si acolo la cibernetica dar parca nu cred ca e posibil sa copiezi cand nu e nevoie.
p.s. nu, nu sunt un doctoras infumurat din occident.:) asa cum am zis eu mi-am castigat existenta.:) am avut noroc sa mai si fac studii din cand in cand.:) incerc doar sa gasesc raspunsuri serioase la intrebari care poate par tembele.
mi se pare mie sau această biserică a început să funcţioneze, deja…s-a format rîndu’ la spovedanie 😀
Mărianschi-i mai consecvent ca Nasty la răspunsuri. 🙂
Lea, să vezi burtica de sub tricou… De fapt, mă rog, să nu vezi. Diversiuni vestimentare, când vezi tricoul ăla, ce să mai comentezi? 😛
Toader – sunt mulţi care sunt tentaţi să copieze şi “se apucă” fiindcă e foarte teribilist; mie mi-i O LENE… Şi de aia. Da, într-o şcoală în care şi merită să bagi la tărtăcuţă (deci o şcoală), acolosă copiezi e o mare înşelare de sine.
Mirmen: nu o să se finalizeze, că s-a beiut ghinul, gâl-gâl-gâl.
uite un comentariu in legatura cu urmatorul tau entry :P: pareri despre stand-up-ul de marti?…trebuie, ca deh, ai fost vazut :))
Ghici ce tocmai scriam, acum, până nu mă dau cu capu’ de pereţi, să-mi induc amnezie? 😀
Darius, si eu am fost unul dintre leneşii care a renunţat la încă două sau trei “facultăţi”, masterat, doctorat. Am mulţi prieteni, foşti colegi, cu şcoală multă, uneori făcută prin străinătate, la universităţi care apar des pe google. Ei sunt OK, pentru că mă cunosc şi înţeleg lenea mea şi dispreţul faţă de diplome. Se întâmplă însă, o dată la două sau trei luni, să vină câte un personaj care îmi aruncă, de undeva de sus… băi eu sunt academician doctor în ştiinţe… Câteodată îmi vine să râd, pentru că mulţi ajung să aibă diplome obţinute pentru că învaţă de rup ce au spus alţii, fără a avea un aport cât de mic la gândirea sau cultura universală. De cele mai multe ori mă întristez foarte tare şi mă gândesc, “uite unde ai ajuns, Florescule, din cauza lenii! “. Şcoala aceasta este obositoare, dar este şi plăcută. De ce? Pentru că te scapă de cea mai mare povară a lumii: RESPONSABILITATEA. Cât timp înveţi, nimeni nu-ţi cere să duci o existenţă responsabilă, poţi continua să exişti boem. Nu vreau să te influenţez… dar paote ar fi bine să te gândeşti mai bine înainte de a avea ca reacţie implicită râsul.
Câh!
si eu am fost foarte perfectionist in scoala ..prin clasa a doua mi-am dat seama ca sunt la sectia romana ca nu era moda bilingva patuncia
Mit beszélsz te ott?…
Sau miket hordasz te össze?, după caz.
Mit akarsz ar fi o treia variantă.
eu cred ca e si o chestie culturala regionala. in tara conteaza foarte mult “sa te descurci”. nu prea am auzit nici in franceza nici in engleza si probabil ca nu sunt nici in germana sau portugheza expresii de genul “ne descurcam noi”, “facem sa fie bine la toata lumea”, “incep prin a face autocritica : tovarasi, am fost prea bun. de acum inainte, insa ,voi deveni sever”, “las’ ca o reglam si p-asta”, “rezolvam noi”, “fiecare cum poate”, “trece si asta” samd. expresii echivalente cred ca sunt doar din ungaria si slovacia pana in grecia.
ca fapt divers : exista o serie de bancuri, proverbe si glume care pot fi pricepute doar de cei din arealul mentionat. e chiar surprinzator sa vezi ca un banc slovac e priceput de un maghiar sau un grec sau un roman si nu e priceput de un ceh sau un austriac sau chiar un ucrainian.
@toader cu “ma intreb cum ai putut tu sa copiezi la programare ? […] ce naiba sa copiezi la programare, structuri, teoria deciziei, analiza matematica, econometrie sau statistica? […] parca nu cred ca e posibil sa copiezi cand nu e nevoie.” – sunt de acord cu tine si crede-ma ca nici eu n-am copiat decat atunci cand a fost nevoie, adica de multe ori :D. Vezi tu, la sectia de informatica din cadrul facultatii de mate-info din Brasov, unde am facut eu, natura materiilor e impartita aproximativ in felul urmator: Matematica – 50%, Informatica – 40%, Alte materii – 10% (debordant de multa mate pentru profil de “info pur”). Indiferent de natura materiilor fiecare are parte teoretica si parte practica. Evident nu prea ai nevoie sa copiezi la partea practica, nu am facut-o nici o data, e absurd si fituici sa faci si atunci chiar ai face facultatea degeaba.
Deci nu practica ne omoara, spune-mi tu, tie ti se pare normal ca la analiza matematica, (o materie care oricum nu te ajuta in programare dar ti-au bagat-o pe gat din lipsa profilor de info) sa inveti pe de rost enshpe mii de teoreme cu tot cu demonstratii, teoreme care nici macar nu au o aplicare practica in viata de zi cu zi? Sau ti se pare mai normal sa copiezi partea teoretica (inutila 98%) si sa te axezi pe partea practica (algoritmi in cazul meu), sa si ramai cu ceva din facultate si sa nu pleci cu capul cat o varza?
Parerea mea…
Teoremele alea au TOATE aplicaţie practică, da’ nu ne învaţă din perspectiva aia. Nici nu-ţi dai seama în câte aspecte ale vieţii profesionale se pot regăsi. Şi aici chiar că e vina sistemului educativ.
+1
Sistemul educativ e praf în multe privinţe la noi, asta ca si concluzie generala. Însăşi faptul ca se copiază uşor şi pe rupte e una din miserupiile venite din partea studenţilor ca răspuns la modul în care e administrat sistemul educativ la noi. Macar de-ar ajunge nepoţii noştri să aibă parte de un sistem educativ precum in occident unde, vorba lui toader: ti-e şi jena să copiezi. Cât despre faptul că TOATE teoremele alea au aplicaţie practică astfel încât să-ţi şi influenţeze viaţa profesională… sunt cel puţin circumspect… referindu-mă strict la matematică…
Aşa-s io, pâna nu văd, nu cred mă, nu cred…
aplicatie practica inseamna si dezvoltarea cerebelului pentru a deveni suficient de antrenat in algoritmi complecsi incat sa poti face fata situatiilor neprevazute. nu exista doar alb sau negru in ceea ce priveste “aplicatiile practice”. daca ar fi doar stricto sensu “aplicatii practice” 99,99% din populatie are nevoie doar pana la nivelul de ecuatii de gradul doi si mai jos. cand tu incerci sa intelegi teorema lui pontreaghin bunaoara nu este pentru a tine minte cum se rezolva (fiindca e improbabil sa o folosesti vreodata) ci pentru a putea rezolva alte probleme complexe, pentru a putea sa iti dezvolti capacitatea de abstractizare si logica. geometrie nu faci pentru ca sigur vei ajunge inginer mecanic ci pentru a ti se dezvolta o anumita capacitate de viziune in spatiu, estimare samd. parerea mea personala este ca cei mai bine pregatiti pentru a face orice a doua facultate de profil tehnic sau semi-tehnic sunt cei care au facut matematica pura.
in al doilea rand, pentru a deveni mai devreme sau mai tarziu manager (pe orice treapta, de la sef de echipa la sef de concern) nu iti e suficienta experienta practica. sunt si exceptii (cei cu spirit de intreprinzator dezvoltat dar aceia sunt ori geniali si atunci e inutila facultatea ori nu trec de rangul de buticari sau samsari de terenuri). un becali nu o sa poata sa ajunga niciodata nici sef de agentie de stiri nici sef de uzina. va fi nevoit sa delege (ceea ce a si facut la avicola). el se descurca cu fotbalistii, cu vanzare de terenuri si alte chestii cu un grad de complexitate redus.
alt exemplu : banca tiriac nu a fost facuta ‘de tiriac’ ci cu ‘banii lui tiriac si de welzen’. si continuam pana maine cu exemplele. practice de altfel.
si apoi invatatul asta nu trebuie sa aiba doar un scop practic palpabil. daca ar fi asa nu ar folosi niciunui profesor de matematica cea mai elementara notiune de istorie. totusi, suntem intelectuali unii dintre noi, avem drept de vot samd. a fi intelectual nu inseamna sa obtii o diploma ci incumba o anumita datorie fata de tine insuti.
Hát, cine-o zis că 99,99% practică, nu fi nici tu stupidă, Toadere. Un 1% să-ncercăm, deocamdată, să fie CEVA acolo… 🙂
depinde la ce te referi 🙂 eu ma gandeam la populatia mondiala (si aici includem si africa si asia centrala samd) 🙂 probabil ca in tara e mai mult.
hai, fie 1% :p
(ref : “…99,99% din populatie are nevoie doar pana la nivelul de ecuatii de gradul doi si mai jos.”)
Stupid ideas!
Cornel
Vedeţi? Cornel îl are pe Domnul în suflet şi priveşte în perspectivă.
Amin!!!!! Sunt mandru de asta.
Hot spot in biserica? :)) TULAI
Lucru’ dracului, ptiiiu, arză-l-aş Gheena!