Jurnalul Editorialistic de Groza

Aia cu datul la operaţie din ce banc ai scos-o?

Mă, scrii tăt mai prost. Oare numa eu văd asta? Bă, voi de ce-l tăt minţiţi?

Hudrea, nu te prosti. Io p-asta l-am citit cu totul [spre deosebire de altele :niznai:]. L-am citit si l-am inteles atit de bine, incit i l-am povestit si lui Basty. Pe cuvintul meu.

[care "voi, ma, care "voi"?!?!? ce, mai era cineva?]

daca asa e paradigma atunci luati si apelati cu incredere:072260324_…n-am tupeu,n-am tupeu,nu ma tine!…

A intrebat Hudrea ce aveti toti cu mine. Si eu am zis ca nu ma intereseaza. Deci spuneti, ce aveti?

hai sa nu il mai mintim. darius scrie din ce in ce mai prost. dar eu cred ca asta e datorita subiectelor alese prost. daca te apuci sa scrii despre blogosfera in mod cert ai ajuns la capatul inspiratiei.
ia-ti o vacanta, bea o bere, sfatuieste-te cu miha vas. doar tine-te departe de blog cata vreme esti suficient de obosit incat sa ne povestesti telenovele rasuflate. auzi la el. blogher.

no, la ce ora se mai da chec?

eu nu am televizor si nu citesc bloguri asa ca am ras de numa la prima parte

Da. Vreau şi eu tutorial de chec. Se poate ? Mulţumesc.

Deci n-o fost chiar bad singin’ day. Restul e geloşi. Hai că mi-a plăcut!

ce conditie? nici o contitie! nu-mi plac conditiile.

Deci n-o să vă vină să credeţi. Tocmai m-a sunat Darius să-mi cânte, ghiciţi?, piesa din clipul dă mai sus. Sunt mişcat, m-a emoţionat până la lacrimi. Bă, nu mai publicăm pozele. Şi Darius are suflet.

asa, am ascultat cantecul. fata e bine. o cheama si augustina nu?

Măi, măi…
Cum nu a dat Dumnezeu să fiu eu cu 10 ani mai tânăr, cu vocea asta o făceam vedetă.
În numai trei ani de muncă ar putea fi cea mai tare voce din România.

Merci Darius de filmuleţ, mi-a ridicat un pic tonusul de zi gri.

Revenind la “trubadurul dariusian”, destul de bine.

Hudre, tu vrei să te sun ca să îţi zic că m-am referit la zavaidoc, la cînticel, la menestrel? Au ce?

Trebuie sa iasa Fallout 3… Abia astept, da’ dupa ce-mi iau calculator!

miljloc… uite, scriu cum vorbesc… mi se limba plimba in gura.

si da si ceva de mahmureala daca tot (nu) faci filmul ala…

Am rezolvat, şi am postat… să nu spui tu că nu ţin la tine şi cine ştiu eu că nu te ţin în braţe.

gaz sarin! cineva sa le curme suferinta! de vineri, de cand m-am surprins cantand la dus, n-a mai suferit timpanul meu asa ceva. jegutule, fa un shodou si da-i fetei ca i s-o pupazat ghiersul! si daca tot canta ea, mai baga si tu cate un “aaaaaaaaaaight” din cand in cand, shaggy style. nu de alta, sa fie bufonada completa.

Habar nu aveti, Bibli si ceilalti.
Acum ne-a dat doar prima parte, aia cu serenada.
Partea a doua, aia cu sexul a fost cenzurata de CNA. Pentru a o vedea (noi) el lucreaza acum la un sistem de logare in cont si plata cu cardul sau SMS la numarul pe care tocmai l-a afisat.
Insista cu ukulelellelele, in curind il treci pe Costel Busuioc in istorie.

si, ca sa zicem adevarul pana la capat, se gandeste ca ce buna era eroina.

Am plans ieri, dar azi m-am gandit sa salvez ce mai e de salvat. Dar daca te porti asa, ma retrag gratios. Daca asa vrei.

Mi-e teamă căci sunt de acord cu toader, de data asta.

da olix, tu si mariansky. vine acusica!

toader:
eu, eu, eu, eu, eu!

Io nu ştiu voi ce simţiţi da’ io cred că Hudrea mintenaş nu mai rezistă şi îi rade cuiva vreo două peste degete cu rigla. Numai vă zic.

Formular de inscriere. Si ar trebui semnat cu amprente digitale si dupa, acceptat de DumneJeg, sau Director general Jeg!

Nu fii prea aspru cu el! El te-a sabotat doar o data, a doua oara, a fost altcineva. Fiecare cititor de jeg, trebuie acum sa vina cu o idee de boicot. Ma rog, vad ca a ales limbile… Oricum l-ai fortat sa faca o alegere grea! Ca tot veni vorba, cum l-ai fortat?

RULMENT – RULMÉNT, rulmenţi, s.m. 1. Organ de maşină construit din două inele concentrice, separate prin bile sau cilindri cu acelaşi diametru, care transformă mişcarea de alunecare în mişcare de rostogolire, micşorând prin aceasta rezistenţa de frecare. 2. (În sintagma) Fond de rulment = totalitatea resurselor băneşti şi materiale de care dispun întreprinderile şi organizaţiile economice în procesul activităţii lor; mijloace circulante. – Din fr. roulement. rulmént s. m., pl. rulménţi RULMÉN//T ~ţi m. 1) Dispozitiv al unei maşini (constând din două inele concentrice, separate prin bile, role etc.), care serveşte la ghidarea fusurilor de arbori sau de osii. 2): Fond de ~ ansamblul capitalului şi valorilor disponibile pentru cheltuieli curente. /<fr. roulement RULMÉNT s.m. 1. Piesă de maşină compusă din două inele concentrice separate prin bile sau role cu aceleaşi dimensiuni, care transformă mişcarea de alunecare în mişcare de rostogolire. 2. Fond de rulment = materiile prime şi celelalte materiale necesare procesului de producţie, precum şi mijloacele băneşti necesare funcţionării continue a unei întreprinderi. [< fr. roulement]. RULMÉNT s. m. 1. organ de maşină, compus din două inele concentrice separate prin bile sau role, cu aceleaşi dimensiuni, care transformă mişcarea de alunecare în mişcare de rostogolire. 2. fond de ~ = materiile prime şi celelalte materiale necesare procesului de producţie, precum şi mijloacele băneşti necesare funcţionării continue a unei întreprinderi. (< fr. roulotte)

LOMBOSCIÁTICĂ s.f. (Med.) Nevralgie localizată în regiunea lombară şi pe faţa dorsală a membrelor inferioare. [Gen. -cii. / < fr. lombo-sciatique].

CÁPRĂ, capre, s.f. I. 1. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate, cu părul lung, cu coarne, mai mari şi diferenţiate la masculi (Capra); animal care face parte din acest gen; p. restr. femela acestui animal. ♢ Capră de stâncă = capră sălbatică, cu blana roşcată şi cu coarnele în formă de spadă (Capra ibex). Capră domestică = animal domestic rumegător, crescut pentru producţia de lapte (Capra hircus). ♢ Expr. A împăca şi capra, şi varza = a mulţumi şi pe unul, şi pe altul; a împăca două interese opuse. Capră râioasă, se zice despre un om înfumurat. ♦ Pielea animalelor descrise mai sus. ♦ Compus: capră-neagră sau capră-de-munte = capră sălbatică, cu blana brună-neagră, cu coarne scurte şi curbate la vârf şi cu două dungi albe pe partea anterioară a capului, care trăieşte în regiunile alpine (Rupicapra rupicapra). 2. Joc popular românesc, care face parte din obiceiurile practicate de Anul nou şi care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră (I 1) care bate ritmic din fălci; p. ext. personaj mascat astfel; turca. 3. (Art.) Numele unui joc de copii, în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi, iar ceilalţi sar peste el. II. 1. Unealtă de lemn cu patru picioare, încrucişate două câte două, pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul. 2. Sistem de lemne încrucişate care serveşte la susţinerea schelelor de lucru, a unor platforme etc. 3. Scaun (sau ladă) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruţei şi pe care şade vizitiul. 4. Aparat de gimnastică pentru sărituri, format dintr-un suport capitonat aşezat pe patru picioare, cu înălţimea reglabilă. 5. Arşic de miel. – Lat. capra.

legúmă (-me), s.f. – 1. Produs vegetal de grădinărit, verdeaţă. – 2. Mîncare, aliment. – 3. Merinde, provizii. Lat. legūmen (Puşcariu 962; Candrea-Dens., 975; REW 4972; DAR), cf. it., port. legume, prov. legum, v. fr. leun, cat., sp. legumbre. – Der. legumos, adj. (des, gros, se zice despre supele de zarzavat); legumărie, s.f. (grădină de zarzavat); legumi, vb. (a ciuguli, a mînca şi a bea puţin; a cruţa; a economisi); legumeală, s.f. (acţiunea de a ciuguli); legumitor, adj. (care mănîncă sau gustă puţin).

LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură, servind la perceperea gustului, la mestecarea şi la înghiţirea alimentelor, la om fiind şi organul principal de vorbire. ♢ Expr. A-şi înghiţi limba = a) a mânca cu poftă; b) a se abţine de a spune ceva nepotrivit; c) a fi foarte tăcut. A alerga (sau a umbla) după ceva (sau după cineva) cu limba scoasă = a căuta cu orice preţ să obţină sau să găsească ceva sau pe cineva de care are mare nevoie. A scoate (sau a-i ieşi) limba de-un cot = a) a-şi pierde respiraţia, a gâfâi; b) a munci mult, a fi foarte ostenit. A avea limbă de aur = a avea darul de a vorbi frumos, elocvent. A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos, prietenos, amabil. A avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau limbă lungă) = a vorbi prea mult, a fi flecar. A avea mâncărime de (sau vierme la) limbă = a fi limbut, a nu păstra o taină. A fi slobod la limbă (sau limbă slobodă) = a spune multe cu sinceritate şi fără prudenţă, a spune şi ce nu trebuie. A-şi scurta limba = a vorbi mai puţin. A scurta (sau a tăia, a lega) limba cuiva = a opri, a împiedica pe cineva să vorbească. A prinde (la) limbă = a căpăta curaj, a începe să vorbească. A i se lua (sau a-i pieri, a i se încurca, a i se îngroşa cuiva) limba sau a nu avea limbă (de grăit) = a nu avea curajul să vorbească. A-şi pune frâu la limbă sau a-şi ţine (sau băga) limba (în gură) = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie, a tăcea. (A avea) limbă ascuţită (sau rea, de şarpe) = (a fi) răutăcios, maliţios în tot ce spune. A înţepa cu limba = a fi ironic, a batjocuri. A trage pe cineva de limbă = a descoase pe cineva, a căuta să afle tainele cuiva. A fi cu două limbi sau a avea mai multe limbi = a fi mincinos, făţarnic, prefăcut. A-şi muşca limba = a regreta că a vorbit ceea ce nu trebuia. A-i sta (sau a-i umbla, a-i veni) pe limbă = a nu-şi putea aminti pe loc de ceva cunoscut. II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care aceştia îşi exprimă gândurile, sentimentele şi dorinţele; limbaj, grai. 2. Limbajul unei comunităţi umane, istoric constituită, caracterizat prin structură gramaticală, fonetică şi lexicală proprie. ♢ Limbă comună = a) stadiu în evoluţia unei limbi, anterior diferenţierii dialectale; b) koine. ♦ Fel de exprimare propriu unei persoane, în special unui scriitor. 3. Totalitatea altor mijloace şi procedee (decât sunetele articulate) folosite spre a comunica oamenilor idei şi sentimente. Limba surdomuţilor. 4. (Înv. şi reg.) Vorbă, cuvânt; grai, glas. ♢ Expr. Cu limbă de moarte = ca ultimă dorinţă (exprimată pe patul morţii). A lega pe cineva cu limbă de moarte = a obliga pe cineva (prin jurământ) să-ţi îndeplinească o ultimă dorinţă, exprimată înainte de moarte. 5. (Înv.) Prizonier folosit ca informator asupra situaţiei armatei inamice. 6. (Înv. şi arh.) Comunitate de oameni care vorbesc aceeaşi limbă; popor, neam, naţiune. III. Nume dat unor obiecte, instrumente etc. care seamănă formal sau funcţional cu limba (I). 1. Bară mobilă de metal, agăţată în interiorul clopotului, care, prin mişcare, loveşte pereţii lui, făcându-l să sune. 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului. ♦ Pendulul unui orologiu. 3. Obiect de metal, de os, de material plastic etc. care înlesneşte încălţarea pantofilor; încălţător. 4. Bucată de piele, de pânză etc. lungă şi îngustă, care acoperă deschizătura încălţămintei în locul unde aceasta se încheie cu şiretul. 5. Lama de metal a unui cuţit, a unui briceag etc. 6. Flacără de formă alungită. ♦ Fâşie de lumină care străbate întunericul. 7. Fâşie lungă şi îngustă de pământ, de pădure etc. 8. Deschizătură, gură lăsată la coteţul de pescuit. 9. Compuse: (Bot.) limba-apei = broscariţă; limba-boului = plantă erbacee acoperită cu peri aspri şi ţepoşi, cu flori albastre, roz sau albe (Anchusa officinalis); limba-cucului = a) ferigă mică cu rizom scurt şi târâtor, de obicei cu o singură frunză penată compusă (Botrychium lunaria); b) plantă erbacee cu flori de culoare albăstruie-liliachie, care creşte în regiunile subalpine (Gentiana bulgarica); limba-mielului (sau mieluşelului) = plantă erbacee acoperită cu peri aspri, cu flori albastre sau albe; arăriel (Borago officinalis); limba-oii – a) plantă erbacee cu frunze dinţate şi spinoase, cu flori purpurii, care creşte prin locuri umede şi mlăştinoase (Cirsium canum); b) mică plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă şi cu flori roz grupate în spice (Plantago gentianoides); limba-peştelui = plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui şi cu flori violete (Limonium vulgare); limba-soacrei = nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul, cu tulpina spinoasă şi flori roşii, albe sau galbene; limba-şarpelui = ferigă mică cu rizomul lung, cu o singură frunză, de formă ovală, răspândită prin locurile umede, prin tufişuri şi păduri (Ophioglossum vulgatum); limba-vrăbiei = plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cu frunze lanceolate şi cu flori mici, verzui (Thymelaea passerina); (Iht.) limbă-de-mare = peşte marin cu corpul oval şi asimetric, cu ambii ochi situaţi pe o singură parte (Solea nasuta). – Lat. lingua.

Aoleu, iar ati inceput…

De fapt daca stau mai bine sa ma gandesc m-as dezbraca pentru tine oricum. Mai ales degeaba. Ce am de pierdut, nu? E o onoare sa te dezbraci in fata lui Dumnejeg.

“carg de papagali vorbitori”, asta e tare rau… si eu m-am gandit la asta, da’ n-am zis nimic, sa nu se ridice multimea impotriva mea! papagalii nu ar trebui sa umble in stol? ma rog, tot e amuzant…

Ha-ha-ha-ha! Nu eşti tu un pic amabil şi ne explici şi nouă cum ai dedus că Basty NU dar Valeriu DA?
Şi că tot veni vorba vin cu o mică completare: “Hai mă Darius mă, nu era vorba că nu mai pomenim mă de CCP cum că te copiază, mă. că se supără mă, în puii mei, la naiba…” [muzica din Cold Mountain]

Dacă nimeni nu vrea hai că pun eu punctul pe j:

jeg (-guri), s.n. – 1. Jar, spuză. – 2. Murdărie, rapăn. Sl. žegŭ (Cihac, II, 157; Tiktin; Conev 62; Puşcariu, Dacor., VIII, 122), cf. rus. žeg „căldură“. Primul sens, rar, se păstrează încă în Banat şi Trans. de Vest; cel de al doilea, este comun în Munt. – Der. jegos, adj. (murdar, răpănos). Este dublet de la jig (var. Olt. ojig, ojic), s.n. (fier, marcare a vitelor, marcă făcută cu fierul; arsură, piroză; anghină), din slov., sb. žig, cf. sl. žegati şi žigati „a arde“ (Cihac, II, 510, crede că sensul de „piroză“ şi cel de „anghină“ provin din mag. gyik, ceea ce nu pare posibil fonetic); jip (var. jep), s.n. (jeg, murdărie), probabil prin încrucişarea lui jep sau jig cu lip (după Gáldi, Dict., 140, din mag. gyep); jigală (var. jivală, jihală, juvală, juhală), s.f. (vătrai), din rus. žigalo, rut. žihalo (Puşcariu, Dacor., VIII, 124); jiganie, s.f. (insectă; lighioană), probabil din sb. žiganja „înţepătură“, cf. rus. žigalka „muscă ce înţeapă“ din sl. žuželica, după Miklosich, Lexicon, 201; din sl. žizek „insectă“, după Miklosich, Slaw. Elem., 22; din sl. živiti „a trăi“, cu finala de la dihanie, gînganie, după Tiktin şi Scriban; de la jig cu suf. sl. -anie adăugat în rom., după Puşcariu, Dacor., VIII, 125; de la un sl. *žeganije „usturime“, după DAR); jigadină, s.f. (lighioană), încrucişare a lui jiganie, cu gadină, este cuvînt folosit de V. Voiculescu; jigăraie (var. jigăranie, jigoare, jighireală), s.f. (piroză, senzaţie de arsură; boală a cîinilor, ftizie), de la jig „piroză“ cu diverse suf. (din sl. žigati „a arde“, după Tiktin; din bg. žegorĭ „cîine ce suferă de căldură“ şi din mag. zsigora „ardere“, după Puşcariu, Dacor., VIII, 123 şi DAR); jigări, vb. refl. (a slăbi, a se sfriji), de la jigăraie sau jigoare, fiind efectul firesc al ftiziei (din mag. szigar „slab“, szigorodni „a slăbi“, după Cihac, II, 510 şi DAR, cf. Philippide, Principii, 297); jigăreală, s.f. (slăbiciune fizică, lipsă de vlagă); ţigărit, adj. (slab, jigărit), prin încrucişare cu ngr. τσιγαρίζω „a prăji, a arde“, cf. mr. ţigărită „slabă“; jegăl, s.n. (piroză), din bg. žeglo; jigodie, s.f. (piroză; lighioană, termen depreciativ întrebuinţat pentru animale în special pentru cîini), de la jig, prin intermediul unei der. puţin clare, probabil cu un suf. sl. (după Cihac, II, 510; Tiktin; DAR şi Gáldi, Dict., 178, din mag. zsigora „ftizie a cîinilor“, explicaţie ce pare insuficientă fonetic); jigodit, adj. (ftizic); jigni, vb. (refl., despre grîu, a se încinge, a fermenta; refl., despre grăsimi, a rîncezi; a răni; a ofensa, a jigni), din sl. *zignuti „a arde“, cf. sb. žignuti „a înţepa“ (var. jicni este un hiperurbanism care a interpretat pronunţarea greşită jigni drept greşeală similară celei de a pronunţa ognă în loc de ocnă sau togmi în loc de tocmi); jigneală, s.f. (ofensă, insultă; usturime, mîncărime). Din rom. provin rut. dzigeraj (Miklosich, Wander., 14) şi probabil mag. zsigora, de la forma trans. jigoare.

În altă ordine de idei ce mai fac premiile mele? Ai grijă de ele nu? Te rog! :faţă_verde:

PAPAGÁL, papagali, s.m. 1. Nume dat mai multor păsări tropicale căţărătoare, cu ciocul mare şi încovoiat, cu pene felurit şi viu colorate, care, dresate, pot repeta sunete articulate. ♢ Expr. (Fam.) A avea papagal = a vorbi mult (şi convingător), a fi bun de gură. ♢ Compus: papagal-ţigănesc = stăncuţă: papagal-de-brazi = forfecuţă. ♦ Epitet dat unei persoane care repetă mecanic părerile sau cuvintele altuia. ♦ Fig. (Fam. şi peior.) Gură (ca organ al vorbirii). 2. Cleşte cu dinţi, folosit la lucrările de montare sau de reparare a ţevilor. – Din ngr. pap(p)aghál(1)os, it. pappagallo.
Sursa: DEX ‘98 | Trimisă de valeriu, 3 Feb 2004 | Greşeală de tipar

PAPAGÁL s. v. gură.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar

papagál s. m., pl. papagáli
Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar

PAPAGÁL ~i m. 1) Pasăre exotică de talie medie sau mică, cu cioc încovoiat, cu penaj divers şi viu colorat, care, fiind dresată, poate reproduce fragmente din graiul omenesc. ♢ ~-ţigănesc stancă mică; stăncuţă. ~-de-brazi pasăre de talie mică, cu cioc scurt, încovoiat, cu penaj brun, având vârfurile cozii dispuse ca lamele unor foarfece; forfecuţă. A avea ~ a fi bun de gură. 2) fig. Persoană care repetă întocmai spusele cuiva, fără să le pătrundă. 3) fam. Organ al vorbirii; gură. 4) Cleşte dinţat folosit la montarea sau repararea ţevilor. /<ngr. papaghálos, it. pappagallo
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar

papagál (-li), s.m. – 1. Nume de pasăre viu colorată care poate imita limbajul uman. – 2. (Arg.) Gură, plisc. – Mr. papagal. It. pappagallo, ven. papagal, prin intermediul ngr. παπαγάλλος, cf. alb., bg., sb. papagal, tc. papagan, mag. papagaly. – Der. papagalic, adj. (de papagal); papagaliceşte, adv. (mecanic); papagalicesc, adj. (de papagal); papagaliza, vb. (a învăţa mecanic, fără a asimila); papagalism, s.n. (psitacism), cf. it. pappagallismo.
Sursa: DER | Trimisă de blaurb, 6 Jul 2008 | Greşeală de tipar

PAPAGÁL s.m. 1. Pasăre tropicală cu ciocul gros şi încovoiat, cu pene viu colorate, care poate emite sunete asemănătoare graiului omului. 2. (Fig.) Om care repetă mecanic părerile sau vorbele altuia. 3. Cleşte cu dinţi folosit în lucrările de montare şi de reparare a ţevilor. [< it. pappagallo].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 16 Jan 2007 | Greşeală de tipar

PAPAGÁL s. m. pasăre din zonele tropicale, cu penajul viu colorat şi ciocul gros şi încovoiat. ♢ epitet dat cuiva care repetă mecanic părerile sau cuvintele altuia. (< ngr. pap/p/agal/l/os, it. papagallo)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greşeală de tipar

papagál-de-brázi s. m.
Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar

PAPAGAL-ŢIGĂNÉSC s. v. ceucă, stancă, stăncuţă.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar

papagál-ţigănésc s. m.
Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar

clipu…cam slabutz(haide ca poti mai mult!!!!!!) in pula mea.
Concluzi art.:
1.faza cu badea…hmmm…nici badea nu i tocmai un dumnejeg. cam loser la unele faze, da hilar la altele…cam ca basescu de treij de ani. da i simpatic. iar la RRuman place simpaticu si ala care da cu flitu si nu face nimic, si ala care ia la pula pe toata lumea insemana ca ar ajunge si el un mic consilieras )
2.visurat—-> fucking shit, chiar ii urat. oricum ii tare ca raspunde la scandal.
3.darius azi numa locu tri il iei. titlu ii tare. tre sa te faci titlonagiu ies bani buni .
Spor!

p.s.:ma sughy bughy ce tare-i asta cu Baga )

cacafonie mai sus
Postezi comentarii prea rapid. Încetineşte.
wordpress

Bai ! A dat Hudrea una si voi, repede, ati crezut ca e iar complot!

COMPLÓT s. conjuraţie, conspiraţie, intrigă, maşinaţie, uneltire, (livr.) cabală, (înv. şi pop.) meşteşug, meşteşugire, (înv.) măiestrie, (fig.) lucrătură, urzeală.

NEÎNŢELÉGERE, neînţelegeri, s.f. Faptul de a nu (se) înţelege, lipsă de înţelegere. ♦ Dezacord; conflict, diferend; discordie, ceartă. ♦ Confuzie creată datorită interpretării greşite a unei afirmaţii, a unei situaţii etc. – Ne- + înţelegere.

Deci hahaha! Iar l-ati spamat pe Darius pe nevinovatelea!

@monica: Nu nu. Hudrea zicea de ironie. Eu ziceam de limbi în cur. toader de stat capră. krakilla de rulmenţi, adică merge totul ca pe roate. A fost o comuncare insinuantă prin insinuările-i. Vezi ? Mai sus. Vezi ?

Venea o moară pe Siret. Oare ce-a vrut să zică poetul?

cum zicea si monica

BRAŢ, braţe, s.n. 1. Segment al membrului superior cuprins între cot şi umăr; partea de la umăr până la încheietura mâinii; p. ext. membrul superior al corpului omenesc. ♢ Loc. adv. În braţe = cu braţele petrecute în jurul corpului cuiva (spre a-l strânge la piept sau spre a-l purta pe sus). (Braţ) la braţ (sau de braţ) = cu braţul trecut pe sub braţul altuia. ♢ Expr. A da (sau a oferi, a lua cuiva) braţul = a trece braţul sub braţul cuiva spre a-l conduce sau a fi condus. A duce (pe cineva) de (sau la) braţ = a sprijini pe cineva, ducându-l de braţ. (A primi sau a aştepta etc. pe cineva) cu braţele deschise = (a primi sau a aştepta etc. pe cineva) cu mare plăcere. A lua (pe cineva sau ceva) în braţe = a apăra, a susţine, a lăuda (pe cineva sau ceva). A fi braţul (drept al) cuiva = a fi omul de încredere al cuiva. A ajunge (sau a aduce, a arunca pe cineva) în braţele cuiva = a ajunge (sau a lăsa pe cineva) la discreţia cuiva. 2. Cantitate care se poate cuprinde şi duce în braţe (1). Un braţ de fân. 3. Fig. (În sintagma) Braţe de muncă = muncitori. 4. Obiect sau parte a unui obiect care seamănă cu braţul (1). ♦ Element solid al unui sistem tehnic, solidar sau articulat la un capăt cu sistemul respectiv şi care serveşte la preluarea unei sarcini sau la transmiterea unei mişcări. 5. Parâmă legată la capătul unei vergi şi care serveşte la manevrarea laterală a acesteia. 6. Distanţa de la un punct fix la linia de acţiune a unei forţe. 7. Ramificaţie a cursului principal al unei ape curgătoare. ♢ Braţ mort = ramificaţie părăsită a unei ape, alimentată numai la revărsări. – Lat. brachium.
Sursa: DEX ‘98 | Trimisă de valeriu, 21 Mar 2003 | Greşeală de tipar

BRAŢ s. 1. (ANAT.) mână, (înv. şi reg.) brâncă. (A duce pe cineva de ~.) 2. (GEOGR.) ramificaţie, (pop.) crac. (~ al unei ape curgătoare.) 3. (TEHN.) pârghie. (~ al unei balanţe.) 4. (TEHN.) crac, margine, mână, mâner, pervaz, spetează, (reg.) condac, cotoi. (~ la ferăstrău.) 5. (TEHN.) chingă, coardă, spetează, stinghie, (pop.) curmeziş. (~ la podul coşului morii.) 6. v. bată. 7. (TEHN.) furcă, mână, stâlp, (reg.) ciocan, cujbă. (~ la războiul de ţesut.)
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greşeală de tipar

braţ s. n., pl. bráţe
Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar

BRAŢ ~e n. 1) Parte a mâinii, cuprinsă între umăr şi cot. 2) Membru superior al corpului omenesc; mână. A ţine în ~e. A prinde în ~e. ♢ A strânge în ~e a îmbrăţişa. A duce de ~ (pe cineva) a sprijini (pe cineva). A sta cu ~ele încrucişate a nu face nimic; a sta degeaba. A primi (pe cineva) cu ~ele deschise a primi (pe cineva) cu mare bucurie şi plăcere. A fi ~ul drept al cuiva a fi omul de încredere al cuiva. ~e de muncă totalitate a persoanelor care dispun de capacitate de muncă. 3) Cantitate (de ceva) care poate fi dusă de un om cu braţele. Un ~ de fân. 4) Parte a unui obiect, a unei unelte, maşini etc., care se aseamănă prin formă şi funcţie cu braţul. ~ul unei macarale. ~ele unui fotoliu. 5) Ramificaţie a unui curs de apă. /<lat. brachium
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar

braţ (-ţe), s.n. – 1. Parte a membrului superior cuprinsă între cot şi umăr. – 2. Cantitate de lemne care se poate cuprinde şi duce în braţe. – 3. Cantitate mică, în general. – 4. Ramificaţie a cursului principal al unei ape. – 5. Diferite organe, piese sau instrumente care amintesc de forma sau funcţiile braţului, cum sînt cele ale fotoliului; la războiul de ţesut, bara verticală unde se fixează sulul la urzeală; la ferăstrăul de mînă, cele două bare verticale; părţile cleştelui etc. – Mr., megl. braţ, istr. brǫţ. Lat. brachium (Puşcariu 217; REW 1256; Candrea-Dens., 179; DAR); cf. it. braccio sau brazzo, prov. bratz, fr. bras, cat. bras, sp. brazo, port. braço. Este cuvînt cunoscut în general (ALR 233). Der. braţetă, s.n. sau f., din it. (ven.) brazzeto; brăţaţ, s.n. (rar., lungime a unui braţ); brăţiş, adv. (corp la corp); îmbrăţişa, vb. (a strînge în braţe; a adopta; a cuprinde), din adv. precedent.
Sursa: DER | Trimisă de blaurb, 28 Oct 2006 | Greşeală de tipar

BRAŢ s.n. (Mar.) Manevră curentă folosită la orientarea unei vergi în plan orizontal pentru ca velele să ocupe o anumită poziţie faţă de direcţia vântului. [Var. bras s.n. / < engl. brace, fr. bras].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 21 Nov 2004 | Greşeală de tipar

BRAŢ s. n. 1. (mar.) manevră curentă care serveşte la braţarea vergilor. 2. (constr.) element rigid, solidarizat sau articulat, care transmite o mişcare sau poartă o sarcină. 3. distanţa dintre un punct şi linia de acţiune a unei forţe. (< engl. brace, fr. bras)

am gasit pe situl lui arielcelmentionatinarticollacareamajunsprinclickpearticolultau un quiz cu cat de mircea badea esti.

eu am :
Scorul tau: 1/13.
si dupa aia imi zice ca cica sunt zoso. …O^O…
acu’ io stiu ca zoso e un blogger care scrie multicel da’ io in rest nu stiu cam nimic despre el.

da’ io personal am raspuns doar ce am crezut eu ca este de bun-simt. dupa criteriile mele se pare deci ca acest badea e doar lipsit de bun simt:).

2/13

voi fi aspru dar sever:
1. pe cine vreti sa concurati,pe cheeky girls sau pe indigo?
2.de ce nu ai continuuat rubrica de ziceri populare(nu scotea audienta?)?
3.cum se tasteaza smileu’ ala din comenturi?

2,1-0;asa?

Darius, dragul de matale, ai acelasi scor cu Zappy… Well, heh

Nu pot. Inca ma resimt dupa salata de vinete de la prinz.

2/13 si totusi stiu cum arata Badea, ii stiu si vocea. Ce trist!

Am facut si eu o proba daca jegul a devenit cu adevarat jeg si se posteaza pe aici toate aiurelile.
Fratilor, ne revenim sau ?

@hudrea….

Corect e Venea Omoara pe Siret… Ca sa intelegem si noi care-i subiectu si predicatu…

Am şi eu o poezie, foarte masculină şi plină de steroni testo.

“Femeia e ca viciul”

Este o poezie scurtă, dar spune multe şi e şi făcută de mine.
Nu este cea mai scurtă poezie a mea, am una şi mai scurtă, cu doar trei cuvinte… dar asta altă dată.

Dacă se încumetă cineva să-mi analizeze poezia, eu îl ascult.

@ Darius şi Groza
Păi nu, că se deturnează de tot fondul poetic… Dacă e nevoie, am să caut acea poezie, “cea mai scurtă” a mea…

A reglat asta ceasul! Bravo, felicitari! Ti-a luat doar cateva luni…

Pentru cei care nu mai puteau dormi noaptea de grija-mi, vreau sa fac un anunt: imi iau calculator, adica am facut rost de bani! garsoniera mi-a fost renovata si arata mai rau ca inainte, dar nu conteaza, acum am un loc stabil de dormit, mancat si f… facut baie. Femeia este pe punctul de a primi cartonasul rosu… Adica lucrurile, usor, revin la normal! Sunt atat de bine, incat nu-mi vine nici macar sa injur cocalarii, dar imi inving dorinta arzanda si intr-un final, reusesc!

Sunt!

Mă sting de poftă după un film surrealist cu Miha cu ochelari de la vitrina…
Nimeni nu mă iubeşte îndeajuns, sunt părăsit de oameni, bucurie şi de muze.

古池や蛙飛込む水の音　

Furu ike ya kawazu tobikomu mizu no oto
(Matsuo Bashō)
Adicălea… balta cea veche — sunetul unei broaşte sărind în apă

Eu aş fi spus mai scurt… BÂŞTI şi aş fi adăugat cu graţie trei semne de exclamare. Poate de aceea sunt eu un mare poet, pot fi plin de parcimonie când vreau. Ce folos dacă sunt părăsit de oameni, bucurie şi de muze.
Doamne ce poftă aş avea de un film surrealist cu Miha… Iote că-mi dă o lacrimă ce se prelinge pe obraz şi-mi intră în gură. E sărată… plâng marea şi oceanul planetar… pentru un film, un film surrealist, un film cu Miha.

Uite şi o melodie, pentru inspiraţie darusiană:

http
www
imeem.com/groups/oLGCRmk0/music/CRg2BKuP/gheorghe_florescu_45_sweet_piils_dj_gfk/

Doamne, eram tânăr când am făcut Sweet Piils, cam de vârsta voastră, dar e atât de actuală…

nu e nici un complot. nici sinucideri. doar ca jegul trece printr-o pasa ca si economia mondiala.

Lasă, noi să fim deştepţi. Că sănătoşi suntem.

Nu că iar copy-paste. Gura! Ăsta e absolut demenţial. V-ar fi părut rău să nu-l citiţi. Recunoaşteţi?

To the citizens of the United States of America from Her Sovereign Majesty
Queen Elizabeth II.

In light of your failure in recent years to nominate competent candidates
for President of the USA and thus to govern yourselves, we hereby give
notice of the revocation of your independence, effective immediately. (You
should look up ‘revocation’ in the Oxford English Dictionary.)

Her Sovereign Majesty Queen Elizabeth II will resume monarchical duties over
all states, commonwealths, and territories (except Alaska, which she does
not fancy).

Your new Prime Minister, Gordon Brown, will appoint a Governor for America
without the need for further elections.

Congress and the Senate will be disbanded. A questionnaire may be circulated
next year to determine whether any of you noticed.

To aid in the transition to a British Crown dependency, the following rules
are introduced with immediate effect:
———————–
1. The letter ‘U’ will be reinstated in words such as ‘colour,’favour,’
‘labour’ and ‘neighbour.’ Likewise, you will learn to spell ‘doughnut’
without skipping half the letters, and the suffix ‘-ize’ will be replaced by
the suffix ‘-’ise.’Generally, you will be expected to raise your vocabulary
to acceptable levels. (look up ‘vocabulary’).
————————
2. Using the same twenty-seven words interspersed with filler noises such as
”like’ and ‘you know’ is an unacceptable and inefficient form of
communication. There is no such thing as U.S .English. We will let Microsoft
know on your behalf. The Microsoft spell-checker will be adjusted to take
into account the reinstated letter ‘u” and the elimination of ‘-ize.’
——————
3. July 4th will no longer be celebrated as a holiday.
—————–
4.You will learn to resolve personal issues without using guns, lawyers, or
therapists. The fact that you need so many lawyers and therapists shows that
you’re not quite ready to be independent. Guns should only be used for
shooting grouse. If you can’t sort things out without suing someone or
speaking to a therapist, then you’re not ready to shoot grouse.
———————-
5. Therefore, you will no longer be allowed to own or carry anything more
dangerous than a vegetable peeler. Although a permit will be required if you
wish to carry a vegetable peeler in public.
———————-
6. All intersections will be replaced with roundabouts, and you will start
driving on the left side with immediate effect. At the same time, you will
go metric with immediate effect and without the benefit of conversion
tables. Both roundabouts and metrication will help you understand the
British sense of humour.
——————–
7. The former USA will adopt UK prices on petrol (which you have been
calling gasoline) of roughly $10/US gallon. Get used to it.
——————-
8. You will learn to make real chips. Those things you call French fries are
not real chips, and those things you insist on calling potato chips are
properly called crisps. Real chips are thick cut, fried in animal fat, and
dressed not with catsup but with vinegar.
——————
9. The cold, tasteless stuff you insist on calling beer is not actually beer
at all. Henceforth, only proper British Bitter will be referred to as beer,
and European brews of known and accepted provenance will be referred to as
Lager. South African beer is also acceptable, as they are pound for pound
the greatest sporting nation on earth and it can only be due to the beer.
They are also part of the British Commonwealth – see what it did for them.
American brands will be referred to as Near-Frozen Gnat’s Urine, so that all
can be sold without risk of further confusion.
———————
10. Hollywood will be required occasionally to cast English actors as good
guys. Hollywood will also be required to cast English actors to play English
characters. Watching Andie Macdowell attempt English dialogue in Four
Weddings and a Funeral was an experience akin to having one’s ears removed
with a cheese grater.
———————
11. You will cease playing American football. There is only one kind of
proper football; you call it soccer. Those of you brave enough will, in
time, be allowed to play rugby (which has some similarities to American
football, but does not involve stopping for a rest every twenty seconds or
wearing full kevlar body armour like a bunch of nancies).
———————
12. Further, you will stop playing baseball. It is not reasonable to host an
event called the World Series for a game which is not played outside of
America. Since only 2.1% of you are aware there is a world beyond your
borders, your error is understandable. You will learn cricket, and we will
let you face the South Africans first to take the sting out of their
deliveries.
——————–
13. You must tell us who killed JFK. It’s been driving us mad.
—————–
14. An internal revenue agent (i.e. tax collector) from Her Majesty’s
Government will be with you shortly to ensure the acquisition of all monies
due (backdated to 1776).
—————
15. Daily Tea Time begins promptly at 4 p.m. with proper cups, with saucers,
and never mugs, with high quality biscuits (cookies) and cakes; plus
strawberries (with cream) when in season.

God Save the Queen!

@ Hudrea: mai trebuie ceva – veti elimina din vocabular cuvintele FUCK, SHIT, ASS.
Nu de alta dar in romana se intelege cam asa: FUCKING the ASS you`ll get a lot of SHIT.
Tradu-le tu (si mai corect) in engleza si trimite-le pe mail.

Plopule, ce nevoie ai să-ţi numeri leii dacă ştii că-s o infinitate? Zic şi io.

darius, nu ii poti cheltui? da-mi-i mie. jur ca am sa ii cheltuiesc pana la sfarsitul vietii.

l-am pierdut si pe krakilla. uite asa se duc toti, unu cate unu.

NU!!!! Darius, nu te lua dupa asti-a! E bine asa. Utmost simple. Deci, N-U!!!!!!

toader reia citeva teme-n bucla, bag seama

deci da, le bag in bucla. intr-o bucla while.

cuuuum? nu ti-a trimis incaaa premiuuul?
im-po-si-bil dom’le! doar s-a jurat!

hello.

hello toader. singurel, singurel ?

….bravo, imi place ca va place sa cheltuiti leii…este okappa…nici eu nu prea ii numar…cand ma trezesc ca nu mai am lei, ci numa cativa banuti, merg pe jos…ca mijloacele de transport costa…

…in alta ordine de idei, daca produci cumva un “face lifting”, am si eu o rugaminte – “baga” si tu un corp de litera mai maricel…ca acu parca is pureci…si doamna maica mea ma nascu cu deficiente de vedere…macar pe jeg sa-mi odihnesc ochii si sa nu folosesc “binoaclele”….asta asa, daca se poate…

….psssss…ce mai face “picioare lungi”…?

ai dreptate…nu sunt o infinitate de lei…da tot raman la ideea ca decat sa numeri bani, mai bine traiesti.

….de “picioare lungi”?…IHL….ma omor dupa picioare lungi…am o slabiciune pentru lungane dezinvolte, care stiu sa-si puna in evidenta “cataligele” si stiu sa fie relaxate…

…prima ta melodie nu e geniala, da ca orice inceput e…promitaor…da tre’ sa te anunt ca la la un geniu, avem vreun miliard de ….”promitaori”….io zic sa te straduiesti in continuare…mai ales ca tii atat de delicat in manute instrumentu…ma mir ca “picioare lungi” ti-a dat numa o palma…adica ea sta acolo ca planta exotica si tu …bati campii muzicale…

…incep sa ma gandesc daca nu ti se trage de la festivalul gay ce va avea loc in minunata noastra urbe din 13 octobrie 9gay astia nu sunt superstitiosi)….

…acu sa nu te superi…da mie daca eram cu “picioare lungi” nu-mi ardea de muzica…sau ma rog cantam la alt instrument cu mainile…

Oricum as asculta… tot prost suna…
Cred ca tre sa-mi iau un sistem din ala HI-FI de fo 50.000 coco… Doar Doar.. s-o auzi mai bine…

bibliotecare, sezi bland, si politistii au 1000 de euro si chiar mai mult. tu esti un geniu coane. priceless. 1000 de euro face orice gasca proasta.

Sper totuşi să mă evalueze cineva… că am şi eu nevoie măcar de 100 de euro pe lună.

de kkt faza cu zoso…cat faci frate din blog – pei… fo 1000 de euro…un salariu mai mult decat decent…
Sa mori tu…

sute

@ Marian S.
Există o propunere concretă cu tonomate pe euro, sau vorbim aşa…

salut. la revedere.

Ne întâlnim pe messenger.

Darius cred ca te-ai elegantat prea mult pentru ukulele, trebuia sa arati si tu mai rural, putin asa…
De cand a inceput sezonul palmelor?
“A-nceput de ieri sa casca cate-un sut?”:)

Vă anunţ pe această cale căci Darius este oficial PARANOIC.

În curând, pe monitoare.

Muşeţelule, iar eşti off-topic. )

va urez o saptamana si eu.

Aţi luat-o pe clorofilă bag seama.

Blogul lui Hudrea

“Somnul raţiunii naşte monştri”.

Cu 12 comentarii

Vine el şi articolul. În curând.

Scris de Hudrea

6 Octombrie 2008 la 16:37:54

ziceti-mi si mie cam cand sa mai trec pe aici…? peste o saptamana pune articol nou oare?

De aceea imi place blogul tau. Ai talent.
Chiar daca te superi, te-am trecut la favorite.
o zi minunata iti doresc

Uite pe ce pierdeţi voi timpul în loc să faceţi filmul… mi-e aşa de dor de Miha!

Mesaj non – yahoo messenger @ all
Am vazut in ultimul timp citeva incercari de contactare pe yahoo messenger de la unii dintre voi.
Chiar daca nu am precizat pe site-ul personal (mea culpa, trebuie sa mai modific cite ceva pe acolo) va anunt si pe aceasta cale ca AM DEZINSTALAT YAHOO MESSENGER, lucru care mi-a adus foarte mult timp liber. De vazut v-am vazut atunci cind m-am logat pe webmessenger, mai fac acest lucru foarte rar tocmai pentru a vedea cine ma cauta si pentru a anunta acest lucru. Nu mai comunic decit prin email normal sau telefon. Citeodata ma mai joc cu vreun comentariu pe bloguri. Multumesc pentru intelegere.

N-aveti somn? La culcare cu voi!

Kosmetyki online