Ca o consecinţă a observaţiei mele nerecunoscătoare faţă de mama mea, din finalul unui articol precedent, azi am primit [foto] în pachetu’ cu, repet, mâncare, o a DOUA ediţie a cărţii “Peter Pan” (în grădina Kensington). Bun!

Să vorbim, dară, despre cel mai prost blog, categoria propusă de mine la Festivalul Clujean de Bloguri, ediţia pe Cluj, în Koloszvar, judeţul Cluj, cu municipiul capitală de judeţ aflat în oraşul nostru, Cluj-Napoca. Rubrică la care-s sponsor, fapt pentru care-am fost descalificat pe nedrept. Am ales să public acest articol abia azi, pen’că s-a gătat cu votarea şi nu vroiam să influenţez pe nimeni. (De lene.)

De-a lungul acestui concurs, s-au făcut o grămadă de supoziţii, ba că eu mă ştiu cu organizatorii (vă corectez: chiar foarte bine mă ştiu), c-am fost scos de la cel mai prost blog (MÂRŞAVII ŞI NEMERNICII!) nu c-aş fi sponsor (corect), ci pentru a fi protejat (just), că-s un întreţinut (adevărat) şi alte diverse alte intrigi (fundamentate), ce mi-e lene să le caut şi reproduc, în mare parte că mi-a fost lene să le citesc la timpul apariţiei lor, dar vă asigur că-s scandaloase, îngrijorătoare şi ridică o pleiadă de întrebări necesare, care ar aduce lumină în mediul obscur al organizării dubioase a acestui eveniment, peste care se prelinge colcăind umbra întunecată a corupţiei şi furtişagului, pentru că eu, hoţoman şi tâlhar, mă interpun soarelui dreptăţii şi transparenţei morale.

Cu privire la aceste aspecte, vă îndemn să luaţi nişte argumente bine formulate din arhiva standard de argumente, să le alăturaţi scenariilor standard ce-au fost ridicate, să vă cruciţi, scuipaţi în sân, scoateţi furcile, faceţi mătănii, puneţi vrăji şi să trecem mai departe, iar alte explicaţii dau doar deasupra unei farfurii de papricaş cu mămăligă sau vargabeléş, deoarece în orice alt moment s-ar intersecta nefericit cu activităţile mele mult mai importante de scârmare în buric şi dat cu trotineta şi vă asigur că sunt un om extrem de ocupat, deci vă rog să nu-mi pierdeţi timpul inutil, decât cu mâncare. Inutilă.

Cert e că aş fi încântat, dacă e să câştig, să fie la toate categoriile, în speţă cel mai prost blog, unde să-mi dau mie propriul meu premiu oferit de eu însumi sinelui reflexiv şi mi se pare o sfidare să nu pot face acest lucru, cum sunt convins că veţi fi de acord.

Deocamdată, eu fiind exclus (repet, întâresc, subliniez şi înclin – MÂRŞĂVIE, mă opun!), conform rezultatelor procentuale preliminarii, la rubrica de ferească Dumnejeg conduce blogul „Grrr!” (şi încă câteva r-uri şi semne de exclamare, am considerat că-s destule câte-am pus, ca să exprim ce vroia autorul).

Io-l cunosc de mult pe stimabilul Prodan, patronul şi managerul jurnalului online cu pricina, dintr-o întâmplare mai veche pe care el refuză s-o ţină minte şi care, pentru binele lui, n-o s-o relatez.

Şi lu’ Mihai i-am zis eu de la-nceput că-l respect şi-ndrăgesc, dar că blogu’ lui este un căcat cu apă rece. Chiar dacă lucră-n presă, de s-o fi ştiind sau nu cu trebile scrisului, orice pune el pe site, ca formă sau conţinut, este “Câh!”. Ba băiucu’ este CHIAR că e jurnalist. De pildă, eu nu-s, io n-am standarde, m-am scos, da’ el?

Dacă vă zic că atunci când am propus rubrica de „cel mai prost blog” m-am gândit la el, nu mă veţi crede. Dar aşa a fost. E drept că dup-aia am nominalizat şi votat pe Aron Biro (deşi acum regret – comparativ cu dacă aş fi ales blogu’ lu’ Prodan, desigur). Dar, în viziunea mea, Prodan MERITĂ cel mai prost blog (fără legătură cu persoana lui), mai grav – el merită asta, din nefericire, dimpreună cu mulţi alţii, ce-ar putea să-mpartă locul cu el.

Când scriu aceste rânduri mă rog pentru el să câştige (cel mai prost), deşi cre’că nici de aia nu-i în stare, iar în acest sens aduc următoarele lămuriri, nu c-ar trebui. Poftiţi ce zice dânsul pe blogul dumnealui, într-un articol intitulat sugestiv “POFTIM??!?” , de mă şochează şi pe mine şocul lui şi cum se explică, după ce s-a trezit pe cai la rubrica respectivă (citez):

“câteva contra-argumente [date de el, la faptul că că-i nominalizat şi, la rezultatele preliminare, conducea cu trei steluţe]
a. blogul meu e vechi din septembrie anul trecut, are deci o vechime de opt luni.
b. am 75 de însemnări, deşi într-adevăr numărul ăsta e relativ.
c. am 160 de comentarii în cap (numărul real e mult mai mare, dar nuştiudece comentariile se şterg după nuştiucâtă vreme), deci feedback.
d. am 18.400 de vizitatori de la data înfiinţării blogului.
e. blogul e înregistrat pe trafic.ro şi a avut un record de 548 utilizatori unici într-o zi, mai mult decât multe dintre cotidianele din Cluj. acum, media e de 200 vizitatori absolut unici (deci pe clase de IP) pe săptămână.
f. ieri, luni, am avut 118 vizitatori absolut unici, potrivit trafic.ro, mult peste unele bloguri mai îngrijite decât al meu.
g. am link-uri relevante în text (un scurt exerciţiu: câte alte bloguri intrate în competiţie au asta?).” (am încheiat citatul)

Deci, dacă el a adus contra-argumente, există în mod evident şi nişte argumente, nu?, iar acestea sunt după cum urmează:

a. Blogul tău e atâta de vechi cam cât de-un fâs cu stropi.
b. La cât e de vechi, totuşi numărul însemnărilor este un sub-fâs FĂRĂ stropi măcar.
c. La câte însemnări ai, comentariile îs minus-sub-fâs extra stropi. Adică vreo 2, cel mult 3 (rar) răspunsuri, pe articol.
d. Ălea-s afişări, dragă, nu vizite. Adică de câte ori ai dat tu refresh.
e. Uraaa! Şi Zoso a avut cu ţăranu’ din Spania, grămadă. Şi aia nu-i laudă. (mi-i lene să mă uit dacă nu erau cumva şi alea afişări)
f. Ălea iară-s afişări.
g. Uuu. “Să vezi, Explorer 7 are TABURI!!!”

Da’ ca să fie imaginea clară la cât de prost e blogu’ său (sperăm “cel mai”, cu coroniţă), iaca ce se petrece când nu dai un sfârşit de strike, când nu tre’, fix în ziua-n care mărşăluieşti spre a-ţi scoate blogu’ din mocirla celor mai proaste. Iaca cum dezminte el involuntar tot (sau articolele erau “on-strike”, protestând paşnic):

Şi, pentru că nu este pupăză fără colac, priviţi ce-a ales el de status vineri, adică după încheierea voturilor. Promptitudine tipic jurnalistică.

Deşi mi se pare că mi-a dat ignore [update: greşit, dărnicia lui nu are limite... de trafic], am încercat să-i explic şi îi reproduc aici.

Dragă Mihai,

Aş regreta teribil să-ncetezi a-mi mai fi acelaşi prieten iubit, da’ blogu’ tău dăinuie în a suge cu două guri, fără urmă de remuşcare sau scrupule.

Cu respect,

Darius Groza

P.S. (pentru voi) A insitat să menţioneze că el e în faţa celui de-al doilea blog al meu (?!), în clasamentul celor proaste, referindu-se la blogul lui Darius II. Care, incidental, chiar este un Darius, ce-şi zice al doilea, dinainte să mă cunoască şi în acelaşi timp – nu ştiu cum reuşeşte – nu este eu, fiind chiar altul. Totuşi, prin deducţii gazetăreşti şi verificare triangulară, el a concluzionat că Darius II nu poate fi decât un al doilea eu şi nimeni altcineva.

[care poftiţi să participaţi la decernarea premiilor şi petrecerea ClujBlogFest, acestea se vor petrece mâine, sâmbătă, la ora 20:00, în Toldi, pe strada Clinicilor nr. 23, fără intrare, da' cu înscriere prealabilă într-un comentariu ce trebuie să-l scrieţi pe site-ul festivalului, cu articolul respectiv linkuit aici]