[Criveţeanu' a reuşit în final să dovedească Trilulilu şi să pună pe dânsul cele 4 episoade ale decernării premiilor de la ClujBlogFest, iacă-le aici, în articolul dânsului, embeduite cu generozitate]
Stimaţi cetăţeni ai Jegoniei,
Momentul adevărului a venit! În zile ce urmează, prin votare uninominală, secretă, anonimă şi frauduloasă, în decursul acestui articol, vom stabili împreună dacă fratele meu, bun prieten de-al nostru, iubit fiu şi promiţător arhitect, Dacian, mai are dreptul să-şi continue relaţia cu fătuca cu care este împreunat de mult prea multă vreme, dând peste cap orice socoteală şi speranţă de profit ce ne-o puneam într-ânsul. Nu lăsaţi pe cei pe care-i priveşte să decidă!
Eu apreciez fetele care fac bine înţeles faptul că ele sunt „pe piaţă”. Denotă responsabilitate. Deoarece, economic vorbind, „a fi pe piaţă” este strategia lor de-a impune condiţiilor achiziţionării de sine un anume efort financiar. Şi astfel ştiu să le evit, pentru a nu cădea în capcana unui business neprofitabil.
Ce nu apreciez însă este faptul că spuma încă mai iese din tub, chiar şi la câteva minute după ce m-am ras. Iar apa de la duş mirosea azi a pălincă.
Într-o altă ordine de idei, nelegată de frate-miu şi viitoare lui fostă prietenă (n-aş vrea să vă influenţez), da’ dacă tot suntem la subiectul fete (unele) – cât de proastă tre’ să fii (am vrut să zic „neinspirată”, da’ „proastă” se potriveşte mai bine), să dai bip cuiva, când te sună înapoi să fie ocupat, să dai bip iar, să te sune din nou, să nu răspunzi, să trimiţi mesaj că nu poţi vorbi, să te sune mai încolo, să răspunzi şi să zici că eşti „o fată”? Vă zic eu, cam atâta:
[dacă nu mere, 'cercaţi iaca acilea, audio, 400kb]
Mi s-a sugerat să aştept înainte, să n-o deversez acilea, ci să văz „dacă-i bună”. (Da, normal, Beldean mi-a sugerat, cine altu’?) Da’ cine poate să mai fie bună, în asemenea condiţii?
Rog atât pe “Cristina, fata din Cluj”, cât şi pe sursa ei, să iasă în acest momenţel de pe Jeg.
Nu, n-am ajuns încă la treaba cu frate-miu. Vă anunţ eu din timp. În schimb, aţi remarcat că de câte ori apare o nouă revistă de liceu sau facultate, primele ediţii-s în totalitate despre „FENOMENUL STREET ART” şi „GENERAŢIA X-TREME!”, cu nişte poze cu BMX-uri pe copertă şi în general X-uri de orice tip, preferabil în nume?
***
Oarecum legat în totalitate de-un articol precedent – bucăţica despre „Ce faci?”, în oala ciorbei de cele mai cretine întrebări pe care le poate pune cineva încât să excludă direct nevoia unui test de IQ, posibilitatea calculării sale devenind imposibilă pe motive de lipsă, intră următoarele:
- “- Bei?” – când interogatul are un recipient în mână, conţinând un lichid în orice formă de îmbuteliere
- “- N-ai mai plecat?” – când persoana este la faţa locului în momentul chestionării
- “- Eşti acasă?” – când persoana răspunde la un telefon fix
- “- Alo, Cutare?” – când aţi format numărul lui Cutare
Apropo de oligofrenii notorii, sub formă dialogală, tocmai am auzit la televizor, dintr-o reclamă:
- - Iar mi-ai furat orbitul?
- - De ce?
- - Că râzi întruna.
Numai un copywriter consacrat a putut scoate asemenea gogomănie. Pentru că tre’ să ai foarte mult de lucru şi, deci, să fii extenuat, în momentul în care scorneşti aşa ceva.
***
Ni la prost, cum “nu dă el link”, văleu …

***
Iar acum, tobe!
Am evitat cât a fost omeneşte posibil să vă relatez acest tragic subiect, dar situaţia devine dramatică: Dacian are o iubită deja de mai mult timp decât este în mod normal permis de către Consiliu. Ba mai mult, Dacian a avut nesimţirea sfidătoare ca în anul curent să aibă nu mai puţin de DOUĂ iubite. Mulţimea freamătă de nemulţumire.
Trebuie să aflaţi detaliul că, dacă fratele meu îşi găseşte pă câte una, el devine inexistent pentru restul lumii. Nu mai este abordabil, atât online, cât şi telefonic (telefon pe care uneori ŞI-L ÎNCHIDE), nu mai iese în oraş cu cine-l îndrăgeşte pe bună dreptate (nu toate proastele, iar mai apoi susţine că „ba da, el o fost cu noi afară, nu ţinem minte că atunci…?”). Nu mai dă pe acasă câteodată CU NOPŢILE, iar periuţa îi dispare constant din baie (măcar de igienă mai ţine cont).
Totuşi, buruienile cresc în voie printre /-urile din grafica Jeg, de care se găseşte direct răspunzător. Astfel, vom diseca aici problema iubitei lui Dacian. Am vrea să vă zicem cum o cheamă, dar într-o măsură nu ştim, iar într-alta am decis (nu, nu singur) că nu şi-a câştigat până acum decât cu foarte multă indulgenţă pronumele demonstrativ de depărtare „aia”.
Dar nu ne vom lăsa influenţaţi, vom fi obiectivi, precum ne stă-n fire şi vom face o listă pro/contra cu motivele pentru care Dacian mai poate să-şi continue relaţia cu aia sau NU mai poate şi-i este interzis, prin rezultatele unui referendum legitim şi decisiv, chiar aici la noi, pe Jeg.

Am trasat aceste aspecte generale, vedeţi minorele avantaje ce-ar ieşi din asta. Să votăm.
Dat fiind că mă ştiţi om serios, cu principii şi demnitate, trebuie de asemenea să vă fie aduse la cunoştinţă următoarele…
După ce mi-am aflat idealul emoţional (cam a patra-cincea oară pentru săptămâna în curs, da’ irelevant) într-una dintre personajele cetăţeneşti ce m-au ajutat la filmările ad-hoc ale videoclipul imnului Jeg, am reuşit să-l redescopăr (pe ideal, sub formă femelă) pentru a stabili împreună o colaborare sentimentală bine pusă la punct, benefică amândurora. Aflaţi că m-a asigurat în scris căci ne vom împreuna destinele, conform cerinţelor mele, la care va adăuga şi ea faptul că este de acord cu ele fără de crâcnire (da, Etă?), urmând doar să stabilim ultimele detalii.
Totuşi, mi s-a sugerat de către formatori de opinie aflaţi în afara relaţiei noastre viitoare (mele cu Eta) că este echilibrat să existe şi în acest sens libertatea alegerii democratice de către voi, beneficiarii direcţi ai acestui website contemporan de societate şi ale tuturor trăirilor exprimate pe dânsul – de altfel, chiar trăite doar pentru deliciul şi desfătarea dvs., boi şi vace nerecunoscătoare. Astfel:
Rezultatele vor fi date când remarcăm faptul că ne convin.
Vă mulţumim pentru că folosiţi activ acest drept de decizie şi vă urăm sărbători fericite!
Consiliul
[deci, cum ziceam, filmele de la decernarea clujblogfestivă - acilea]