Copilărind…

sari la comentarii

Azi am decis că-mi fac asigurare. Am hotărât acest lucru simplu în urma unui proces decizional bine gândit ieri, când Bobby mi-a salvat viaţa de ameninţarea a 20 de kile de reflector producţie sticlă în mască metalică, care se-ndrepta – bine intenţionat pentru un obiect mânat de forţa gravitaţiei – spre capul meu, producţie proprie. E nevoie pentru ca cineva să scoată un ban de pe urma încetării mele din viaţă – asta am realizat, iar Bobby s-a grăbit să oficializeze sub legea cobelii că „urmează un an plin”. De accidente, negreşit.

Este ciudat că abia 2007, aflat doar la mijlocul primului său semestru, are de gând să îmi rezerve episoadele finale ale vieţii, în care scenariul dictează să mor în urma unui preludiu de neplăceri fizice, să le zic aşa, mai mult sau şi mai mult stupide.

Acest lucru – că 2007 etc etc. – este straniu având în vedere copilăria mea…

De la frageda vârstă de 6-7 ani, eu şi fratele-mi mai mare, dimpreună cu restul copiilor de la scara noastră, precum şi cele învecinate, ne jucam cu o dezinvoltură ce friza prostia prin fundaţiile celor trei bănci care se aflau în construcţie cam pe toată perioada prunciei noastre, până hăt departe, când începeam să realizăm că trupşoarele noastre nu sunt în deplină siguranţă printre hăurile cu var nestins, prăpăstiile cu fund de piroane şi tije fier-beton înalte de câte-un metru sau pe schelele ce făceau şubreda legătură-ntre etajele neterminate. Aparatele de sudură lăsate cât-colo, pe care le găseam urmărind prin beznă cu degetele încă umede de emoţie firele neizolate, pornind de la panoul de curent deschis, unde spărgeam cu barosul de oţel diodele până săreau scântei… sunt doar câteva dintre pericolele ce ne ameninţau cu moartea şi schingiuirea la literalmente tot pasul, pentru că nu călcam prin locuri în care n-am putea păţi nimic.

Bun, şi când eram eu caştoc făceam o grămadă de năbădăi, care sunt ferm convins că erau doar un biet antreu la ce urma şi încă urmează să mi se mai întâmple. Fiind mititel, am făcut piatră la rinichi pe motiv că nu întrerupeam jocurile poroboace pentru a urina şi mă târam cu ambiţie pe jos sau stăteam pe rece. După ce-am scăpat de asta, printr-un tub băgat în curu-mi şi alte metode medicale, nu mai ţineam pişu’. Îmi amintesc perfect de când jucam ascunsea şi, la vârsta de vreo 7 ani, m-am pus puţin pe pauză, m-am pişat intenţionat pe mine, pentru a îndeplini toate condiţiile, adică atât continuarea jocului, cât şi atenţia sporită acordată stării mele de sănătate, după care am reluat jovial de unde-o lăsasem, mult mai uşurat.

La fel de limpede rememorez cum ne făceam cetăţui în curtea muzeului de lângă bloc, din baxurile de bolţari aduşi pentru construirea unei aripi noi a clădirii, după care ne băteam aruncând o echipă într-alta cu BUCĂŢI DE CĂRĂMIDĂ! Sau ne urcam în castanii cât clădirea şcolii, prin scripeţi şi sisteme complexe de alpinism, alcătuite din fâşiile de rafie cu care erau legate calupurile mai sus menţionate, precum şi alte cuie şi piroane ruginite scoase de prin scândurile ce se găseau la faţa locului – toate astea, desigur, când nu eram ocupaţi confecţionând bombe artizanale cu carbit.

Împărţeala ierarhică prin cartierul meu, care includea şi celebra Curtea Gunoaielor, adică un fel de spaţiu de joacă/parcare/loc pentru ghene/aprovizionare la patiserie, se făcea în trei mari şi cuprinzătoare categorii:

– cei de vârsta mea sau mai mici, denumiţi sugestiv „micii”;

– cei de vârsta fratelui meu sau mai mari, denumiţi prin analogie „marii”;

– Bogdan, care locuia peste drum, la casă, având peste 20 de ani şi un câine Rex, de aproximativ aceeaşi vârstă.

Micii (cronologic, de la cel mai tânăr): Raisa, Sandra, Anca, Geta, Orşi, Cristi, eu, Paul, Dani.
Marii (cronologic, de la cel mai în etate): Dane Pici (înălţime), Sergiu Mare, Andrei, Didi, Radu, Sergiu Mic (mai mic decât Sergiu Mare, dar dintre mari, nu mici), Dragoş, Andrei Zah, Ramona – sora lui Dane Pici, da’ ea era puţin mai… dezinvoltă sexual, să spunem, şi nu prea petrecea timp cu noi, cred că doar Bogdan s-a bucurat cu o ocazie sau două, de unde şi prietenia strânsă dintre el şi Dane, care ne bătea de ne strica şi se îmbrăca în ninja, că se uitase prea mult la desene cu ţestoasele ninja şi ne-a terifiat din scara blocului când mergeam acasă cel puţin vreo 2 luni la rând, până ne-am dat seama cine era.

Vă pot povesti multe din anii mei cei frumoşi, de început. Despre cum Dacian şi Andrei l-au prins pe Cristi în curtea şcolii şi, pe cine-ştie-ce raţiuni judecătoreşti, au decis să-l bată cu urzicile peste picioare până l-au lăsat lat, tremurând şi alergic. Tot cu Cristi am spart cu orice-am avut la îndemână un zid al clădirii Transilvania, monument arhitectonic al oraşului, convinşi că de partea cealaltă a cărămizilor era un metrou secret. Dar, dezamăgire, pe cealaltă parte a cărămizilor era doar o amărâtă de staţie de taxi.

Sau despre cum treceam de pe un balcon pe altul, pe balustrada exterioară, fără-ndoială. Sau cum mă curentam în întrerupătorul de la buda şcolii, al cărei sistem de luminare consta în două sârme ieşind din perete, conectate la o sursă de electricitate. Într-o iarnă, mergând spre grădiniţă vioi, la vreo -5 grade, am căzut până la sub-braţ într-o gură de canal plină cu apă, acoperită de-o pojghiţă subţire de gheaţă. Nu m-am întors acasă, de frică să nu ies bătut, iar acea zi mi-am petrecut-o îmbrăţişând tandru caloriferul, până m-am usucat de tot şi am putut să plec. Sunt convins că m-a ajutat mult la rinichi.

Dar nu. N-avem timp să vorbim aici despre toate acestea, sesiunile de colectat cărăbuşi ce putrezeau apoi pe sub dulapuri, cum făceam tarte din nămol pe frunze de nuc, pe care i le serveam bunicii peste cap, dacă nu poftea să deguste, despre portarii de la toate instituţiile alăturate, cu care eram prieteni la cataramă şi ne lăsau să ne uităm la pistol, despre cum escaladam gardurile de sârmă ghimpată, furam din piaţă, incendiam, spărgeam farurile la toate tirurile sau autovehiculele cu număr străin, deschideam toate maşinile din parcare cu un creion, jucam pereţel până căpia unguroaica de la etajul 1, căreia-i aparţinea (pereţelul), jucam Perfecturi, ne dădeam cu sania în trenuleţ de câte 20, ne suceam vertebrele la lapte-gros şi alte cele. Nu, nu este vreme de toate istorisirile. Vă voi depăna despre situaţia mea şcolară.

Eu aveam o învăţătore în clasele I-IV de care eram absolut terifiat. Sunt convins că vă regăsiţi şi voi în această instanţă surprinsă de mine, cu micul detaliu lipsă că voi aţi avut altă învăţătoare, nu a mea.

Învăţătoarea mea se aştepta la totul de la mine. La acea vârstă eram deştept, dar nu îndeajuns cât să îmi dau seama că tre’ să-mi inhib această pornire şi să aleg să fiu în schimb prost şi fără responsabilităţi, pentru a nu fi o victimă. Învăţătoarea mea era catalizatorul coşmarurilor mele şi, mai grav decât asta, învăţătoarea mea era prietenă bună cu maică-mea.

Astfel, făcea vizite regulate învăţătoare-părinte la mine acasă, unde regulate se raporta la zilnic. Când aveam ore de la 12:00, mă trezeam cu doamna lângă mine – ÎN CASĂ – la ora 9:30, chirăind că nu mi-e făcut patul.

Sunt convins că prin aceste metode naziste îmi urmărea binele şi am ajuns apoi să ţin foarte mult la ea. APOI. Nu şi atunci, la momentul oportun, în vremile vitrege ale iadului în care mă obliga să vieţuiesc, pentru că moartea nu era o opţiune.

S-a ajuns la o situaţie într-atât de dramatică încât prin ultimul an am clacat. Într-una dintre rarele vizitele în care chiar anunţa că va veni şi nu răsărea din parchet lângă mine, în propriul apartament, nu am mai rezistat.

Scenariul stabilit de către tartorii copilăriei mele – care era s-o aştept eu cuminţel, fără să mănânc işlerele din vitrină, cu care s-o servesc când ajunge, iar apoi s-o întreţin până la revenirea mamei, prietenă-sa – nu prea potrivea cu fobiile patologice dobândite pe durata şcolii primare.

Planul a fost repede deturnat: NU, nu urma să aştept cuminte, NU, nu urma să răspund la nici o sonerie şi nici să întreţin pe nimeni. Era momentul rebeliunii.

Această revoluţie s-a desfăşurat în cea mai mare linişte, între orele 13:00 şi 21:00, ascuns în remorca din spate a Aroului tatălui Getei şi al lui Dragoş, parcat strategic în spatele blocului, cu vedere spre strada pe unde urma să vină căpcăuna. Acolo au făcut vecinii cu schimbul, stând cu mine-n remorcă să nu mă plictisesc, până pericolul părea să fi trecut.

Părea, deoarece nu trecuse, evident. Rupt de foame şi oboseală, am încheiat protestele tacite la lăsarea întunericului, când am decis să merg acasă şi să mă înfrupt cu prăjiturile ce pe nedrept ar fi putut să ajungă în burta celeia care eram convins că venea să le mănânce cu tot cu mine.

Şi am ajuns deci acasă, am sunat-o pe mama mea şi am obţinut aprobarea. Iar în clipita în care buzele mele puteau să atingă prima prăjitură, s-a auzit în bătaia în uşă. Numai Diavolul poate sincroniza aşa lucrurile, iar dânsa ERA Diavolul.

Dar asta fost nimic pe lângă ce a urmat. Precum bine ştiţi, în clasa a V-a se trece pe sistem gimnazial, unde scapi de-nvăţătoare şi dai de profesori. Eu? Vezi de treabă. Doamna mea învăţătoare ne-a dat teme de vacanţă pentru vara din ultimul an de şcoală primară. Pentru anii în care NU ne mai preda. Ideea era să „conspectăm” în caiet „lecturile suplimentare”. Evident că nu făcusem nimic, fiind un rebel… Asta până mai rămăseseră vreo 3-4 săptămâni de vacanţă, când m-am întâlnit cu învăţătoare pe stradă şi m-a luat la întrebări. A rămas că mă mai verifică de câte ori ne întâlnim. Din acel moment nu am mai ieşit din casă până a început şcoala. DELOC!

Nimeni nu a pătimit precum eu în anii fecioriei. Nici unul dintre voi nu ştiţi cum e să trăiţi un calvar, acele clipe de caşmir în care ţi-e frică să ieşi pe stradă să nu dai nas în nas cu TEROAREA!

Aceste momente, viaţa însăşi şi halul în care am ieşit le datorez părinţilor mei. Şi Moafle la fel (care evident că a avut o zână de învăţătoare). În albumu’ de mai jos, eu mic şi mai blond, el mare şi mai brunet. Faceţi voi diferenţierea. Ăla cu aură în juru’ capului îs eu.

[youtube]G1frX2ObvTE[/youtube]

 

41 comentarii

zi si tu ceva
  1. Iulie 9, 2021 la 17:06
    link permanent
    view zice ca:

    Really informative blog post.Much thanks again. Much obliged.

  2. Iulie 9, 2021 la 18:03
    link permanent

    Really enjoyed this article.Really looking forward to read more. Really Cool.

  3. Iulie 12, 2021 la 09:19
    link permanent

    This is one awesome post.Really looking forward to read more. Much obliged.

  4. Iulie 12, 2021 la 10:19
    link permanent

    It as actually a great and helpful piece of information. I am happy that you just shared this helpful tidbit with us. Please keep us informed like this. Thank you for sharing.

  5. Iulie 12, 2021 la 10:45
    link permanent

    Right now it seems like Drupal could be the preferred blogging platform available at the moment. (from what I ave read) Is the fact that what you are using in your weblog?

  6. Iulie 12, 2021 la 12:46
    link permanent

    Your current positions constantly have a lot of really up to date info. Where do you come up with this? Just declaring you are very inspiring. Thanks again

  7. Iulie 12, 2021 la 15:35
    link permanent

    Some genuinely nice stuff on this website , I enjoy it.

  8. Iulie 12, 2021 la 17:12
    link permanent

    Major thanks for the post.Really looking forward to read more. Awesome.

  9. Iulie 12, 2021 la 21:37
    link permanent
    go to zice ca:

    IaаАа’б‚Т€ТšаЂаŒаАа’б‚Т€ТžаБТžm having a little issue I cant subscribe your feed, IaаАа’б‚Т€ТšаЂаŒаАа’б‚Т€ТžаБТžm using google reader fyi.

  10. Iulie 14, 2021 la 09:39
    link permanent

    Wonderful article! We will be linking to this great article on our site. Keep up the great writing.

  11. Iulie 14, 2021 la 16:00
    link permanent

    Really enjoyed this article.Really looking forward to read more. Will read on

  12. Iulie 14, 2021 la 18:24
    link permanent
    for details zice ca:

    in accession capital to assert that I acquire in fact enjoyed account

  13. Iulie 15, 2021 la 23:18
    link permanent

    Some really excellent posts on this site, regards for contribution.

  14. Iulie 16, 2021 la 00:08
    link permanent
    see more zice ca:

    Say, you got a nice blog article.Thanks Again. Really Great.

  15. Iulie 16, 2021 la 00:58
    link permanent

    Thanks so much for the blog post.Thanks Again. Really Great.

  16. Iulie 16, 2021 la 09:41
    link permanent

    It is challenging to get knowledgeable men and women in the course of this subject, but the truth is seem to be do you realize what you happen to be speaking about! Thanks

  17. Iulie 16, 2021 la 10:38
    link permanent

    Im grateful for the article.Really looking forward to read more. Awesome.

  18. Iulie 17, 2021 la 03:34
    link permanent

    writing is my passion that as why it can be quick for me to do write-up writing in less than a hour or so a

  19. Iulie 17, 2021 la 05:13
    link permanent
    visit zice ca:

    Thanks for another wonderful post. Where else may just anyone get that type of info in such an ideal means of writing? I have a presentation next week, and I am on the look for such info.

  20. Iulie 18, 2021 la 00:03
    link permanent

    This is very interesting, You are a very skilled blogger. I ave joined your rss feed and look forward to seeking more of your magnificent post. Also, I have shared your web site in my social networks!

  21. Iulie 20, 2021 la 14:38
    link permanent
    just go to zice ca:

    Major thanks for the blog article.Much thanks again.

  22. Iulie 20, 2021 la 15:08
    link permanent

    I think this is a real great blog.Really looking forward to read more. Really Cool.

  23. Iulie 20, 2021 la 21:09
    link permanent

    Way cool! Some very valid points! I appreciate you writing this post plus the rest of the site is really good.

  24. Iulie 20, 2021 la 23:12
    link permanent

    I think this is a real great post.Thanks Again. Fantastic. this site

  25. Iulie 21, 2021 la 00:13
    link permanent
    link sbobet zice ca:

    Wow! This blog looks just like my old one! It as on a entirely different subject but it has pretty much the same page layout and design. Wonderful choice of colors!

  26. Iulie 21, 2021 la 01:14
    link permanent

    Wow, wonderful blog structure! How long have you been blogging for? you made running a blog look easy. The full look of your site is fantastic, as well as the content material!

  27. Iulie 21, 2021 la 02:15
    link permanent

    Some genuinely select posts on this website , saved to bookmarks.

  28. Iulie 21, 2021 la 03:17
    link permanent

    Woah! I am really loving the template/theme of this site. It as simple, yet effective. A lot of times it as difficult to get that perfect balance between usability and appearance.

  29. Iulie 21, 2021 la 04:29
    link permanent

    I value the article.Much thanks again. Much obliged.

  30. Iulie 21, 2021 la 05:19
    link permanent

    Very informative blog post.Really looking forward to read more. Cool.

  31. Iulie 21, 2021 la 08:15
    link permanent

    Well I really enjoyed studying it. This tip procured by you is very effective for proper planning.

  32. Iulie 21, 2021 la 12:56
    link permanent

    This is a really good tip especially to those new to the blogosphere. Brief but very precise information Appreciate your sharing this one. A must read post!

  33. Iulie 21, 2021 la 20:28
    link permanent
    go to see zice ca:

    Its fantastic as your other posts , thank you for putting up.

  34. Iulie 25, 2021 la 15:04
    link permanent
    Encaply zice ca:

    cialis cheapest online prices

  35. Iulie 26, 2021 la 00:33
    link permanent
    killBus zice ca:

    Como se llamo esto i am from SPAIN.

    I registered a lot time ago. Can i see this web without adblocer?

    thanks )

  36. Iulie 27, 2021 la 18:40
    link permanent

    Thanks for the article post.Thanks Again. Cool.

  37. Iulie 27, 2021 la 18:53
    link permanent

    pretty practical material, overall I believe this is really worth a bookmark, thanks

  38. Iulie 28, 2021 la 10:59
    link permanent

    Really enjoyed this blog.Really looking forward to read more.

  39. Iulie 29, 2021 la 11:42
    link permanent

    This particular blog is really entertaining and besides informative. I have picked up helluva helpful things out of it. I ad love to return over and over again. Thanks a lot!

  40. Iulie 29, 2021 la 11:55
    link permanent

    You can certainly see your enthusiasm within the paintings you write. The arena hopes for more passionate writers like you who are not afraid to say how they believe. Always go after your heart.

  41. Iulie 29, 2021 la 14:57
    link permanent

    Thanks-a-mundo for the article.Really looking forward to read more. Much obliged.

zi si tu ceva:

(musai)
(musai)