Darius Hero

Dânsa este ea…

D

Mie mi se pare că jurnalele intime sunt o formă incipientă de căpiere și mi se mai pare paradoxal că sunt recomandate de psihologi. Pentru că nu sunt altceva decât echivalentul în scris la a vorbi singur.

Mă gândeam la favoruri. Pentru că trebuie să fiu în continuă vigilență oportunistă, ca să-mi pot dezvolta tot felul de căi proaspete pentru câștiguri nemeritate.

Ce sunt ele, favorurile, de fapt? Păi, sunt lucruri pe care le faci cuiva pentru degeaba și care au un nivel mai ridicat de importanță decât obligațiile înseși, pe care, de asemenea, le faci cuiva, însă constrâns de-o împrejuare, dar din care te și alegi cu oarece.

Să vă explic: pe o favoare nu o poți refuza. Pe obligații da. Că de aia îți cere cineva ceva, ca tu refuzi, iar acel cineva să te oblige! Așa se impune prin definiție. Un deadline la serviciu… eh, flexibil. O intervenție chirugicală… se mai amână. Dar favoarea! Favoarea… Cum spunea domnul profesor Vilmani Ioan, la anatomie și educație sexuală: “Vorba-i ca săgeata – ai dat drumu’, nu se mai întoarce. Băieții, la pubertate, când văd sâni, au tendința să întindă mâna, să apuce și să strângă.” Dar aici discuția devia educativ.

Cum cu vorba, săgeata, băieții și sânii, la fel și cu favoarea: odată acceptată (da’ din oficiu, normal, e doar o formalitate), o favoare nu se poate abandona pe parcurs. Nu poți să nu mai faci o favoare, așa, pe la mijloc. Desigur, te poți despărți, să zicem, de câte una, că nu mai ai chef și toți aveau dreptate… da’ favoarea o duci până la capăt. Poți să-ți trimiți părinții la un loc cu alți părinți trimiși, după ce te-au crescut la țâța lor ca pe-un șărpe. Da’ cu favoarea mori, dacă n-ai îndeplinit-o!

***

Lu-amConsumul

[mulțămim, Zamfe]

***

Din favoruri nu îți iese nimic și ai multe de pierdut. Favoarea, pe partea celui care o face, este o pagubă calculată. Oamenii se pun cu bună știință în situația de a li se cere favoruri, acceptând acest rău în societate. Nu rău necesar. Doar rău. Numai fiindcă exiști ca ființă bipedă, din prima trebuie să faci ceva ce n-ai fi făcut sub nici o formă, dacă nu era să-ți ceară cineva, ca pe-o favoare, care are dreptul s-o facă doar pentru că și el e o ființă bipedă, la fel ca tine.

Favorurile sunt, mai exact, datorii permanente ale oricui, față de oricine le cere. Odată îndeplinite, chiar dacă tu ai făcut ceva pentru cineva, acel cineva nu se leagă prin nimic de a îți înapoia gestul. Ba, mai mult, este injust, la gradul nostru civilizațional la care am ajuns, să ceri o favoare cuiva care ți-a cerut și ție una în trecut. Ca la mâță, unde nu-i voie cu “mâță pe mâță”. (Sudiștilor: leapșa.)

De fapt, cel mai mișel lucru din tot acest cerc vicios este să îndrăznești să scoți ceva dintr-o favoare precedentă. Conform culturii umane, nu există o ticăloșie mai mizerabilă decât să amintești de o favoare îndeplinită cuiva, din care ție nu ți-a ieșit decât deranj.

FavoruriSiObligatii

***

Țara Ungaria a primit un împrumut la limită, fiind recent pusă în postura penibilă de a da faliment, așa, ca țară. Fapt care – nu pot să neg – mă surprinde, considerând că noi suntem insolvabili deja de ceva vreme, fără să se prindă nimenea-n jur.

Deși sugestia mea inițială ar fi fost să-și concedieze toți cetățenii și să angajeze români în loc, la juma’ de preț, care să se fure între ei fără prea multă cheltuială până restabilizează economia, Ferenț Diusy, premier de Panonia, a ales să accepte banii altora, chiar dacă el are, pe niște principii fiscale tot de pe Jeg învățate.

Pentru a dezbate inpolitic corect aceste întâmplări, precum și iminentele lor consecințe, redacția noastră din Cluj-Napoca l-a contactat pe corespondentul Jeg de etnie maghiară, Tibor Zatyi, singurul maghiar online, care, în contextul crizei pecuniare, va transmite tot din Cluj-Napoca, în numele întregii Anyaország.

Eu: Ce se-ntâmplă, mă?
Tibor: Unde?
Eu: Cu criza economică.
Tibor: În Ungaria, aaa, da, dar tot timpul dă faliment Ungaria.
Eu: Cum pulă să “dea faliment”? Tăt cere bani, da’ are.
Tibor: De aia cer bani, pt. că n-au.
Eu: Păi, și io am, da’ cer. Deci explică-mi.
Tibor: Criza economică la unguri?
Eu: Da.
Tibor: Aproape aia s-a întâmplat ca la Islanda; dar aici a fost și mai greu, pt. că au cheltuit toți banii; și au majorat taxele ca să aibă ceva buget.
Eu: Pe ce au cheltui toți banii, Tibor?
Tibor: Pe proiecte nu prea reușite.
Eu: De exemplu, Transilvania.
Tibor: Nu prea știu, nu.
Eu: Confirmi că maghiarii au renunțat la ideea de a fura Ardealul și încearcă acum să-l cumpere piratat, pe piața neagră, cu bani luați împrumut?
Tibor: Cabinetul Orbán a cheltuit pe Transilvania mulți-mulți bani.
Eu: Deci sunteți pe cabinete organizați. Nu știam. Să-mi notez, să dau mai departe. Mi-am surprins un coleg de la serviciu, Arpad Peter (dacă ăsta-i numele lui adevărat), încercând să uploadeze mai mulți giga de pământ nord-vestic românesc, de pe CD-uri, pe niște torrente .hu. Cum comentezi?
Tibor: Să le pune pe trackere bune.
Eu: Mă, fasz. Tu să-mi zici aici cu acorduri între cuvinte, nu căăă. Este adevărat că opinia publică maghiară de pe teritoriul nostru tolerează bisexualitatea pentru că membrii ei nu deosebesc genurile în română?
Tibor: În gramatica maghiară n-avem genuri, ca la română sau germană; dar tolerăm bisexualitatea și nu suntem nici homofobi, dar sunt niște dintre noi, care nu prea, dar ei sunt de pulă, cei ca la voi ala Noua Dreaptă.
Eu: Ce mama dracului și tatăl naibii tot îndrugi acolo? Răspunde la subiect, nu te tot eschiva: vrei să fie limba maghiară obligatorie în școli sau nu?
Tibor: Să fie unde în localitățile, unde majoritatea maghiarilor este mai mare de 30%, în alte parte să fie facultativ.
Eu: De ce 30%?
Tibor: Nu știu.
Eu: Bun. Acuma că am stabilit asta: de ce să fie obligatoriu, dacă la secția maghiară e deja obligatoriu?
Tibor: Pt. că sunt câteva legi pt. polițiști de pildă, care trebuie să știe și limba maghiară în zona noastră (jud. Harghita).
Eu: A cui zonă?!
Tibor: La Odorhei suntem 90% maghiari, 5 români și 5 țigani.
Eu: Greșit! NOI suntem 5% români, cu toți atâția prieteni de-ai noștri țigani, iar voi, ce mai rămâne, 90% maghiari. Sper să nu mai faci confuzia cu “zonele” și ale cui sunt. N-ați vrea, de pildă, să învețe infractorii maghiari legile în română, decât polițiștii, în maghiară?
Tibor: Atunci a cui este Transilvania? de ce să învețe legile, dacă tot fură.
Eu: Ca să nu-și ia pulane inutile peste fețele surprinse, de exemplu. Transilvania este a României, care, după cum trădează numele, este de etnie română.
Tibor: Așa-i. Și nu vine nimeni să-l fure.
Eu: Nu, pentru că este fată. Pe când “-l” este băiat.
Tibor: My fault.
Eu: Vezi, te descurci foarte bine și în engleză, cealaltă limbă de circulație la noi în țară, care nici ea nu este maghiară. Hmm!
Tibor: Dar suntem aproape 1,6 milione, care avem va limba maternă maghiara, dar știm și româna, și engleza, germana ș.a.m.d.
Eu: Și care-i problema?
Tibor: Nu știu, tu întrebi.
Eu Bă, tu ești turc?
Tibor: Nu, secui.
Eu: Ce-ai bun de mâncare?

***

Hai să-ți arăt o poantă. Știi cum parchează miliardarii?

ParcareCJC

Păi, ia ui’ cam așa, mai ales dacă ai loc “în față”, la parcarea Prefecturii și Consiliului Județean și – de ce nu? – dacă ai chiar și limuzina de la C.J, căreia nu-i încape botu’ scump până-n poarta instituț’ei, de câți bani am dat pe ea, dă-le-n pulă de autobuze și – de ce nu? – de pulimi, în general. Tot am văzut pe bloage că se poartă parcările sclintite ale șoferilor la fel, da’ șoferu’ ăsta anume mie tare-mi aducea a Gheorghe Benea de la PSD… pardon, PD-L… mă rog, unde eșuase ultima dată, c-o fi făcut o tură completă și care pesemne se antrenează pentru traficu’ din Bucales, dacă tot dă să fie senator.

Și cre’că și io-i cam aduceam lui, că cu tot atâta surprindere mă uitam eu la cum a parcat, cu câtă se uita el la mine la cum îl pozam.

136 comentarii

  • Am eu impresia, sau cineva chiar umbla din bloc in bloc in cautare de anunturi de administrator?

  • Ok, sexul oral e o obligaţie, la fel şi înmormântarea (eu mă duc la înmormântarea unuia, la rândul lui e obligat să vină la a mea). Dar pusul pe blogroll? Obligaţie sau favoare?

  • vad ca abordezi criza din Ungaria…
    Sa dea dumnezeu sa nu se intample acelasi dialog cu pretenu tau TIBOR da in sens invers…
    Si pun pariu ca in fo 4-5 luni se va intampla , din motive prea multe sa le descriu aici – dar totusi 2 o sa enumar:
    1:) mariri de salarii la profesori pe principiu ca daca le mai dai 50% de maine le creste IQ-ul si o sa avem numai studenti/elevi eminenti
    2:) o sa vina PSD-ul la putere – pe principiul ca poporul asta are 80% prosti, lucru demonstrat de altfel in fiecare zi

    As vrea sa emigrez in CONGO acu… dar ma tem ca emigrarea nu mai e o solutie in situatia actuala…

  • Eu nu stiu de voi, dar eu vreau inapoi in Ungaria. Acolo am fost mult timp, acolo sa continuam. De fapt, sa se refaca imperiul Austro-Ungar. Ca-mi placea acolo. O duceam mai bine.

  • Nu pot sa nu observ cum caci calea cea mai scurta spre pacea etnica trece prin stomac. Foalele lui Darius, adicatelea. Ce dragul de el a fost…!: Eu: Ce-ai bun de mâncare?

  • @ Domnule Darius
    “inpolitic”? Păi e posibil, tocmai dumneavoastră puneţi n înainte de p?
    Înţeleg să confuzi “şi se e-a consumul” cu “se ia consumul”, când “e-a” ar putea reprezenta “pescurtul” de la estimare-administrare, dar chiar n înainte de p? Impardonabil.

    Înmormântarea este o obligaţie faţă de… faţă de cine? La nuntă înţeleg, nu participi cu dar la nunta mea, nu particip cu dar la nunta ta, dar înmormântarea nu e cu dar, doar cu strigături.

    Cu înmormântarea văd că mi-a luată-o deja cineva înainte. Probabil că observaţia este evidentă. Eu unul vreau să fiu ars, nu înmormântat, şi în crematoriu nu prea e spaţiu la observatori. Probabil că va mirosi plăcut, a zahăr ars… cred că am glicemia cam mare.

  • Am luat “in”-ul de la “incorect”, e o licenţă poetică, da’ nu te-ai prins dvs., cum nu s-a prins Cracul la propria glumă. Stai să pun cu italice, să nu mai fie confuzii ce degenerează-n spaimă.

  • Domnule Darius,
    Am înţeles exact de unde provine “in-ul”. Avem multe exemple… potent şi inpotent… sau o fi impotent? Regula este că n înainte de p (parcă şi înainte de b, vezi imbatabil) trece în m. Justificarea nu este la locul ei, folosirea greşită este impardonabilă. 🙂

  • Sclintite? SCLINTITE?? De la a sclinti? Cu l (lî)? Care-i tot un fel de r (rî), da’ pe maghiară?

    Dimpotrivă, mie mi se pare că pe măsură ce-mi creşte mie salariul (cu i, da?), scade IQ-ul studenţilor. Asta probabil pentru că dânsul (salariul, cu i) creşte pe măsură ce trece anii. Dar poate mi se doar pare mie.

  • asta e fantastica :
    “unde majoritatea maghiarilor este mai mare de 30%”
    m-am indoit. :))

    sa ii zici respectivului ca toader propune uniunea romano-maghiaro-sarbo-dunareana in general. cu o singura presedintie, un singur parlament si un singur guvern. limba obligatorie pentru toti – la alegere.

  • zappy e cam … sa nu ii zic chiar proasta… e cam fandosita si snoaba azi. zici ca e flemmish din aia cu 8 clase care crede ca valonii ii fura ei impozitele.

  • Bibliotecare – bă, cizdă! E de la “incorect”, jaba tăt te baţi de pământ! Am şi scris o lucrare la facultă unde scriam “impolitic”, că acolo n-aveau puterea să se prindă.

    Toader – singurul preşedinte, în acelaşi timp parlamentar şi prim-ministru să fie Obama, presupun.

  • Justificarea e subţire. Foarte subţire. Nu poţi pune un in colo şi colo gândind că lumea se prinde că reprezintă incorect. mai ales că in-ul de la incorect este prefix. Este ca şi cum aş spune contraamiral cu gândul că se prinde cineva că vorbesc de echilibru (contra-măsură). Nu accept explicaţia, este o simplă greşeală. 🙂 Puteai măcar să pui incpolitic, dar nici aşa.
    Eu aş propune termenul haospolitică, un joc de cuvinte între politica în haos şi pronunţia haos care este în engleză house, deci haospolitica ar putea însemna şi politica de casă (grupuri de interese).

    Asemănător ar putea fi şi castpolitica, cu trimitere la castitate şi castă.

    Dar inpolitica nu are nici un sens legat de incorect, nici dacă îl pui cu mâna. NU pot fi de acord cu explicaţia. Nţ!

  • Iar faceti gramatica, domnilor? Asta micu’ ne-a trintit asa un subiect plin de zeama si voi stati sa discutati afixe corecte?!? Offfff…!

  • Păi, aia-i ideea, măgare şoricar! Politic incorect. Inpolitic corect. Rocada e clară, iar cu “corect” acolo, se-nţelege foarte limpede. Până şi corectoarea Mana s-a prins, că N-A CORECTAT!

    Bastea – salam de biscuiţi, leguma şi banii.

  • nu s-au prins nice unii de nice unele. loaze. ihh. ii dau cu capu’ de pereti acusica.
    poate monica se prinde-va cesoir. cand ii va pune audiobuku’ in cap lui popescu si el o va nimici cu interpretari corecte.

  • @ antidarius- esti mai gay decat credeam
    @geretus- salariile alea trebuiau conform legii crescute pe un plan facut deja de doi ani de zile…succesiv…dar s-au cam cheltuit banii pe masini, excursii, autostrazi(5 km), campanii, cefe de porc, si gulasuri. Si cu siguranta nu se intra in faliment din cauza aia, daca e sa calculam putin si sa nu ne mai luam dupa esca.
    @tibor- respectus hat ce faszu meu
    @darius- am mancat gulas cu salam tordai prajit aseara si m-am gandit la tine(cu desenele tale cu tot)

  • Noi, de aici de la intreprinderea RATUC, citim jeg.

    Bun, intelegem bisexualitatea, admit chiar si eforturile lui Dutz de a pune Ardealul pe torenti. Dar ala de la prefectura obstructioneaza ostentativ serviciile oferite de regia de transport.

    Ganditi-va: primul troleu incearca sa ocoleasca, fiind zona de macaz ii sar si captatorii, poate rupe linia, bate statia si taie curentul pana pe Memo. Apoi sunt masini care trebuie trimise la garaj, altele la spalatorie, soferi cu diaree, soferi care mimeaza defectiuni. Cu ce mai ramai pe linie? 2 trolee de la garaj Manastur si 2 de la Unirii?

    Sef Serviciu Exploatare si Siguranta Circulatiei,
    Daraban Emil

  • Ştii cum s-o tras umil şoferu’ de troleu, pe cealaltă juma’ de bandă? Io-n locul dânsului dădeam peste Folşvaghenu’ ăla, de-l mutam după semafor. Trebuia să sacrifice hoaşca din imagine, pentru salvarea celorlalte.

  • dari, pe bună dreptate observa cineva, cîndva că jeg e un blog valorizat (şi) prin comentarii 😛 daraban emil merită elogiat pentru umorul fin şi sînt convinsă că nu-i involuntar 🙂

  • Pfui! Ce stiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii tu, Hudreo? Imperativul negativ ESTE cu doi “i”, nu ma intereseaza de dexonline timpit va serveste voua drept sursa… Se contrage de la conjunctiv negativ. Daca tot insisti…

  • Ha ha, Darius, chestia cu ‘nu s-a prins nimenea’ m-a rupt in doua. Excelent scris. Si dialogul e simpatic.

  • @arpadov
    ma bucur ca te intereseaza subiectul
    Exista intr-adevar un plan de cresteri ale salariilor de cativa ani incoace si eu cel putin stiu ca s-a respectat ( adica in limita a 10-15%… sper sa nu ma insel – si anul asta era vb de o crestere in aceeasi limita).
    E mai mult de vb de ce 50% brusc cauzeaza instabilitate, chiar daca teoretic ai banii in cont (da, poti sa ai bani sa faci asta si tot o sa-ti atragi, international vb, presiuni asupra leului, dobanzilor, inflatiei etc – e un mecanism aici si noi suntem parte din el, indiferent ca ne place sau nu). Si oricum, asta nu elimina problema cu asa zisii profesori carora nu le creste IQ-ul peste noapte.
    Ca sa ma explic clar -poti sa maresti si cu 100%, sunt de acord ca e necesar in majoritatea cazurilor, dar trebui facuta cu cap chestia asta , pentru ca la sfarsit sa ai rezultatu scontat – invatamant performant.
    Eu cand aud demagogia astora care au initia legea ( Geoan mi-e cel mai antipatic pentru ca este si cel mai putin de logica) cum ca e investitie aceasta crestere in invatamant, imi vine sa borasc… Asta nu e investitie, e teaser electoral cu scop precis… STIM TOTI ASTA, SI PROFESORII STIU, SI TOTUSI INTRAM IN JOCUL ASTA…De asta zic ca suntem o tzara de prosti…

  • pe toate blogurile se pare ca e perioada de pupat in fund… apare cate unu’ si spune ca s-a indragostit de respectivul blog! cred ca e de la campania electorala. mie nu-mi place nici un blog, nu le citesc, nu comentez pe ele, nici macar nu stiu ce-s alea.

    am un chef de scandal… imi sun niste cunostinte si ma duc la bar. daca nu mai auziti o perioada de mine, sa stiti ca sunt bine.

    geretus: suntem!

  • draga geretus, rezonam similar. de zici ca suntem ca inlantuirea cotatiilor renault/psa pe displayul euronextului.
    ca sa iti intaresc punctul de vedere iti adaug ceva la argumentatie.

    avem o masa salariala de 100 unitati monetare pe care o marim cu 50%, deci pana la 150.
    avem o masa de cheltuiali de investitii de 100 unitati monetare pe care o marim cu 70%, deci pana la 170.

    chiar daca cei 70% au fost folositi la cumpararea de 7 scobitori pretul de 10 unitati monetare impactul este net mai mic asupra ratei inflatiei decat cele 50 de unitati monetare care sunt folosite pentru cumpararea a, sa zicem, 50000 de scobitori de catre salariati in fiecare an.

    asta fiindca de fapt cele 7 scobitori sunt un cost variabil care are o repersiune poate mare asupra nivelului general al preturilor dar nu este un cost fix permanent. in plus aberatiile punctuale nu gripeaza un mecanism economic ci erorile sistematice.

    voilà voilà l’idée est là.

    marirea asta imi aduce aminte de greva dacia de mai an. cine sta azi acasa in somaj tehnic? cei care asambleaza logan in rusia? nu. cei care fac logan in maroc? nu. cei care sunt la pitesti? da.

    cate loganuri s-ar fi produs la dacia la orizontul anului 2012 daca nu ar fi fost criza? undeva la un milion pe an? cate ar fi fost facute in contextul maririlor salariale daca nu ar fi fost criza? 600000. cate se prevad a fi fabricate in contextul maririlor masive si crizei? 400 de mii.

    daca acceptau o marire anuala de 10% anual timp de 5 ani ar fi fost mult mai mult decat ce au obtinut ei chiar si in valoare absoluta.

    dar avem sindicate tata. nu gluma. care au presedinti care vor ajunge ori in parlament (ca seful fsli onor domnu’ croitoru’) or sa manuiasca miliarde (onor domnu’ luca) ori isi vor pastra locu’ de sef de sindicat in alegerile de sindicat care urmeaza (onor domnu’ care conduce sindicatu’ la dacia sau onor domnu’ de la sidex).

    ***
    pam pam pam.

    eh.iacata cum un blog lipsit de valoare intrinseca ajunge o placa turnanta a ideilor. noroc cu moi, geretus si rivalul nostru de deces anume acel hun care uploadeaza harti cu “vive l’erdely libre” in pauza de masa, in plin centrul bucurestiului. altminterea ramaneam la tricicluri si contemplat cum subtilizeaza emotional bistari numitul glad bija a lui mirmen si celuilalt.

  • Mi se pare ca Tibor vorbea cam relaxat,stie el ca oricum ne fura Transilvania(\m/)
    Masina aia care a costat foarte mult este un fel de limuzina fitoasa cu botul foarte lung care deja ajunsese la perete iar masina nu era obisnuita cu asemenea loc de parcare umil si fara plata(cred io,poate nu cred bine)

De Darius Groza

Sociale