[Azi, marţ', de la 20:00 - Jeg va cuvânta la Radio Lynx. Gata, a fost. Până dimineaţă veţi avea, sper, de ascultat acilea înregistrarea, care, în timpul scrierii acestor rânduri, se uploadează pe fetepeu. În curând vă voi cinsti chiar şi cu un articol nou, ce nu va avea vreo legatura cu subiectu'...]

În mod absolut ciudat, experimentul cu ping-back-urile, din articolul precedent, nu a funcţionat deloc precum mă aşteptam. Traficul s-a păstrat relativ acelaşi ca în sâmbetele şi duminicile trecute, privind prin analogie. Dat fiind că în cele recente, publicul venea din nişte articole puţin diferite de un curs normal al Jegului, o să estimez că am înhăţat cu link-urile spre bloguri aproximativ 200 de persoane. Mult mai puţin decât estimasem, adică vreo 500 (considerând că unii îşi schimbaseră URL-urile sau erau pe Blogspot). Deci singura concluzie logică ce pot să o trag e că restul de 300 chiar mă citesc de obicei. Convenabilă explicaţie, nu?

Mie-mi place să privesc Antena3. Deoarece prezintă numai programe de calitate. Mda. (Câteodată mi-i frică să dau pe A2, când mă crucesc deja la A3, care-ar tre’i să fie cât de cât mai acătări.) Spre exemplu, chiar în acest moment urmăresc o emisiune despre fufele lui Hugh Hefner, de la Playboy.

În acest episod, doamnele tocmai ce se pregătesc pentru petrecerea zilei de naştere a căţelului uneia dintre ele, Wednesday. Căţelul se numeşte aşa, nu proasta. Deşi cre’că şi fetele au asociate date din calendar, din motive pe care nu insist să le evidenţiez.

Bun, desigur că sărbătoritul, care trebuia mutat dintr-un loc într-altul printr-un vehicul de locomoţie uman, având în vedere că nu a ştiut vreodată să meargă pe jos, avea propriul său valet la paranghelie, cu rolul-cheie de a sta în genunchi şi a-i pune tortul sub nas, ca să sufle-n lumânări. Ca norocul, omul nu a fost concediat, deoarece s-a sincronizat perfect cu când respira dihania. Sau poate aceasta din urmă era extrem de pătrunsă de faptul că tocmai ce primise o zgardă cu diamante, deşi nu sunt sigur dacă, într-o clipă cu o atât de intensă încărcătură emoţională, realiza pe cât ar putea s-o amaneteze.

După ce lighioanele invitate, dimpreună cu posesoarele lor, deci lighioanele în general, au consumat pe perechi din aceleaşi boluţe personalizate câte-o porţie de doggy-pizza şi câte una doggy-cake, acţiunea a trecut rapid la o altă petrecere ce-o organizau, adică aia de Paşte, unde s-a găsit ceva de făcut şi pentru iepuroaice. Să golească ouăle, pentru vopsit. La asta se pricepeau de minune. Nu neapărat pentru aluzia anatomică (BA DA!), ci pentru că trebuiau să le dea o gaură şi să sufle până iese tot. Mda. “Blowing til the eggs are empty.”

Bine măcar că s-au distrat. Dintre bucuriile sărbătorii:

• “I’m so smaaart! Ăhăhăh …just kidding.”
• “I did a Jesus egg that was really popular. Everybody thought Jesus was really hot.”
• “Where’s Kendra, is she trying to get out from blowing an egg?”
• “The party was so fun, I realized I want a child. And a farm. And a hot-dog!”

***

Pentru balanţa mass-media, câteodată mai dau şi pe Realitatea, mai ales când prezintă “jurnalul de mare audienţă” (aşa-i zice, serios) gemenele alea două, care nu vorbesc decât frază consecutiv în alternând fie cuvintele, fie ddeeooddaattăă!

Screen-shot-ul e luat de pe site, n-am nici o responsabilitate pentru textul din burtiera emisiunii.

Vă povesteam recent despre reclama aia tâmpită, la gumă. În care o fată-ntreabă retoric pe unu’, de parc-ar fi spart nuca, dacă i-a furat orbiturile, la care alienatul nevinovat întreabă de ce, iar ea îi dezvăluie că l-a dibuit fiindcă zâmbea întruna.

Mna, dat fiind că mă chirceam de durere din cauza nivelului de debilitate mentală al celui care-a conceput-o, abia acum am ascultat şi finalul, spus de povestitor, când apare oferta pe ecran: „… dinţii tăi să fie curaţi… şi nu vei mai putea ascunde acest lucru”. Că, firesc, de obicei oameni îşi mâjesc dantura cu căcat, să nu cumva să se prindă lumea ce sănătoşi îs.

***

Noi avem o prietenă pe care-o cheamă Ioana Pagu. Iar Ioanapagul este româncă şi deşteaptă, deci s-a dus din ţară, în Olanda, la ceva studii. Dar acolo a remarcat cu stupoare, Ioanapagul a noastră, că bisericile sunt cam demodate, în sensul că nu prea-şi mai îndeplinesc scopul construirii lor. Şi, ca să le de-demodeze, lumea olandeză le găseşte diverse întrebuinţări alternative: mai câte-o discotecă, sugerăm mai câte-o secţie de votare şi alte din astea. Doar că românii dibaci, deci şi Ioanapagul, au flerul de a mai găsi şi o nuntă, cu rare ocazii, că tre’ să intre şi ei p-undeva să mănânce un ceva, n-or muri de foame, nu?

Problema-i că-n Olanda nu merge cu aceleaşi pretexte ca şi la noi, în special nu merge tehnica „Suntem nişte prieteni de-ai miresei… ”. Cum s-a putut şi Ioanapagul convinge, din răspunsul concludent: „Nu există nici o mireasă…”

***

Doresc să propun două noi sărbători, că simt că nu ne odihnim destul, iar religia dezamăgeşte din nou, nu ne ajunge, prea puţini sfinţi, consider eu.

Vom implementa, deci, de acum, următoarele:

• Ziua Mondială a României
  Ziua Naţională a Pământului

Deosebirea de celălalte sărbători e că poate fi ţinută individual, de către oricine, oriunde, fiecând alege, invocându-se acest decret dat de Jeg.

***

Iar mutalăul de Dacian, care încă refuză să accepte onorabil titulatura oficială de Moafle, s-a trezit ieri harnic să cureţe de impurităţi uleiul din cratiţa pentru cartofi prăjiţi, pentru a mai putea fi folosit câteva luni cu scopul mai sus amintit. Cum a făcut: a luat o strecurătoare fină, a luat tigaia şi a purces a-i vărsa conţinutul în chiuvetă, filtrând cu sfinţenie mizeriile. Apoi şedea perplex şi nu ştia ce n-a făcut bine, da’ era cert că lipsea miraculos chiar uleiul.

Mai aducem aminte, din seria episoadelor de bucătărie, de când a tăiat Mirmen pita pe chept, apăsând cu cuţitu’ şi ţinând contră cu sânii. Sau de când a-nceput Păstaie să-şi prăjească un cârnaţ, iar când a remarcat că depăşeşte diametrul tigăii, nu l-a tăiat, nu-nu: a luat una mai mare.

***

Io nu mă mai bag să ajut pe nime’…

[Darius: Îi bună de pus pe Jeg?
Iulia: hmmm
Iulia: dupa cum il shtiu eu pe balajel... o zis asha numa sa crezi ca el chiar vb cu o ea...
Iulia: shi in cazul asta nu mai e funny
Darius: Ba, dacă pun şi observaţia asta a ta, pricepe lumea ideea.]

***